28,495 matches
-
nr. 2.744/117/2020. Decizia ce urmează a fi pronunțată în apel este definitivă, potrivit art. 214 din Legea nr. 62/2011 și art. 96 pct. 2 raportat la art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 94. Din consultarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție nu rezultă că instanța supremă s-ar fi pronunțat asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată în acest dosar și nu este învestită cu soluționarea unui recurs în interesul legii cu acest
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
generată nu numai de o reglementare nou-intrată în vigoare, ci și de una veche, cu condiția însă ca instanța să fie chemată să se pronunțe asupra respectivei probleme de drept pentru prima dată. ... 99. Examinarea acestei condiții necesită, prin verificarea jurisprudenței recente, a se vedea dacă, în procesul curent de aplicare a legii, instanțele au dat o rezolvare chestiunii de drept sesizate de instanța de trimitere. Cu alte cuvinte, ceea ce prezintă importanță sub acest aspect sunt existența și dezvoltarea unei
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
soluționare pe fond“ trebuie înțeleasă în sens larg, incluzând nu numai problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de rezolvarea acestora, astfel cum s-a conturat jurisprudența instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare; ... ... d) chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate; și ... e) asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă
DECIZIA nr. 41 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259417]
-
unui contract de mandat remunerat este reprezentată de valoarea creanței în vederea recuperării căreia s-a încheiat contractul de mandat sau de valoarea remunerației mandatarului. “ ... 78. Luând în considerare accepțiunea noțiunii de „chestiune de drept“, astfel cum este reflectată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în cuprinsul deciziilor pronunțate în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare (a se vedea în acest sens deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv
DECIZIA nr. 41 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259417]
-
când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată. ... ... III. Principalele coordonate ale divergențelor de jurisprudență 11. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că, în situația suspendării judecății în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, până la pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și-a exprimat opinia în sensul că sesizarea îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 și art. 515 din Codul de procedură civilă, iar prima orientare de jurisprudență este în litera și spiritul legii, concluzionând că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 și 1^1, art. 415 pct. 3, art. 416 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, atât anterior, cât și
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
Curtea de Conturi ar fi condiționată de obligativitatea ca la data ieșirii la pensie ele să fie încadrate la această instituție, acest fapt ar fi în contradicție cu rațiunea pentru care se acordă pensia de serviciu. ... 11. Autorii excepției invocă jurisprudența instanței de contencios constituțional prin care s-a reținut că principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, în spețe, situația nu este una diferită, fiind
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
nr. 1268 din 21 decembrie 2020, sau Decizia nr. 304 din 11 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 9 iulie 2021, decizii prin care au fost respinse, ca neîntemeiate, criticile formulate. ... 21. Prin jurisprudența precitată, Curtea a reținut că, potrivit art. 51 alin. (8) din Legea nr. 94/1992, auditorii publici externi sunt persoane care efectuează activități specifice Curții de Conturi, cele care îndeplinesc și alte atribuții legate strict de funcția de control, cele care
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
punctul de vedere al vechimii la Curtea de Conturi [minimum 4 ani, conform art. 51 alin. (3) din Legea nr. 94/1992], tratament generat de locul în care își desfășurau activitatea la momentul ieșirii la pensie. ... 25. În acest context, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii este respectat doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și, deci, instituirea aceluiași regim juridic. Per
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
îndeplinirii condițiilor standard de pensionare, aveau funcția de auditor public extern în cadrul Curții de Conturi, comparativ cu cea a foștilor auditori publici externi care, la data pensionării, au avut ori au o altă ocupație. ... 26. De altfel, atât prin jurisprudența Curții Constituționale (Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011), cât și prin cea a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunțată în
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
Legea nr. 94/1992 pentru o vechime minimă de 4 ani în funcția de auditor public extern în cadrul Curții de Conturi. “ ... 31. De altfel, referitor la reglementarea condițiilor de acordare a pensiei, Curtea Constituțională a statuat în mod constant, în jurisprudența sa, că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 777/99/2018, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat
DECIZIA nr. 877 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253150]
-
tranșă de impozit diferită pentru același imobil, ceea ce ar fi contrar art. 16 alin. (1) și art. 56 alin. (2) din Constituție. ... 17. În ceea ce privește principiul egalității în drepturi, instanța de contencios constituțional a reținut într-o jurisprudență constantă, începând cu Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de
DECIZIA nr. 877 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253150]
-
Consiliului Suprem de Apărare a Țării nr. 17 din 28 februarie 2005, prin care s-a integrat problema corupției și combaterea acesteia în structura strategiei de securitate națională. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, este necesar ca o lege să întrunească cerințele clarității, accesibilității și previzibilității pentru a putea reglementa în domeniul drepturilor fundamentale, respectiv dreptul la informație sub aspectul accesului liber la
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
nu au legătură cu definiția „securității naționale“ dată prin Legea nr. 51/1991, ci cu definirea conceptului de „securitate extinsă“, astfel cum acesta rezultă din hotărâri adoptate la nivelul Consiliului Suprem de Apărare al Țării, ceea ce contravine „standardelor fixate în jurisprudența Curții Constituționale“. ... 10. Autoarea face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 392 din 24 martie 2011, prin care s-a reținut, în esență, că a lăsa la îndemâna organelor sau autorităților publice care dețin informațiile de interes public să decidă
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei (...)“. Referitor la condiția de admisibilitate privind relevanța unei excepții de neconstituționalitate, în jurisprudența sa Curtea a reținut că prima teză a art. 146 lit. d) din Constituție, privind excepția de neconstituționalitate ridicată în fața unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial, reglementează un control de constituționalitate a posteriori, concret și incident, ce presupune
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
cu o excepție de neconstituționalitate de legătura dispoziției legale criticate cu soluționarea cauzelor reprezintă un aspect esențial al acestui tip de control de constituționalitate (a se vedea Decizia nr. 793 din 6 decembrie 2018, paragraful 19). ... 25. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut și că este inadmisibil să fie învestită cu examinarea neconstituționalității unui act normativ într-un cadru procesual creat special cu acest scop (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 137 din 1 februarie
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
ci solicită Curții Constituționale să pronunțe o decizie prin care acesta să primească o anumită interpretare, considerată de natură a produce efecte de modificare a dispozițiilor legale referitoare la siguranța națională. ... 27. Or, interpretarea legii într-un caz determinat, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, excedează competenței acesteia (a se vedea Decizia nr. 62 din 28 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 9 martie 2021, paragraful 12). ... 28. Mai mult, solicitarea adresată de autoare Curții Constituționale
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
restabili competența parchetelor specializate. ... 6. Se invocă Raportul Comisiei Europene privind statul de drept la nivelul Uniunii Europene (20 iulie 2021), prin care s-a arătat că desființarea Secției și revenirea la competența inițială a parchetelor specializate sunt în sensul jurisprudenței CJUE și „al standardelor europene“. ... 7. Se arată că Secția nu îndeplinea criteriile stabilite de Hotărârea din 18 mai 2021, pronunțată de CJUE, pentru a putea funcționa, aspect stabilit și de Curtea de Apel Pitești (Încheierea din 7 iunie 2021
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
profesionale - motiv care conduce la încetarea calității de procuror desemnat -, aceasta fiind evaluată în mod discreționar. Se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 384 din 18 iunie 2020. Legea nu prevede o procedură de contestare a încetării acestei calități, cu încălcarea jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și a avizelor Comisiei de la Veneția. ... 18. Se mai arată că, prin includerea judecătorilor Curții Constituționale în art. 3 alin. (1) al legii criticate, trebuia modificată, în mod corespunzător
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
exprima punctele de vedere. ... 23. Președintele Camerei Deputaților apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 24. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate din perspectiva neîndeplinirii criteriilor stabilite în avizele Comisiei de la Veneția se arată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut constant că, în analiza sa, se raportează la texte și principii constituționale pretins încălcate, iar avizele Comisiei de la Veneția nu au rang constituțional pentru a fi considerate norme interpuse în cadrul constituțional, similar cu
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
avizele Comisiei de la Veneția nu au rang constituțional pentru a fi considerate norme interpuse în cadrul constituțional, similar cu normele de drept europene. Se arată că, prin Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, Curtea Constituțională și-a menținut jurisprudența anterioară și a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituționalitate realizat prin raportare la art. 148 din Constituție - Decizia Comisiei Europene 2006/928/CE -, prin dispozițiile și obiectivele pe care
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
alege pentru ași realiza, în mod eficient, politica legislativă într-un anumit domeniu. ... 26. Nu pot fi reținute criticile privind încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție, întrucât normele criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași ipoteză juridică. Se reiterează jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului în privința principiului egalității. ... 27. În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta privind calitatea legii și securitatea juridică se arată că autorii sesizării
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
surmonta dificultățile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referință menționate. Opțiunea legiuitorului în sensul atribuirii unei anumite competențe materiale unei structuri de parchet corespunde competenței sale constituționale de legiferare în domeniul organizării sistemului judiciar. Curtea Constituțională a stabilit în jurisprudența sa, în mod constant, că instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și competența funcțională, după materie și după calitatea persoanei, a instanțelor judecătorești constituie atributul exclusiv al legiuitorului (Decizia nr. 773 din 28 noiembrie 2017, paragraful 17). În virtutea
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
respectivele parchete/procurorii desemnați rămân competente/competenți să efectueze urmărirea penală și în alte cauze decât cele prevăzute la art. 3 alin. (1) și (2) din lege. ... 70. În ceea ce privește principiul egalității în drepturi, Curtea Constituțională a reținut într-o jurisprudență constantă, începând cu Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]