1,018 matches
-
buzele), cînd uruitul morii slăbește, te scoli la ciripitul unei păsări, glasul tuturor cîntărețelor se aude înăbușit, 5. te temi de orice înălțime, și te sperii pe drum; pînă nu înflorește migdalul cu peri albi, și de abia se tîrăște lăcusta, pînă nu-ți trec poftele, căci omul merge spre casa lui cea veșnică, și bocitorii cutreieră ulițele; 6. pînă nu se rupe funia de argint, pînă nu se sfarmă vasul de aur, pînă nu se sparge găleata la izvor, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
culcușului se dovedi a fi puțin inspirată. De cum își lipi urechea de capacul lăzii Filip tresări la auzul unui vuiet stins venit ca din măruntaiele pământului, un râcâit disperat de gheare, un fâșâit de celofan al unui stol îndepărtat de lăcuste, ronțăindu-i și măcinându-i cu mandibule minuscule nervii și orele de nesomn. în plus, lada de lemn funcționa ca o imensă cutie de rezonanță, care prelua și amplifica acest sunet abstract, neidentificabil cu vreun sunet produs vreodată. Fu deșteptat
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
acolo locuiesc oameni răi, fără suflet, iar un simplu cerc însemna " Nu au câine; se poate fura". De regulă însă, ocolea cât putea localitățile. Dormea în scorburi sau în mormane de frunze uscate și se hrănea cu iască și cu lăcuste. Când ajunse în târgul care îl urgisise, se retrase în munți cu sufletul bolnav. Prăda și ucidea fără milă, terorizând și umplând de groază locuitorii ținutului. Fuma flori de cânepă și bea vin dres cu afion. Se hrănea cu sânge
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
-mi urmați! - Veniți după mine, tovarăși. VARA La orizont - departe - fulgere fără de glas Zvâcnesc din când în când ca niște lungi picioare de păianjen - smulse din trupul care le purta. Dogoare. Pămîntu-ntreg e numai lan de grâu și cântec de lăcuste. În soare spicele își țin la sân grăunțele ca niște prunci ce sug. Iar timpul își întinde leneș clipele și ațipește între flori de mac. La ureche-i țârâie un greier. GÎNDURILE UNUI MORT De mîna-aș prinde timpul ca să-i
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
și de piatră. 37. Și vei fi de pomină, de batjocură și de rîs, printre toate popoarele la care te va duce Domnul. 38. Vei semăna multă sămînță pe cîmpul tău, și vei strînge puțin; căci o vor mînca toată lăcustele. 39. Vei sădi vii și le vei lucra, dar vin nu vei bea, ba nici n-o vei culege, căci o vor mînca viermii. 40. Vei avea măslini, pe toată întinderea țării tale: și nu te vei unge cu untdelemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
început să iasă la el și, mărturisinduși păcatele, erau botezați de el în rîul Iordan. 6. Ioan era îmbrăcat cu o haină de păr de cămilă, și împrejurul mijlocului era încins cu un brîu de curea. El se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. 7. Ioan propovăduia, și zicea: "După mine vine Cel ce este mai puternic decît mine, căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să-I dezleg curelele încălțămintelor. 8. Eu, da, v-am botezat cu apă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
nevoie și de judecători. Totuși, nu izbuteam să pricep cum de poate un om să-și acorde singur dreptul de a exercita această surprinzătoare funcție. Admiteam că lucrul există, de vreme ce-l vedeam, dar cam tot așa cum admiteam că există și lăcuste. Cu singura diferență că invaziile acestor ortoptere nu mi-au adus niciodată vreo para, în timp ce, datorită dialogului cu niște oameni pe care-i disprețuiam, îmi câștigam viața. Dar eram de partea celui nevinovat și conștiința mea era împăcată. Sentimentul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
și umblă pe patru picioare. 21. Dar, dintre toate tîrîtoarele care zboară și umblă pe patru picioare, să mîncați pe cele ce au fluierul picioarelor dinapoi mai lung, ca să poată sări pe pămînt. 22. Iată pe care să le mîncați: lăcusta, lăcusta solam, lăcusta hargol și lăcusta hagab, după soiurile lor. 23. Pe toate celelalte tîrîtoare care zboară și care au patru picioare să le priviți ca o urîciune. 24. Ele vă vor face necurați: oricine se va atinge de trupurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
umblă pe patru picioare. 21. Dar, dintre toate tîrîtoarele care zboară și umblă pe patru picioare, să mîncați pe cele ce au fluierul picioarelor dinapoi mai lung, ca să poată sări pe pămînt. 22. Iată pe care să le mîncați: lăcusta, lăcusta solam, lăcusta hargol și lăcusta hagab, după soiurile lor. 23. Pe toate celelalte tîrîtoare care zboară și care au patru picioare să le priviți ca o urîciune. 24. Ele vă vor face necurați: oricine se va atinge de trupurile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
patru picioare. 21. Dar, dintre toate tîrîtoarele care zboară și umblă pe patru picioare, să mîncați pe cele ce au fluierul picioarelor dinapoi mai lung, ca să poată sări pe pămînt. 22. Iată pe care să le mîncați: lăcusta, lăcusta solam, lăcusta hargol și lăcusta hagab, după soiurile lor. 23. Pe toate celelalte tîrîtoare care zboară și care au patru picioare să le priviți ca o urîciune. 24. Ele vă vor face necurați: oricine se va atinge de trupurile lor moarte, va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
Dar, dintre toate tîrîtoarele care zboară și umblă pe patru picioare, să mîncați pe cele ce au fluierul picioarelor dinapoi mai lung, ca să poată sări pe pămînt. 22. Iată pe care să le mîncați: lăcusta, lăcusta solam, lăcusta hargol și lăcusta hagab, după soiurile lor. 23. Pe toate celelalte tîrîtoare care zboară și care au patru picioare să le priviți ca o urîciune. 24. Ele vă vor face necurați: oricine se va atinge de trupurile lor moarte, va fi necurat pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
zori. Iarba albăstrind în coame de ceață, înspicată în lucirea stinsă a stelelor, ca argintul frunzelor de pelin, unduitoare și somnoroasă, arunca acum valuri de verzime înalturilor sumbre, cu toate că încă foșgăia pe dedesubt de lighioane și vietăți strivite; gândaci, melci, lăcuste, cărădăști turnate-n armuri de aramă și chiftirițe războinice; libărci și salamandre înaripate croindu-și loc prin jungla de tulpini zimțoase, înaintând trudnic prin încâlcitura de buruiene și rădăcini smulse din pământ, lăsându-se strivite de valul necontenit care venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
din ogradă, clopotele și toaca bisericii din deal, lipăitul pisicilor în tava cu lapte, scârțâitul carului, rotirea linguroiului în ceaunul cu mămăligă, ca să nu mai spun de îmbătătoarele ore ale vipiei de la prânz, în fâneață, când începe simfonia elitrelor, a lăcustelor, cosașilor, greierilor, într o fierbinte tăcere asurzitoare. Pur și simplu, închizi ochii și aștepți să-ți iei zborul. Să vă mai spun de divin-odihnitorul susur nocturn al ploilor prin burlane și pe acoperișul de șiță, brusc intersectat de împieptoșarea sonoră
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Radu G. Țeposu la 45, pe Mariana Marin la 47, pe Mircea Nedelciu la 49, pe Mircea Scarlat la 36, care i-a sufocat în renăscut avânt pe Gheorghe Crăciun și Augustin Frățilă la 57 de ani, ori pe Ioan Lăcustă la 60, și a epuizat prematur virtuale capitole generoase de istorie literară, de la Maria Mailat, Adina Kenereș, Dan Arsenie, Eugen Suciu, la Vasile Popovici, Smaranda Cosmin, Emil Paraschivoiu, Hanibal Stănciulescu, Elena Ștefoi și câți alții, trecuți dinspre creația pur literară
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
carte deschisă, toată viața senină și liniștită pe care o duceau odinioară neamurile vechi de boieri, bogați dar curați la suflet, și atît de deosebiți de acei maloruși josnici, ieșiți din rîndul păcurarilor sau al unor precupeți, care năboiesc ca lăcustele în cancelarii, despoaie de ultimul bănuț chiar pe consătenii lor, împînzesc Petersburgul cu pîrîtori, pînă la urmă-și umplu buzunarele și se leapădă de neamul lor malorus, adăugîndu-și cu pompă un "v" la coada numelui lor, care se termină cu
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
Îi putem spune de-a dreptul criză. Sau, cu un termen mai prudent, recesiune. Pe vinovații de producerea lui, pe marii bancheri, pe marii finanțatori îi putem indica, la fel, prin diferiți termeni. Le putem spune rechini sau, mai blând, lăcuste. De curând a fost pus în circulație, de către un om politic, termenul capitalism de cazinou. Bine găsit! Alte domenii în care criza generează o nouă terminologie sunt legate de problematica muncii și a conflictelor sociale. Șomajul crește cu fiecare lună
Vorbești de lup și lupul la ușă by Arthur BEYRER () [Corola-journal/Journalistic/7118_a_8443]
-
început războiul și în sat soseau schilozi și vești că unii au căzut pe front. Dar asta n-a fost destul. Oamenii au început să vestească nenorocirea cea mare: vin rușii! Și în primăvara lui 1944, ca o hoarda de lăcuste hămesite, soldații ruși s-a reavarsat în sat. Cand au intrat în ograda, au împușcat câinele ce ii lătra și cu davai! au golit podul de ceriale, curtea de păsări, grajdul de vite și sura de fan. Scroafa s-a
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
iar vîrful dispăru din conul lui de vedere. Pantele mai joase erau întinderi de granit înclinate față de crestele muntelui, la același nivel cu buruienile, și crăpate ca trotuarele unui oraș în ruină. Mai sus, buruienile făceau loc pajiștilor, în care lăcustele bîzîiau și creșteau floricele cu tulpini mai mici de trei centimetri și boboci cît gămălia de ac. Făcîndu-i-se sete, găsi o băltoacă în scobitura unei stînci, unde se strînsese apa de la ploaia de săptămîna trecută. Oprindu-se să bea, simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
O fetișcană într-o fustă și bluză stacoji îl luă pe Lanark de braț și coborîră niște trepte. — Salut, mă cheamă Libby. Bănuiesc că doriți niște gustări. Să vă aduc un sanviș de la bufet? Pateu sau altceva? Piept sau altceva? Lăcuste cu miere? — A fost Ozenfant...? E Ozenfant...? — Noul lord președinte director, da, n-ați auzit? Nu-i așa că e într-o formă nemaipomenită? Mă întreb de ce nevastă-sa e îmbrăcată în fusta aia hirsută? Poate că nu vă e foame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
vii culori, opera voastră, de care singuri vă spăimântați. Ați batjocorit întotdauna libertățile publice, cari sunt patrimoniul poporului, iar nu al vostru, căci ați introdus tirania mediocrităților patente, ați înființat o sumă de satrapi în miniatură, cari au căzut ca lăcustele pe spinarea județelor, spre a le exploata și jefui. Aceia din voi cari au rămas onești au devenit complicii lor, căci n-au avut niciodată destul curaj patriotic spre a-i denunța națiunei indignate. Acum vă uitați fără voie în urma
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lua. Dar prin dări indirecte se esploatează pe nesimțite un popor întreg, de ajunge că nu mai știe ce poate ori nu poate. Se simte numai că puterea impozabilă e sleită cu desăvârșire și atunci zbiri guvernamentali acopăr țara ca lăcustele ori ca o armată de invazie și se dezvoltă, sub protecția guvernului, un fel de brigandaj oficial. Ș-apoi se mai zice că la toate relele din țară reacțiunea e de vină. E în adevăr regretabil că lipsește un partid
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a se face sau notar sau ajutor de notar sau arhivar în comună. Boala funcționarismului a intrat din nefericire și în sate; o sumă de oameni fără știință de carte și corupți de administrația noastră imorală s-a întins ca lăcustele asupra țării întregi. Acești tirani direcți ai țăranului, acești zilnici spoliatori, cărora le e rușine de muncă și cari introduc vițiul în comuna rurală, sunt din nenorocire ieșiți ei înșii din școala rurală. Oricare a absolvit două clase primare nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
foarte palid, stropit cu var. Când petalele s-au scuturat și s-au făcut curând una cu țărâna, au rămas măciuliile mustoase de lapte, emanând o duhoare atât de dulce, că păsările nu treceau peste ogorul otrăvit, nici gândacii și lăcustele nu se-ncumetau printre tulpinele pale. Curând, măciuliile s-au făcut mari cât niște țeste de sugari, și semințele din ele au început să sune la scuturat. Muierile au intrat cu secerele în lanul până la țâțe și au retezat o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
prima oară după atâta amar de vreme. Îi încolțeau pe flăcăi în hambare, se fereau cu măiestrie de loviturile deznădăjduite de furcă și-i apucau în cele din urmă de chica făcută măciucă, le smulgeau mâinile și picioarele ca la lăcuste și le rodeau cu dinții ceafa până la os. Murind de frică, mulți săteni trecură de partea moroilor, zdrobindu-și mai întîi nevestele și copiii, iar apoi, cu ochii sticloși și tremurând din încheieturi, sucind gâtul câinelui din bătătură și bîndu-i
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
vagon de tramvai, cu vopseaua pleznită și fără geamuri își întindea bălăriile și gunoaiele menajere în spatele foișorului. Pe acolo se juca fetița, așezîndu-se pe una din banchetele de lemn ale vechiului tramvai și prefăcîndu-se că se plimbă cu el, prinzând lăcuste cenușii și cafenii, care-i zvâcneau în pumn încercînd să-i scape printre degete, atingîndu-și rochița (cu un bobocel de catifea galbenă cusut pe buzunarul din față) de mecanismele date cu păcură... Când se-nsera și cerul se făcea de purpură
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]