1,307 matches
-
Kolesa Elisabeta, născută la 6 iulie 1956 în localitatea Lupeni, județul Harghita, România, fiica lui Istvan Aron și Victoria, cu domiciliul actual în Austria, 2700 Wiener Neustadt, Wollersdorferstr. 8/3/9, cu ultimul domiciliul din România, municipiul Sfîntu Gheorghe, str. Lăcrămioarei nr. 42/10, județul Covasna. 175. Brandus Antoneta, născută la 30 noiembrie 1959 în București, România, fiica lui Dimcea Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Puchsbaumgasse 49/7, cu ultimul domiciliu din România, Giurgiu, str. București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
s. Costești, r. Ialoveni), - Oxana Greadcenco (Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava), - Ecaterina Bargan (Colegiul Național de Comerț al ASE, Chișinău), - Tania Dumbravă (Universitatea "Masaryk", Brno, Cehia), - Doina Căuș (Academia de Studii Economice, Chișinău), - Cristina Mogâldea (Liceul Teoretic "Hyperion", or. Durlești), - Lăcrămioara Moldovan (Liceul Teoretic Român-Francez "Gheorghe Asachi", Chișinău), - Rodica Gavriliță (Liceul Teoretic "Mihail Sadoveanu", Călărași), - Dan Nicu (Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București) - Irina Puiu (Universitatea de Medicină din Innsbruck, Austria)
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
viață socială, istorie, economie, administrație, industrie, comerț, știinte fundamentale, medicină, agronomie, geografie și arta. În revista "Propășirea" s-au reunit condeie din toate provinciile românești. Vasile Alecsandri a publicat poezii în formă populară, reunite mai târziu în volumul “Doine și lăcrămioare” și în alte volume. Tot în "Propășirea" au publicat poezii și Cezar Bolliac (“Muncitorul”), Alecu Donici (“Gândul”, ”Păstorul și țânțarul”), Grigore Alexandrescu (“Umbra lui Mircea la Cozia”, ”O seară la Cozia”), Dimitrie Bolintineanu (“Barcarola”), Andrei Mureșanu (“O privire de pe Carpați
Propășirea () [Corola-website/Science/324421_a_325750]
-
ediție de Nora pentru mama. Pe parcursul acestei emisiuni, nu s-au înregistrat probleme majore sau conflicte mari între concurenți. Iată mai jos lista foștilor concurenți: <nowiki>*</nowiki> Notă: Doamna Anica este bunica lui Ionuț, nu mama lui. Câștigătoare a fost Lăcrămioara, dar Mihaela și Ionuț s-au căsătorit. Asta inseamna ca Lăcrămioara nu a luat banii dar nuntă organizată de Kanal D a fost în cinstea Mihaelei și a lui Ionuț. Chiar dacă relația a fost promițătoare la început, cei doi au
Noră pentru mama () [Corola-website/Science/312157_a_313486]
-
înregistrat probleme majore sau conflicte mari între concurenți. Iată mai jos lista foștilor concurenți: <nowiki>*</nowiki> Notă: Doamna Anica este bunica lui Ionuț, nu mama lui. Câștigătoare a fost Lăcrămioara, dar Mihaela și Ionuț s-au căsătorit. Asta inseamna ca Lăcrămioara nu a luat banii dar nuntă organizată de Kanal D a fost în cinstea Mihaelei și a lui Ionuț. Chiar dacă relația a fost promițătoare la început, cei doi au declarat într-o emisiune "Nora pentru mama 2" că relația evoluează
Noră pentru mama () [Corola-website/Science/312157_a_313486]
-
rudele lui Mimi care îi așteptau în gara din Breaza; după o urmărire pe câmp, ei sunt bătuți și li se iau toți banii. Temistocle și Alecu ajung la mare, unde învățăcelul o escrochează de 10.000 de lei pe Lăcrămioara (Draga Olteanu Matei), o văduvă de marinar care câștigase la pronosport. Aflați în barul Potcoava de Aur, cei doi escroci sunt observați și prinși de frații Suzanei Pitulice. Temistocle este duc cu forța la Oficiul Stării Civile, unde este silit
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
în școala un numar de 196 elevi și 7 cadre didactice la clasele 1-4. în acest an școlar conducerea școlii a fost preluată de profesorul-director Mihai Rednic. În anul 2006, învățătoarea Mariana Godje împreună cu învățătoarea Felicia Codrea, la inițiativa directoarei Lăcrămioara Dinga, au reaprins interesul satului pentru viața artistică maramureșană, înființând în cadrul școlii " Ansamblul Mara" care are în repertoriu cântece și dansuri specifice Maramureșului istoric. 1:Moții din Satmar și Maramureș 2:Moții și Maramureșeni din zona
Drăgușeni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301762_a_303091]
-
și exploziile florale de la munte la mare, pe tot cuprinsul țării noastre frumoase ca o miss Europa. In orașele mari ne mai aduceau aminte ți găncile că avenit timpul să ne punem pe masă sau pe birou violete, ghiocei și lăcrămioare când ne îmbiau cu buchețele parfumate la fie care colț de stradă și atunci mă bucuram de parfumul florilor încercând să uit că tata fu sese ars de viu în corturi la Cotul Donului pentru apărarea țării, că ni se
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
în corturi la Cotul Donului pentru apărarea țării, că ni se luaseră pământurile moștenite și muncite cu sudoare de către bunici și străbunici, apoi casele și că fuseseră arestați și duși de acasă niște veri și unchi fără vreun motiv anume. Lăcrămioarele fuseseră fără îndoială florile specifice primăverilor noastre la acel timp, ale mele însă, dintotdeauna. La 1 Mai ne scoteau cu gloata la defilare, de la vlădică până la opincă și ne controlau să nu cumva să lipsim și să nu-i arătăm
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
poți și comunică cu persoana respectivă. Dau clik, caut alte știri pe subiect! În minte-mi țâșnește Întrebarea: De ce nu este prezent și soțul? El era cu un an mai tânăr, ar avea 71 de ani! Cel care-i urmează Lăcrămioarei pe lista cu fericiții nou-americani are doar 47 de ani! Un fior de teamă...Butonez. Încă o știre. Ara cu băiatul ei, acum bărbat. Om de afaceri dar și...artist. A jucat filme În compania unor celebrități. E cotat printre
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
anunțat decesul. I-a retras “post-mortem” tilul de cetățean american! Eroilor li se dau, emigranților li se iau! Alte știri. Lăcrimioara NU plânge de bucurie! Ea trăiește o mare dramă, pe care n-o poate explica. Eu am impresia că Lăcrămioara Îi Înjură mental pe cei care au chemat-o aici! Articolul e lung. Scris de o femeie. Îmi place. Și ea cred că citește dincolo de sticlă ecranului! Ea Își plânge soțul lăsat acasă. Face asta după ce credea că i-au
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
au cumpărat fel de fel de diplome universitare și vin aici să ne sufle posturile. Ia zi, fă, la seral sau la fără frecvență ai terminat liceul? Câți ani ai fost comunistă? Dar ciripita? Sau e mai corect ciri pistă? Lăcrămioara da un interviu. O constatare pe care o consemnez: “Știți că se poate muri și fără să fi primit cetățenia americană? Eu aș fi tare curioasă dacă s-ar putea face o estimare...” Și: “Plozii mei nu cerșesc, nu fură
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus L."), cornișor ("Ruscus hypoglossum"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (de pajiște și stâncărie); printre care: garofița pitica ("Dianthus nardiformis"), tămâioara ("Violă joói"), lăcrămioara ("Convallaria majalis"), brândușa galbenă ("Crocus flavus"), stânjenel de munte ("Iris graminea") sau săbiuța ("Gladiolus imbricatus"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de specii; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
1500 de spectatori prezenți. Poliția franceză a intervenit după miezul nopții în cazul luării de ostatici, ucigând un terorist, ceilalti trei teroriști detonându-și încărcăturile explozive. Ministerul Afacerilor Externe din România a anunțat sâmbătă, 14 noiembrie, că doi cetățeni români, Lăcrămioara Pop și Ciprian Calciu, care se aflau la o terasă în Paris, au fost împușcați mortal dintr-o mașină în care se aflau teroriști. Informația a fost confirmată de autoritățile franceze. De asemenea, doi cetățeni români au fost răniți.
Atentatele teroriste de la Paris din noiembrie 2015 () [Corola-website/Science/335092_a_336421]
-
salbă moale ("Euonymus europaeus") sau măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), ghiocel de baltă (din genul "Liocojum aestivum", înrudit cu lușca), stânjenel ("Iris graminea"), stânjenel galben("Iris pseudacorus"), lăcrămioară ("Convallaria majalis"), toporași ("Viola odorata") , obsigă ("Bromus mollis L.") sau păiuș ("Festuca ovina").
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
„Chronos” este revista Cercului de Istorie „Gheorghe I. Brătianu”, inițiată în anul 2003 de Mircea-Cristian Ghenghea și Iulian Pruteanu-Isăcescu. Aceasta devine revista de istorie a Despărțământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iași. Nucleul fondator, la care se adaugă noi colaboratori (Lăcrămioara Iordăchescu, Romică Ștefănescu, Mircea Zahacinschi, Claudia Lascăr și Andreea Ioniță) și-a asumat, și de această dată, continuarea și menținerea, la un înalt nivel științific, . Redactor-șef: Iulian Pruteanu-Isăcescu (2006-prezent) Anul I, nr. 1, 2003 1. Argument, p. 4. STUDII
Chronos (revistă) () [Corola-website/Science/305970_a_307299]
-
110-112 și pl. 28 (în colaborare cu Vicu Merlan și Felix Tencariu). 18.Târgu Frumos, jud. Iași, în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, București, 2001, p. 252-254 și pl. 68 (în colaborare cu Dumitru Boghian, Vasile Cotiuga și Lăcrămioara Istina). F.Cronici ale vietii științifice 1.Simpozionul internațional “Necropola de la Varna și problemele chalcolithicului”, în Revistă Muzeelor și Monumentelor, 1977, 8, p. 89. 2.Săpături arheologice în județul Suceava (1972-1976), în Suceava, IV, 1977, p. 317-324 ( în colaborare cu
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
câmpurile de luptă și o troiță întru pomenirea preoților care au slujit la această biserică. În anul 2003 a fost dezvelit un curtea bisericii un bust din piatră artificială realizat de către sculptorul Lucian Tudorache (n. 1965), cu contribuția lui Valerian, Lăcrămioara și Silvana Zub. În cimitirul din jurul bisericii au fost înmormântate numeroase personalități. În memoria a 23 de personalități din Volovăț a fost amplasată câte o placă de marmură albă pe zidul de incintă al complexului. Dintre aceștia menționăm pe următorii
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
zona nord-estică a Rusiei către sud-vest, produce viscol și temperaturi foarte scăzute. Verile sunt uscate și călduroase. Flora de pădure cuprinde: tei, stejar, frasin, ulm, salcâm, carpen, alun, corn dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia, bujorul simplu, lăcrămioara, ghiocelul, brebenelul, dedițelul, ceapa-ciorii, leurda, salimandru ș.a. Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
literare de la Mânjina o cunoaște pe Elena, sora prietenului Costache Negri, de care se îndrăgostește și căreia, după moartea timpurie din 1847 (la doar 2 ani după ce a cunoscut-o), îi dedică poezia "Steluța" și apoi întreg ciclul de poezii "Lăcrămioare". Vasile Alecsandri a fost unul dintre fruntașii Revoluției de la 1848. Mișcarea revoluționară din Moldova a avut un caracter pașnic (fiind denumită în epocă „revolta poeților”). La 27 martie 1848, la o întrunire a tinerilor revoluționari moldoveni care a avut loc
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
izolare la Mircești, și iernei mult mai grele ce o petrecuse izolat în literatura țării, poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor ... “" În 1843 apare, în "Albina Românească", "Tatarul", prima poezie care va face parte din ciclul "Doine și lăcrămioare". Tot acum scrie poeziile "Baba Cloanța", "Strunga", "Doina", "Hora", "Crai nou". În 1848 scrie poezia "Către români", intitulată mai târziu "Deșteptarea României". În 1850, după o absență de aproape doi ani, Vasile Alecsandri se întoarce în țară; publică în revista
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Calistrat Hogaș se stinge din viață la Roman, în mijlocul nepoților pe care i-i dăruise fiica cea mare, Cleopatra Silberg. La împlinirea a 42 de zile, la 8 octombrie, este reînhumat la Piatra Neamț. A debutat în 1874 cu poezia "Legenda lăcrămioarei" în nr. 5 al ziarului local "Corespondenția provincială". La 3 iulie 1882, Calistrat Hogaș a debutat și ca prozator în revista locală "Asachi", cu fragmente din ciclul „Amintiri dintr-o călătorie”. În 1907, cunoscându-l pe Garabet Ibrăileanu, Calistrat Hogaș
Calistrat Hogaș () [Corola-website/Science/306246_a_307575]
-
Asarum europaeum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), frate-cu-soră ("Melamphyrum nemerosum" specie endemica), ghiocel ("Galanthus nivalis"), stirigoaie ("Veratrum nigrum"), bărboasa ("Botriochloa ischaemum"), mărgica ("Melica transsilvanica"), timoftica ("Pleum alpinum"), studentiță (Arenaria serpyllifolia), firuța ("Poa nemoralis"), bărbișoara ("Bothriochloa ischaeum"), sclipeți ("Potentilla erecta"), lăcrămioara ("Convallaria majalis"), pochivnic ("Asarum europaeum"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rocoțea ("Stellaria graminea"), pupezele ("Lathyrus vernus"), pedicuța ("Lycopodium clavatum"), alior ("Euphorbia cyparissias"); precum și mai multe specii din familia gramineelor, printre care: pir ("Agropiron repens"), golomăț ("Dactylis glomerata"), iarba-vântului ("Nardus strictă") sau iarba-câmpului
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
literară. Dicționar biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor - Filiala Timișoara, Editura Marineasa, Timișoara, 2007; Livius Petru Bercea, Itinerar critic, Editura Hestia, Timișoara, 2007; Livius Petru Bercea, Scriitori și cărți, Editura Nagard, Lugoj, 2008; Ion Arieșanu, Printre înțelepți, Editura Eubeea, Timișoara, 2008; Lăcrămioara Ursa, Pecetea destinului. Creatori în Banat, Editura Eurovest, Timișoara, 2009; Boris Crăciun și Daniela Crăciun-Costin, Dicționarul scriitorilor români de azi, Editura Porțile Orientului, Iași, 2011: Iulian Chivu, Lecturi intermitente, Editura Tipo Moldova, 2013; Alina Kristinka, Literatura română. Dicționarul autorilor români
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
o justificată nerăbdare, s-a aflat și urmează să clarifice, pentru totdeauna, acest mister al marginalizării unei personalități a literaturii noastre. Bibliografia 1 profesorului, criticului și istoricului literar Mihai Drăgan a fost gândită și elaborată de cercetătoarele Lenuța Drăgan și Lăcrămioara Chihaia, soția și, respectiv, fiica sa, pe care le prețuia atât de mult. Literatura epistolară, atât cât se cunoaște, conține mărturii revelatoare pentru înțelegerea omului și a operei sale de exigent exeget al clasicilor și al contemporanilor. Revelatoare, sub multiple
Posteritatea istoricului literar Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2858_a_4183]