4,083 matches
-
Marian Petcu, conferențiar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, a lansat volumul ”10 teme de istorie a jurnalismului”. Marian Petcu este autorul mai multor cărți de specialitate, apreciate în mediul academic, printre care ”Istoria jurnalismului și a publicității în România” sau ”Jurnalist în România - istoria unei profesii”. A primit mai multe distincții, ultima fiind Ordinul Ziariștilor, clasa I, conferit de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.
10 teme de istorie a jurnalismului, de Marian Petcu () [Corola-journal/Journalistic/66349_a_67674]
-
Nicolae Manolescu O critică severă a contribuției pe care societatea americană actuala și, implicit, jurnalismul o au în marginalizarea literaturii face Philip Roth în românul sau Exit Ghost, despre care a scris admirabil cu două săptămâni `n urma Felicia Antip în România literară. Critică privește deopotrivă situația din alte țări, inclusiv din România. Poate, într-
Exit fantoma literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6539_a_7864]
-
fost întrebat cum va evolua PRO Tv după plecarea lui Adrian Sârbu. "Cariera ta a fost influențată de Adrian Sârbu? Ce se schimbă în PRO Tv după plecarea lui?", a fost întrebat Andi Moisescu de către unul dintre studenții Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării. Nu se schimbă nimic, pentru că PRO Tv deja e o structură care funcționează singură. Adrian Sârbu deja era în CME, el era deasupra noastră. Deci din punctul ăsta de vedere nu cred că veți vedea nicio schimbare
Andi Moisescu explică ce se va întâmpla cu PRO Tv fără Adrian Sârbu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/65521_a_66846]
-
lui Radu Tudoran, deci nepotul lui Geo Bogza, și pe Bogza nu-l prea înghițea pe atunci. Ca să nu mai spun că la apariția volumului O zi în natură, Doinaș a publicat o cronică extraordinară. GD: Ați făcut de la început jurnalism cultural. Ați lucrat la revista „Luceafărul", în care citeam cronicile literare la unele cărți de poezie. Erați, prin urmare, la curent cu viața literară. Cum vi se părea? Era una firească, știind că asperitățile ideologice de atunci i-au împins
Dorin Tudoran - Prietenii mei, scriitori by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/6452_a_7777]
-
acord cu modul în care Horia-Roman Patapievici a vorbit despre autoritatea lui Cristian Tudor Popescu în presa românească și în rândul publicului. "După un an de tăcere, Horia-Roman Patapievici a ținut o prelegere la Cluj, ca invitat al Departamentului de Jurnalism de la Universitatea Babeș-Bolyai. Sînt momente de diagnostic al presei în care nu sînt de acord cu H-R Patapievici. De pildă, cel referitor la autoritatea lui Cristian Tudor Popescu. După opinia mea, opiniile lui CTP sînt atît de adînc receptate nu
Tolontan îl contrazice pe Patapievici când vine vorba de CT Popescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64643_a_65968]
-
jurnalist dintre cei care s-au afirmat după 1990 este, indiscutabil, Cristian Tudor Popescu, cu felul lui muntenesc de a vorbi limba română, cu “pă” și cu “dă”, care dă un fel de violență limbajului, o apăsare golănească. Este un jurnalism slujit de talent literar, dar cu un talent specializat în cruzime. Este un talent specializat în aplicarea loviturii retorice dure, crude. Personajele cele mai notorii sunt “șobolanul rozaliu” sau cel care se uită “ca curca-n lemne”. Sunt personaje dintr-
Tolontan îl contrazice pe Patapievici când vine vorba de CT Popescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64643_a_65968]
-
căreia imediat îi lucesc ochii când vede că este servită cu cruzime împotriva seamănului, căruia i se caută vărsarea imediată a sângelui, fie pe ecran, fie în ziar. (...) Deci, Cristian Tudor Popescu are următoarele trăsături: talent specializat pe portretul crud, jurnalism de reacție emoțională, el condamnă, judecă, încadrează - de obicei cu formulări foarte dure -, și lucrul care frapează e că nu se bazează niciodată pe date. Autoritatea lui este autoritatea de lovitură, de încadrare, nu este autoritatea care vine din invocarea
Tolontan îl contrazice pe Patapievici când vine vorba de CT Popescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64643_a_65968]
-
Autoritatea lui este autoritatea de lovitură, de încadrare, nu este autoritatea care vine din invocarea unor date obiective, pe care omul, în mintea lui, să le poată și el evoca ca să-și formeze o judecată proprie. Ce este tipic la jurnalismul de tip CTP este dorința de a obține o priză directă, un contact direct cu cel care primește mesajul. De aceea e crud, de aceea e judgmental, de aceea e atât de casant: pentru ca vămile raționale să cadă și contactul
Tolontan îl contrazice pe Patapievici când vine vorba de CT Popescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64643_a_65968]
-
direct cu cel care primește mesajul. De aceea e crud, de aceea e judgmental, de aceea e atât de casant: pentru ca vămile raționale să cadă și contactul lui cu receptorul să fie direct. E o fraudă aici. Acest tip de jurnalism este cel care domină în presa românească". Vezi și: “Patapievici face un fals premeditat cu ticăloșie”. Cum demontează CT Popescu dezinformarea și manipularea filozofului
Tolontan îl contrazice pe Patapievici când vine vorba de CT Popescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64643_a_65968]
-
accidentului. Tânăra studentă era din județul Harghita. Ea făcuse facultatea la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș și la Universitatea Mediterranea "Jean Monnet" din Italia. Tot pe Bulevardul Iuliu Maniu, la începutul lunii, a fost ucisă Francesca, o studentă la jurnalism, care venise în prima zi de facultate la București. Șoferul care a omorât-o pe studentă este judecat în stare de libertate. El era beat în momentul accidentului.
Bulevardul morții: O nouă studentă ucisă pe Maniu. Înainte de tragedie, a postat "Scrisoarea unui copil către Dumnezeu" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/64787_a_66112]
-
urmări investigațiile impuse de uciderea a patru persoane. Rămânând fidel realității, scriitorul a fost nevoit chiar să aștepte îndelung verdictul tribunalului pentru a-și putea scrie finalul cărții. Rezultatul a fost un roman jurnalistic, ce recurgea la tehnica reportajului, ridicând jurnalismul la statutul de artă și promitea un melanj generos între „credibilitatea faptelor, instantaneitatea filmului, profunzimea și libertatea prozei și precizia poeziei". În timp ce din structura romanului prezența explicită a autorului era exclusă, narațiunea făcându-se la persoana a treia, Muzică pentru
Fabuloasa realitate by Dana Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/6489_a_7814]
-
Year International a devenit unul dintre cele mai importante concursuri internaționale de fotojurnalism. Pe parcursul anilor, menirea concursului s-a schimbat: programul a devenit unul internațional, iar numărul de imagini înscrise a crescut până la zeci de mii. Absolvent al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din București, Andrei Pungovschi este fotograf freelancer, colaborator al publicației Decât o Revistă și al AFP. A lucrat ca fotoreporter la Mediafax, Ziarul Financiar și Columbia Missourian și a beneficiat de două burse în Statele Unite ale Americii
Fotoreporterul Andrei Pungovschi, premiat la Pictures of the Year International by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/65008_a_66333]
-
gest extrem. În momentul ăsta sunt terifiată. N Întrebată dacă persoana care o teroriza pe Ionela Macovei era iubitul ei, sursa noastră a spus că ”da”. Ionela Macovei, fostă jurnalistă în presa locală din Brăila și absolventă a Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării, s-a sinucis, miercuri, aruncându-se de la etajul 7 al unui bloc din București. Potrivit infobraila.ro, Ionela Macovei s-a sinucis din dragoste, însă sursa noastră ne-a spus că nu este adevărat.
IONELA MACOVEI. Jurnalista nu s-ar fi sinucis din dragoste. Era terorizată by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/61066_a_62391]
-
apariția primului volum al ”Publicațiilor periodice românești”, elaborat de Nerva Hodoș și Alexandru Sadi-Ionescu, în care au fost analizate 3290 de titluri din perioada 1820-1906. Invitații speciali ai expoziției vor fi conf. univ. dr. Marian Petcu, profesor la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării (FJSC), si Ileana Stâncă Desa, bibliograf cu o activitate de peste 40 de ani în cadrul serviciului de Bibliografie Națională. Din 1913 până în prezent, au fost redactate doar cinci volume de bibliografie retrospectivă a periodicelor românești.
Expoziție spectaculoasă de presă veche, pe 25 noiembrie, la Biblioteca Academiei Române by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/61154_a_62479]
-
training. Sponsorizarea Google are ca scop transformarea IPI într-o instituție care susține puternic inovația în segmentul media. "Suntem foarte bucuroși să lucrăm la acest proiect cu IPI, o organizație care are o istorie în rezolvarea problemelor care afectează lumea jurnalismului", a declarat Peter Barron, director de relații externe pentru Google EMEA În ultimele săptămâni, rolul vital al inovațiilor digitale a fost pus în evidență de evenimentele sociale și politice din Tunisia, Egipt și mai recent Bahrain. În aceste momente de
Google donează 2,7 milioane de dolari pentru International Press Institute () [Corola-journal/Journalistic/61213_a_62538]
-
pe aceștia la fel cum îi reinventa și autorul Istoriei din 1941) și cu vârfurile publicisticii de după el. Perspectiva abordată e una, însă, mai puțin istoristă și mai marcat retorică. O primă observație de substanță ține de natura orală a jurnalismului eminescian. Salturile de la citatul savant la anecdota cu valoare morală îi sunt acestuia specifice. În interiorul acestei paradigme, Monica Spiridon mai operează o distincție interesantă: ar exista la Eminescu, după ea, o oratorie laică, rece, de for și una aproape religioasă
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]
-
Nisa), Bertrand Vergely (Institutul de Teologie Ortodoxă din Saint Serge) și Emmanuel Housset (Universitatea din Caen Basse- Normandie). Jean-François Mattéi pune degetul pe rană, înfățișînd cele trei însușiri care alcătuiesc tabloul patologic al filosofiei franceze. Prima însușire stă în expansiunea „jurnalismului filosofic”, ale cărei vedete fac figura unor gînditori care hotărăsc ierarhia temelor stringente pentru omenire, cînd de fapt ei sînt verigi bine remunerate într-un lanț care pornește de la partidele politice și se termină la patronii mediatici. Aceste vedete, care
À la franÇaise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4765_a_6090]
-
așa mai departe. O rușine de oameni! Da?” Eu tot fac parte din „rușinea de oameni”, numai că eu am reușit să trec clasa și nu am rămas gravidă în primul semestru. Ura! Sunt studentă în Timișoara anul doi, la Jurnalism. Stau în cameră cu alte două moldovence: una anul doi și alta anul trei. Nici una nu a rămas gravidă din primul semestru și nici una nu a rămas clasa. Pe lângă colegele mele de cameră, mai am o mulțime de prieteni (moldoveni
Banciu, jignește studenții moldoveni: ”Curve și lături”. Ce replică a primit by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/50110_a_51435]
-
reportajele sale, iar Ester cîteva poeme. Săptămîna petrecută la București va face obiectul cîte unei proze care se va publica ulterior pe site-ul De Buren. (A.C.) Cum ai început să lucrezi în presă? Îmi doream de mult să fac jurnalism, pentru că, după toți anii pe care-i petrecusem în bibliotecă, aveam ca model autori precum Zola, Ibsen sau, din literatura neerlandeză, Heijermans și voiam să mă ocup cumva de realitatea înconjurătoare. De fapt, voiam să mă folosesc de arta narativă
Anna Luyten: „Cînd am ajuns în București, am simțit nevoia să scriu din nou poezie“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5026_a_6351]
-
arta narativă ca să descriu realitatea. Nu-mi propusesem să rămîn atît de mult timp în sfera jurnalistică, mai ales că la-nceput mă ocupam cu recenzii de carte sau de teatru, ceea ce mi s-a părut mereu un fel de jurnalism de mîna a doua. În plus, îmi doream să fiu mai aproape de viața reală, de stradă. Nu puteam să fac jurnalism dintr-un birou, nici azi nu pot. Am început așadar să scriu reportaje ample pe teme sociale - asta era
Anna Luyten: „Cînd am ajuns în București, am simțit nevoia să scriu din nou poezie“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5026_a_6351]
-
-nceput mă ocupam cu recenzii de carte sau de teatru, ceea ce mi s-a părut mereu un fel de jurnalism de mîna a doua. În plus, îmi doream să fiu mai aproape de viața reală, de stradă. Nu puteam să fac jurnalism dintr-un birou, nici azi nu pot. Am început așadar să scriu reportaje ample pe teme sociale - asta era prin 88- 89. Mergeam pe-atunci, cu un jurnalist cunoscut preocupat de new journalism, la granițele Europei de Est, în preajma căderii
Anna Luyten: „Cînd am ajuns în București, am simțit nevoia să scriu din nou poezie“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5026_a_6351]
-
-i strîngă pe acești tineri și am stat o săptămînă cu ea acolo. Pare periculos, dar mă simțeam protejată. Nu o caut cu lumînarea: dacă oamenii spun „mă bucur că ai venit”, totul e bine. Cred că acesta e opusul jurnalismului de senzație. Ce mă ajută în munca mea e că am fost crescută cu obișnuința de a respecta pe toată lumea, de-a evita bîrfa, de-a mă îngriji de mediul în care trăiesc. De-a mă simți acasă oriunde, indiferent
Anna Luyten: „Cînd am ajuns în București, am simțit nevoia să scriu din nou poezie“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5026_a_6351]
-
corporalitate, de intimitate, dar și de frica de-a pierde ceva. Lucrezi însă și la un volum de povestiri, nu-i așa? Cînd am început să scriu am scris și două povestiri de ficțiune; de fapt, cînd am intrat în jurnalism, cîteva edituri mi-au propus să scriu un roman. Dar mi-e greu să inventez povești și îmi place să apar pe hîrtie de ziar. Am nevoie de presiunea în care se lucrează într-o redacție. Un volum de povestiri
Anna Luyten: „Cînd am ajuns în București, am simțit nevoia să scriu din nou poezie“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5026_a_6351]
-
Revista « Flacăra lui Adrian Păunescu », iar evenimentul este organizat de familia Adrian Păunescu, Fundația Constantin, Fundația Culturală «Om Bun», Civis Mart Media, cu sprijinul Primăriei Sectorului 5 și al Ministerului Culturii. Cu acest prilej se vor acorda premii pentru Muzica, Jurnalism, Carte, Sport și Premii Speciale. Vor fi prezenți pe scenă, în marele concert de muzică, poezie și dialog care va avea loc cu ocazia galei: Doru Stănculescu, Mircea Vintilă, Florin Piersic, Victor Socaciu, Nicu Alifantis, Vasile Șeicaru, George Nicolescu, Evandro
Premiile Naţionale "Flacăra lui Adrian Păunescu", la Arenele Romane () [Corola-journal/Journalistic/48060_a_49385]
-
în continuare atenți la propria noastră definiție. NOTA: 1 Conferința cu acest titlu a fost susținută la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în deschiderea celui de-al X-lea Simpozion național de jurnalism cu tema Cenzura în presă - ieri și azi.
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]