1,883 matches
-
la respingerea constant... a tutelei sovietice asupra tuturor statelor din Europa de Est. Dac... Occidentul a acceptat că Stalin s... pun... mîna pe aceste ț...ri, popoarele lor, uneori nedrept...țîțe o vreme, au simțit repede cît de ap...s...tor e jugul. Fiecare revolt..., indiferent c... e muncitoreasc..., așa cum a fost În Berlinul de Est În iunie 1953, sau național..., cum a fost la Budapesta În octombrie 1956 sau la Praga În prim...vară lui 1968, exprim... limpede voința de a scutură
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
grecești sau italiene recepționate clandestin, ei primesc imagini ale exteriorului, mai ales ale Occidentului, pe care Il idealizeaz.... Pe scurt, desi difuz... și latent..., exist... În 1985, dup... moartea lui Hodja, dorința adînc... a populației de a sc...pa de jugul În care era ținut.... Ramiz Allia ar fi putut r...spunde acestei aspirații, devenind un fel de Hrușciov sau Gorbaciov; dar nu a știut s... fie nici unul, nici altul. El refuz... s... Împrumute calea hrușciovian... și s... adopte, precum noul
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
tribulare), a secera (sicilare), a măcina (machinare), a culege (colligere); plante agricole: grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), alac (alia), parâng (exclusiv local), mălai, spic (spicum), neghină (nigellina), pământ (pavimentum), câmp (campus), arie (area), agru (ager), falce (falcem); unelte agricole: jug (jugum), furcă (furca), secere (sicilis), aratru-plug (aratrum). În viticultură: vie (vinea), viță (vitea), poamă (poma), must (mustum), vin (vinum), vinaț (vinaceus), coardă de viță (corda), beat (bibitus), bețiv (bibitivus), a îmbăta (imbibitare). Termeni în grădinărit: ceapa (caepa), aiul sau usturoiul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
trecut prin ascuțișul sabiei pe toți cei pe care i-au putut găsi, au dat foc bisericilor și locurilor închinate numelui lui Dumnezeu, spurcându-se prin ucideri de oameni și alte blestemății de-ale lor, lăudându-se că vor supune jugului lor pe toți și mai ales pe creștini" (DIR C, sec. XI, XII și XIII, vol. I, p. 323). Foarte cutezători, mongolii au încercat, sub conducerea lui Kadan, să-l captureze pe rege, atacând Zagrebul, însă acesta s-a refugiat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o evocare a ținutului natal din Macedonia. Promovând relațiile culturale între naționalități, revista oferă un spațiu destul de larg literaturii maghiare și germane din Transilvania. Apar, astfel, în traducere nuvela Săliștencele de Mikszáth Kálmán, povestirea Minunea de Sipos Dominic, romanul În jugul Domnului de Nyirö Iosif și povestirea Focul a autorului de etnie germană Heinrich Zillich. În ce privește literatura universală, sunt de menționat traducerile din proza unor scriitori ca bulgarul Iordan Ivacov, sârbul Borisav Stancovici, italianul Fabio Tombari, grecul Grigorios Xenopoulos. De asemenea
BOABE DE GRAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]
-
să mă căsătoresc. Motivele nu le voi dezvălui. M-am rugat adesea lui Dumnezeu ca să îmi dea înțelepciunea necesară să fac acest lucru, însă nu am fost în stare să o dobândesc[...]. Temperamentul meu este un dușman mortal pentru acest jug, pe care nu am să îl accept, nici dacă drept răsplată pentru acest lucru aș ajunge stăpâna lumii. Ce crimă au comis femeile pentru a fi condamnate la această aspră obligație, care constă fie în a fi întemnițate întreaga lor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
încrâncenarea cu care a urmat sfaturile lui Richelieu. A urmat un drum"drept" fără să se abată de la traseul politic impus de cardinal. Însă contemporanii săi ne transmit, pe calea memoriilor oficiale și apocrife că regele s-a plecat sub jugul cardinalului, față de care nutrea sentimente contradictorii. Din sursele memorialistice aflăm că Ludovic al XIII-lea l-a invidiat și s-a temut de cardinal. Prima care are curajul să afirme acest lucru este doamna de Motteville care punctează această aversiune
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
d’Autriche et să cour, Paris Charpentier, Paris, 1855, p. 83"îl ne pouvait vivre ni avec lui, ni sans lui" footnote>. Un alt contemporan, François al VI-lea, duce de La Rochefoucauld, prinț de Marcillac, susținea că regele"a dus jugul cu greu"",l-a urât pe Richelieu" și că"niciodată nu a încetat să se supună voinței cardinalului".<footnote Mémoires de duc de La Rochefoucauld, Paris, 1804, passim footnote> Marchizul de Montglat dă dovadă de superficialitate și părtinire atunci când susține în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
vânt Stindardul României !”. Și astfel, după veacuri de suferință și de lupte Îndelungate, cel din urmă război purtat Împotriva turcilor a fost cel din 1877. El s-a numit Războiul pentru Independență deoarece, În urma lui, țara noastră a scăpat de jugul turcesc. Cuvinte : Grivița, Plevna = localități din Bulgaria unde turcii au opus rezistență Îndârjită În 1877; Maiorul Șonțu este unul din eroii care s-au jertfit pentru independența țării; dorobanți = ostași români; salt = mișcare prin care omul se desprinde de la pământ
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
IV] [DECEBAL], CURTEA-NTREAGĂ, DOCHIA, IAROMIR, B[ORIS], [PAGIUL] (alarmă, buciume de război, zgomot. Decebal iese și reintră repede cu toată curtea și s-așază pe tron) D[ECEBAL] Pe cai, pe cai! Războiul este gata, Puneți pe Dunăre un jug de lemn Ca să mugească ca și taurii noștri Acea bătrână și-ndrăzneață mare Ce curge între noi și-ntre romani. TOȚI Ura! [DECEBAL] Război! Ah, cum îmi bate pieptul! Taci, inimă! Gândești ca să te rupi, Gândești să mă omori cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai cunoșteai inime regale sub zdreanța cerșitorului, unde Dumnezeu își închidea și-și întorcea fața, căci nepoții regilor, flămânzi și criminali, plăteau pe rug mândria lor și rodeau de foame brațele lor proprii. O! ei purtau coroane de aur, noi juguri de lemn uscat, ei purpură, noi zdrențe!... Și de ce? Pentru că fiecare din noi a zis, ca M[ăria] Ta! "Ce putem? Sîntem slabi! Moldova-i mică! Poporu-i slab! " ȘT[EFAN] Popor! popor! ARB[ORE] Popor, da! O, cumplit e când
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
alta plutea asupra țării, îngălbenind în moarte și rușine frunțile moldovenilor. Gălbinarea morții. peste podul Sucevei trecea Ieremia Movilă și Zamoiski mânând înaintea [lor] sclavia țărei, care râdea nebună prin gurile unui popor ce purta pe umerii de piatră trei juguri de fier - jugul turcilor, a tătarilor și-a polonilor. TEXTE AFERENTE I. ALTE PLANURI 1 2254 FINAL ACT III Magdalina vine și-o consilie să omoare pe Miron, o obligă, o face să jure - și descoperă actul ei, că ea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
țării, îngălbenind în moarte și rușine frunțile moldovenilor. Gălbinarea morții. peste podul Sucevei trecea Ieremia Movilă și Zamoiski mânând înaintea [lor] sclavia țărei, care râdea nebună prin gurile unui popor ce purta pe umerii de piatră trei juguri de fier - jugul turcilor, a tătarilor și-a polonilor. TEXTE AFERENTE I. ALTE PLANURI 1 2254 FINAL ACT III Magdalina vine și-o consilie să omoare pe Miron, o obligă, o face să jure - și descoperă actul ei, că ea l-a introdus
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ne ducem. (încet) Însă cearcă două vorbe ca să-i zici Tânărului acestuia care vrea să se omoare. LAIS Se omoară? Dar se poate? BOMILKAR Nu vorbi așa de tare. Deși aprig, are însă cuget mândru și măreț, De-al robiei jug voiește a scăpa cu orice preț, Deci a vrut să ia otravă. LAIS O, sărmanul! BOMILKAR Fii cu bine. Deie cerul ca să aflu veste bună de la tine. LAIS Să ne mai vedem cu bine. SCENA A ȘASA CHALKIDIAS (șade), LAIS
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pîn' la nouri a lor capete de stânci, De amenință chiar cerul, uimitoare și mărețe, Au minunile aceste n-au putut să te învețe Ca să pui pe libertate preț mai mare, nu în silă Să supui a ta viață unui jug fără de milă? CHALKIDIAS O, senine nopți de vară, mult frumoase erau ele, Dulce-a lor singurătate, mândru cerul plin de stele, {EminescuOpVIII 471} Unde sunt acuma toate? Așternuturile moi, Numai flori mirositoare de la munte și trifoi... Unde caprele ușoare?... BOMILKAR
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și cele religioase ale Romei se acordară, nu o dată, pacinic și prin bună înțelegere, potrivindu-se spre mulțumirea amânduror părților. Materia sau compensația acestei bune învoieli era adesea supunerea sârbilor și românilor de lege grecească sub supremația papală și sub jugul bisericei romano-catolice. Astfel se-ntîmplă cu Sirmia, țară care după migrațiunea popoarelor rămăsese la împărăția bizantină, din care cu trecerea vremii căzuse o parte la coroana Ungariei și în sânul catolicismului, pe când cealaltă parte, situată pe malul drept al Dunării, trecu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
anul 1170 un vestit călător din veacul al doisprezecelea, rabinul Beniamin de Tudela, a cărui mărturie o certifică toți oamenii vrednici de credință din acea vreme, ca fiind cu temei. Această nație a trebuit să se plece câtva timp sub jugul autocrației bulgare, până ce, după căderea acesteia, se uni cu opresorii ei de altădată contra inamicului comun, Bizanțul, după care întemeie împreună cu bulgarii un stat unit, de români și de bulgari. capitolul II ÎNCEPUTUL, DURATA ȘI SUBJUGAREA STATULUI ROMÎNO-BULGAR Începutul regatului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
religioasă și spumegândă că în stadiile intermediare a accesului, adică în așa-numitele momente lucide, vorbele lor, rostite cu strigăt, înfierbîntau repede mulțimea lesne-crezătoare. Ei strigau că Dumnezeu hotărâse libertatea poporului bulgăresc ș-a celui românesc și că aprobă scuturarea jugului de atâția ani; că tocmai de aceea Sf. marele mucenic Dimitrie au părăsit locul unde petrecuse pîn-acuma și-i se aducea închinare, orașul Thessaloniki, căci nu mai voiește să aibă a face cu grecii și a venit în mijlocul bulgarilor și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
târgurile lor respective. Prin aceasta el câștigă încrederea și iubirea romeilor în așa grad încît putu împlini ușor și fără împotrivire dorința de a-și întinde teritoriul. Întru adevăr, oriunde se arăta găsea o populație liniștită, care se pleca sub jugul lui fără a o sili. În acest chip se supuse întîi Adrianopolul, apoi Didymotichos, întregul ținut Boleron, orașele Serrae, Pelagonia și Prilapos cu ținuturile întregi, apoi orașele Prespa, Deabolis, Achrida și Albania întreagă; Vlahia mare, care cuprindea partea muntoasă a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bulgar Ioan Asan, iar fiica lui Asan, în calitatea ei de soție a lui 122 {EminescuOpXIV 123} Theodor, se numește și este la romei regentă. S-alergăm dar la împăratul romeic și să ne plecăm cerbicea sub domnia lui; căci jugul unui principe cu minte și în vrâstă e folositor și în orice caz cu mult mai ușor decât jugul unui stăpânitor copil". Acest cuvânt a fost atât de convingător încît toți se declarară gata a se supune. O solie cătră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numește și este la romei regentă. S-alergăm dar la împăratul romeic și să ne plecăm cerbicea sub domnia lui; căci jugul unui principe cu minte și în vrâstă e folositor și în orice caz cu mult mai ușor decât jugul unui stăpânitor copil". Acest cuvânt a fost atât de convingător încît toți se declarară gata a se supune. O solie cătră împăratul pune la cale împreună cu el condițiile predării, cari din partea împăratului sânt recunoscute printr-un hrisov de aur. Partea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mutre serioase, se simțea purtat de planuri care se înălțau sus de tot, se topea în rugăciuni fierbinți și elocuente cătră Dumnezeu și vorbea cu consătenii și cei asemenea lui că mai multi sfinți i se arătaseră, provocîndu-l să sfarme jugul robiei și să răpească la sine domnia preste țară și popor. Prorocia lui inspirată despre răsturnare mare, zisă și rezisă c-o perseverare necurmată, începu să afle crezare și-i câștigă partizani în poporul de rând în genere, dar mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aibă asemenea a lupta în anul 1279 cu partea adversă a vieții și să sufere o înfrîngere într-o bătălie cu tătarii. La această știre, locuitorii din Tîrnova, cari de mult erau aprinși de ură contra Mariei, hotărâră să scuture jugul ei, să predeie pe regină și pe fiu-său în mînile comandantului împărătesc și să primească de domn a lor pe Ioan Asan, căruia i se și cuvenea succesiunea pe tronul bulgar în puterea dreptului de moștenire. Maria, cum purcesese
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de oaste de cătră suveranul său, hanul legitim, cu ordinul de-a supune mai multe populații din Asia, el nu le-ar fi supus într-adevăr, și n-ar fi uzurpat domnia peste ele, nemaivoind să recunoască de acum înainte jugul fostului său suveran, a hanului legitim care-l rânduise în campanie ca pe un comandant subordonat lui. Dar după ani mulți se ivi un răzbunător din casa dinastiei trădate, și bătrânul uzurpator Nogas, atacat cu putere de Tuktai, moștenitorul dinastiei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dorit. În același timp Scaunul roman adresă scrisori călduroase de exortație cătră mai mulți catolici din Serbia și din Albania, cari erau cu vază și în funcțiuni înalte ale statului, lăudă meritosul lor proiect, deja în execuție, de-a scutura jugul unui domnitor eretic și neomenos, îi încurajă să proceadă cu zel și cu puternică stăruință în întreprinderea lor și le făgădui pentru aceasta binecuvântarea papală si cea dumnezeiască. Așadar, când regele Carol Robert I porni după îndemnul papei la anul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]