1,019 matches
-
acești cititori ar alege-o probabil pe prima, mai aproape de emoțiile lor. Poemele lui Eminescu le vor da satisfacție: acolo se află cel mai nuanțat breviar al metaforelor Lunii omului romantic. Cu toate acestea, chiar în rândurile principalelor voci ale Junimii mai există oferte selenografice. Luna lui Eminescu diferă radical de cea a lui Creangă sau Slavici, Luna lui Caragiale de cea a lui Maiorescu, astfel încât nu se poate spune nici măcar că scriitorii stau sub aceeași lumină de Lună, ci, din
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
și de două ori în două conferințe la Ateneul vechi". Intitulată Condițiunile progresului, conferința - așa cum o rezumă Delavrancea - atinge într-adevăr o chestiune fundamentală nu numai in concepția lui Maiorescu despre progres, dar și una din dogmele mai generale ale Junimii: aceea că nu există salturi în istorie ca și în natură, că progresul este rezultatul unui proces treptat și natural. Delavrancea îi rezumă miezul astfel: "progresul are nevoie de timp, de timp îndelungat, la individ că și la popoare, si
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
de un sens giratoriu care blochează traficul. De-ale oltenilor? Știam că numai la Caracal se întâlnesc asemenea nepotriveli zăpăcitoare. Din sumar Destule lucruri de citit în numărul 5 al revistei CONVORBIRI LITERARE. Cassian Maria Spiridon continuă să scrie despre Junimea văzută ca „un vis al inteligenței libere”; Virgil Nemoianu e prezent cu un eseu intitulat Informație despre informație în care prezintă un studiu al doamnei Ann Blair, profesoară de istorie la Harvard. Constantin Chiriac, probabil cel mai bun manager cultural
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2480_a_3805]
-
și literaturii burgheze". Acțiunea distructivă a modernismului a fost orchestrată de Eugen Lovinescu, prin grupul de la "Sburătorul". Principala lui vinovăție derivă din faptul de a-l fi urmat pe Titu Maiorescu, continuând astfel "cu sfințenie linia estetizantă și cosmopolită a Junimii" (p. 118). Drept consecință, apreciază Emil Boldan, E. Lovinescu "și-a manifestat în bună parte disprețul pentru literatura clasică realistă românească, a denigrat literatura cu orientare realistă contemporană, a promovat în poezie decadentismul, numind creația simboliștilor Ťpoezie nouăť, iar în
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
între neamuri diferite - Națl și Persida făcînd o căsnicie, care, cu toate neajunsurile, se armonizează în final. Iar Mara, întreprida negustoreasă, este un personaj răscolitor, demn de marile creații romanești. Spre bătrînețe, în 1924, prozatorul a scris Amintiri, reînviind lumea Junimii și a juveneței sale formative și creatoare. E o memorialistică potrivită care, împreună cu Închisorile mele (1921), au rămas ca pagini prețuite în memorialistica românească. Să mulțumim Editurii Național (redactor șef d-na Violeta Borzea) că i-a prilejuit dlui D.
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
Petre Ispirescu, care, cum se știe, a fost culegător de producțiuni populare și doar într-o mică măsură aplicat spre teoretizări pe astfel de probleme. Și totuși, P. Ispirescu a atacat cu înverșunare acest obicei, atât în cadrul unei serate a Junimii bucureștene, în casa lui Titu Maiorescu (acesta ar fi spus: "Pe mine m-ai convins și în casa mea nu voi lăsa să se mai facă"), care i-a tipărit textul în Convorbiri literare (1882, nr. 9), cât și într-
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
la București. Și, pe deasupra, ca să aibă din ce trăi (moștenise, ca legatar al averii părinților, o moștenire grea) a practicat (ca și Maiorescu) o acaparantă, dar bănoasă avocatură, avînd, uneori, cîte patru procese pe zi. Și pentru că, aici, comentez începuturile Junimii și ale Convorbirilor literare e drept să se recunoască adevărul aprecierii dlui Nicolae Mecu că aducerea în Junimea (cu colaborări prestigioase în Convorbiri literare) a lui Vasile Alecsandri i se datorează exclusiv lui Iacob Negruzzi. Prietenia de o viață a
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
a doua, dat fiind că numele cenaclului condus de Crohmălniceanu (inițial de George Ivașcu) face trimitere, de gradul al doilea, la gruparea maioresciană. Titlul capitolului lui Crohmălniceanu trimite complice la cartea omonimă a lui Gh. Panu, care evocă întîmplări de la Junimea lui Titu Maiorescu. Notă: Vezi și articolul „Mitologii”, de Cosmin Ciotloș, din numărul 31 a.c. al revistei România literară.
Pagini trăite de istorie literară by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4391_a_5716]
-
Societatea literară și culturală Junimea din Iași a avut în fruntea ei un arhitect de "talia" lui Titu Maiorescu, secondat de un constructor abil, în persoana lui Iacob Negruzzi. Cu tact și perseverență, cei doi fondatori, din cei cinci ai Junimii, au reușit, prin Convorbiri literare, să introducă în literatura și cultura română spiritul critic, adică să așeze "naționalitatea în marginile adevărului", cum scria Eminescu în articolul Naționalii și cosmopoliții 9). În prima perioadă a activității sale critice, Maiorescu este preocupat
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
de un an de suspiciuni și discuții, a putut fi înregistrată oficial. Acum, începînd din luna martie, colegii noștri din Bucovina de Nord publică și o revistă lunară, SEPTENTRION LITERAR, reînnodînd, după decenii de tăcere impusă, o tradiție începută cu Junimea literară și continuată cu periodice înscrise în istoria literaturii române, precum Iconar, Bucovina literară, Făt-Frumos ș.a. Colegiul de redacție al noii reviste, apărute cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, e alcătuit din Grigore C. Bostan, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, Ștefan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
acolo, arhitectura etc." Nu poate încăpea, însă, îndoială că, în cursul vizitelor și al plimbărilor comune, Goethe și soții Reinhard au mai revenit asupra subiectului. Un alt informator al lui Goethe - făcut cunoscut de Eugen I. Păunel în revista suceveană Junimea literară - a fost postelnicul Iacovachi Rizu-Nerulos, un cărturar grec care, după înfrângerea Eteriei și de teama represaliilor, a fugit din Iași și a ajuns tocmai în Elveția, unde a și publicat trei cărți în limba franceză. Cel puțin una dintre
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
rol de spiritus rector, au fost T. Maiorescu, pentru spațiul cultural, estetic și ideologic, și P. P. Carp pentru sfera politicului, deși vestitul discurs "Era nouă" care coagulează politic junimismul e rostit abia în 1881. Celelalte grupuri de funcțiuni ale Junimii, enumerate de dl Alexandrescu, mi se par mai puțin importante. Ideea despre cele trei cercuri interioare ale Junimii (conducători, guvernanți și executanți) e interesantă în sine. Două observații ar fi de notat aici. Prima că pe lîngă Maiorescu și Carp
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
Chr. Tell - N. Bălcescu, în ,Studia et Acta Musei Nicolae Bălcescu", vol. V-VI, Bălcești pe Topolog, 1979. 4 I. Negruzzi, Jurnal, trad. Horst Fassel, Ed. Dacia, 1980, pp. 38, 55, 82, 93, 134, 268. 5 I. Negruzzi, Amintiri din ,Junimea", Ediție C. Simonescu, Ed. Minerva, 1970, p. 32. 6 Mihai Dim. Sturdza, Familiile boierești din Moldova și }ara Românească, Ed. Simetria, 2004, vol. I, p. 290. 7 Idem, pp. 316-7 și 295-6. 8 C. Negruzzi, Opere, vol. 3, Ediție L.
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
de a-l angaja pe poetul devenit gazetar să-i dea lecții de limba română lui Mite. Aceasta, femeie cultivată și vag literată (mai tîrziu îi va redacta - adică îi va scrie - Regelui Carol I memoriile sale), participantă la ședințele Junimii bucureștene, nu știa bine limba română. Eminescu o vizita bisăptămînal, conversînd, în nemțește dar, mai ales, în românește, pe marginea unor texte ale lui Creangă, socotit de poet drept fundamentale pentru expresivitatea limbii române. Grațioasă, cultivată și femeie de lume
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
--- Iulian Caragea (cu Biciclistul sălbatic, Editura Tracus Arte, București, 2012) se ține - cu program și înverșunare - cît mai departe de sintaxa laxă a cotidianismului autenticist pe care se bizuie mai toată junimea lirică. Ca să se vadă cît mai bine că el o ia în răspăr, Iulian vorbește cu eliptice, contorsionează topica și se joacă de-a vocabularul învechit ori rafinat culturalicește. Versurile demonstrează imediat că de un literat e vorba și că
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
în 1880 etc.), junimiștii, deși sesizează evoluția artei scriitorului, consideră că opinia lor inițială se verifică deplin. Mediul recreat și modalitatea continuă să fie ale unui creator de povești sătești, ale acelor Dorfgeschichte mult cultivate de literatura germană. Iar conducătorii Junimii considerau că pînă a ajunge la etapa literaturii artistice culte (la care, totuși, Slavici ajunsese deplin) e necesară punerea temeliilor. Și ce altă temelie mai solidă putea fi în acest domeniu decît creația populară de orice fel. Nu trebuie să
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
cazuri este din ce în ce mai de balamuc. (Mihail Soare) * Pentru prima oară la noi. Băcăuancă, cu liceul teoretic absolvit, și cu Facultatea de litere din Bacău, ați debutat cu poezie încă din 2001 în revista "Cartea", apoi în "Ateneu", "13 Plus", "Scrieri", "Junimea studențească băcăuană", "Adevărul literar și artistic" și "Pro Saeculum", în toți anii aceștia. Trei premii pentru poezie în cadrul Sesiunii studențești a Facultății de Litere, și activitate cenaclieră, la cenaclul "Avangarda" și cenaclul "Crisalide", din oraș, cât și un grupaj de
Actualitatea by Ioan Hada () [Corola-journal/Journalistic/8106_a_9431]
-
în Timpul acest articol importantisim al lui Maiorescu, care, pentru prima oară are curajul să ceară public intrarea țării în Tripla Alianță. Ba chiar, cum reiese din această prefață a lui Maiorescu, la început liberalii au fost surprinși de propunerea conducătorului Junimii literare, (de unde polemica Românului, din care marele critic reproduce un pasaj semnificativ), iar apoi "după inteligenta lui (a premierului Brătianu, n.m.) acomodare finală la politica Triplei Alianțe". Reiese, deci, din această mîndră precizare a lui Maiorescu, că el (în prealabil
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
Junimii, recoltează succes cu piesa Roma învinsă de Parodi tradusă excelent de el. La un an și jumătate distanță (18 ianuarie 1879) debutează strălucitor, pe scena Naționalului bucureștean cu O noapte furtunoasă, după ce piesa fusese citită, mai înainte, în ședințele Junimii bucureștene. Nu poate evita un scandal cu Ion Ghica, directorul teatrului, care, la reluarea spectacolului, îi aduce modificări fără a-l consulta pe autor, de altfel nici pentru rejucarea spectacolului. În același an 1879 citește, la Junimea, Conu Leonida față
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
pe negustorii care aveau magazine să le traducă numele, dacă era cazul, ca și pe cel al unor produse de import. Primindu-i în audiență pe negustori, Pogor le oferă el însuși soluții, amuzîndu-se copios, cum făcea și în ședințele Junimii. Lui Papa Petit, celebru pentru magazinul lui de parfumuri de pe strada Lăpușneanu, i-a sugerat să înlocuiască parfumerie (care pe atunci la noi era considerat încă un cuvînt francez) cu parfumăraie. Cum se vede, cuvîntul francez s-a păstrat, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
În acest volum, seriozitatea filologică și cunoașterea în profunzime a faptelor de limbă și de context cultural exclud etichetările grăbite; toate fenomenele, prezentate clar și succint, beneficiază de disocieri nuanțate; formele care apar la Caragiale sunt comparate cu cele ale Junimii, în genere, și în special cu cele din textele lui Creangă și Eminescu. Volumul are și un indice amplu, care îl transformă într-un ghid și un dicționar ideal pentru pasionații de Caragiale (foarte mulți, de altminteri). Aceștia vor regăsi
Limba lui Caragiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7432_a_8757]
-
neschimbată și astăzi, venind într-o absolută contradicție cu felul în care, începînd cu anii șaizeci, sînt evaluați junimiștii în România". De ce am făcut această introducere? Pentru faptul că antologia pe care o comentăm este axată pe poeții "minori" ai Junimii sau aflați în cîmpul de influență al faimoasei societăți: Anton Naum, Vasile Pogor, Ioan Ianov, Nicolae Nicoleanu, Nicolai Skelitti, Nicolae Gane, Dimitrie Petrino, Theodor Șerbănescu, Samson Bodnărescu, Mihai De Bonacchi, Iacob Negruzzi, Ioan Pop-Florentin, Ștefan Vârgolici, Mihail D. Cornea, Nicolae
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
un reflex al dorinței lor de a fi continuatorii unei tradiții, dar ai unei tradiții culte, nu arhaice, rurale, folclorice (delimitându-se, astfel, de "maestrul" lor, L. Blaga), ai unei tradiții cărturărești care ar îngloba curentul latinist, Școala Ardeleană, pașoptismul, Junimea etc. În perioada aceasta cețoasă și romantică a începuturilor, contribuția beletristică cea mai importantă a "cerchiștilor" a reprezentat-o producția baladescă, o influență hotărâtoare exercitând-o asupra lor atât Goethe, cu care-i familiarizase Blaga, cât și - ne atrag atenția
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
semn de aderență la programul estetic al cercului său, care mergea pe linia autonomiei esteticului și europenizarea literaturii române. Astfel, Transilvania literară rotunjea unitatea orientării, întărind procesul început în secolul anterior prin prezența lui Slavici în cercul și la revista Junimii maioresciene. În "manifestul" generației de foarte tineri intelectuali, încă studenți, numele mentorului Junimii, inițiatorul autonomiei esteticului, apărea foarte adesea, în palimpsest, sub numele lui Lovinescu. Maiorescu însuși, prin plecarea lui din Transilvania la Iași și în cele din urmă la
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
dumnezeiești n-au coborât de mii de ani Hristoșii. degeaba-mi târai barbă pe pamant și-mi mâzgălesc poemele sub torța. poeții pe planetă nu mai șanț, sau strigă din cămășile de forță. părinții-s buni de țintă-n poligon. junimea noastră naște din computer. azi cel mai saltimbantic epigon detesta plăsmuirile din uter. creionul dintre dește s-a tocit și-mi număr doar păduchii - că săracu; de-aceea oameni buni mă port zmerit și-l rog pe Dumnezeu: să mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]