822 matches
-
al literelor, nu înseamnă recunoașterea automată a unui „scriitor” îndărătul unui mistic și viceversa. Iar cazul lui Ignațiu apare în acest sens cu atât mai problematic, cu cât scrierile sale cu greu se lasă clasificate în genuri literare iar exprimarea lapidară și frustă a autorului nu pare nicidecum compatibilă cu accepțiunea curentă a unor formulări „literare”. Într-adevăr, Ignațiu nu a scris mult, dacă lăsăm deoparte corespondența sa impresionantă 1: în afara celor trei texte prezentate în volumul de față, fondatorului ordinului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
constituie din punct de vedere genealogic arhetipul pornind de la care au fost realizate și celelalte documente. În același timp însă, am consultat și cele două traduceri latine P și V, din dorința de a căuta sensul - pe care uneori exprimarea lapidară a lui Ignațiu nu-l lămurește - în diversitatea formulărilor din celelalte versiuni. De fapt, chiar și acest detaliu „tehnic” ne confirmă faptul că Exercițiile spirituale se cer într-adevăr explorate, dar nu numai și nici măcar întâi de toate ca o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
sabat) sunt greu de respectat, mai ales pentru un om activ. În epoca biblică, ele au fost considerate atât de importante, Încât au fost detaliat incluse chiar În Decalog (Deuteronom 5, 12-15), iar Încălcarea lor era pedepsită cu moartea prin lapidare (Numerii 15, 32-36). În Talmud sunt prezentate „patruzeci minus unu” categorii de activități interzise de sabat, prima interdicție prevăzută fiind cea referitoare la transport. După secole și milenii Însă, unele tabuuri au fost receptate ca stânjenitoare. Istoricii evrei dau ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să fi intrat În contact cu românul, fără ca acesta să-și bată joc de el. Sunt nenumărate anecdote populare În cari se iau peste picior grecii, evreii, nemții, ungurii, polonii, muscalii ; asupra țiganilor există o Întreagă epopee populară În versuri lapidare [...]. Despre bulgari există asemenea o lungă povestire a lui Hagi Ivat craiul, care a vrut să ia Țarigradul Înarmat c-un praz ; despre serbi asemenea ; c-un cuvânt, despre toți. Între mulțimea aceasta de tipuri, românul Însuși apare isteț și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
util instrument de lucru, binevenit și absolut necesar”. Pentru a afla de ce documentul Îi captase În așa de mare măsură atenția și mai ales de ce a rămas cu impresia pozitivă că „Este bine gîndit și Întocmit cu formulări limpezi și lapidare” trebuie să-l parcurgem În câteva rânduri. Iată, deci, ce „observații și propuneri” avusese Petru Necula: „La pct. 2 (Lucrări cuprinse În planul editorial). Pentru lucrările de istorie, biologie, agricultură, lingvistică, etc. prevăzute a fi lecturate În județe, editorii să
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
greu și numai pe baza unor aprobări speciale să intrăm În fondul arhivistic al cenzurii comuniste: „Ritmurile Întrecerii”; „Autodepășirea - o imperioasă necesitate socială”. Într-o manieră cu totul personală, a caracterizat și rubrica permanentă a ziarului numită „Adnotări”: „...ce tratează lapidar, cu sens vestejitor (subl.ns.) și prinzînd ca-ntr-un insectar cazuri negative: delapidarea, abandonarea unui copil, un pierde vară, etc.”. Cum spiritul de economisire a orice se manifestase Încă din zorii comunismului din țara noastră, nici În anii ’70
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că el crede că va merge la București la decernarea premiilor însoțindu-l pe colegul meu. Toți profesorii sunt nedumeriți de șansele atribuite colegului și de scepticismul manifestat față de mine... Început de mai 1937. Pe adresa școlii noastre sosește o lapidară telegramă: „De la școala Dvs. a fost premiat elevul M.A. din cl. a VIII-a. Să se prezinte la decernarea premiilor în ziua X”. Același profesor, care n a crezut în mine, mă anunță că vom revedea Bucureștii. Nici că
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
dar primarul insistă și astfel ajung la lumina slabă, unde se ținea o ședință legionară. Tăcere deplină la sosirea noastră. Primarul cere soției să-mi aducă cele două scrisori, în posesia cărora intru în 2-3 minute. Cu mulțumiri și un lapidar „Bună seara”, părăsesc încăperea slab luminată și cu nerăbdare tinerească ajung acasă, la ai mei. Aceeași primire caldă, din partea părinților. Nerăbdător, parcurg conținutul celor două misive, mănânc bunătăți oferite de mama, mai discutăm puțin și apoi un somn odihnitor, legănat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
sunt la noi, sunt la Bateria a III-a. Dacă aveți cumva contact cu ei, tratați-i omenește, nu sunt infractori, nu ne interesează. Noi trebuie doar să-i păzim. Sunt oameni care au niște probleme". Atât. A fost foarte lapidar. Noi nu știam cum să-i tratăm, dar circula ideea că ei fiind la unitatea noastră există posibilitatea să fim și noi atacați. Dar, comandantul a venit și ne-a spus că aceștia nu erau securiștii de care se tot
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
O făclie de Paște, într-un elocvent rapel epistemic : „Atavismul... Alcoolismul cu urmările-i patologice... Vițiul de concepție... Deformarea... Palu dis- mul... Apoi nevroza ! - Atâtea și atâtea cuceriri ale științei moderne... Dar cazul de reversie ! Darwin... Haeckel... Lom- broso..”. Aceeași lapidară listare a noxelor modernității, a acutelor progresului, cuvinte- cheie dintr-o dezbatere de interes larg în epocă. Toate aceste noxe pot fi capitalizate într-una singură : degenerescența. Toate țin de o serie de tensiuni care aduc modificări nu numai în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
aici începe acea magistrală secvență care mi-a păstrat întregul film proaspăt în memorie de-a lungul anilor - Michele se apleacă și aruncă în Alberto cu un bulgăre de pământ; logodnica sa îl imită imediat, și apoi toți ceilalți. Această lapidare (dacă se poate spune astfel) iertătoare, cu bulgări moi, nevătămători, de pământ, smulși din țarina impregnată de ploile primăverii, pedepsire simbolică și absolvire mângâietoare a vinovatului totodată, împăcarea cu glia și cu oamenii, înțelegerea adâncă a sufletului uman și încrederea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
turmă. Elita băștinașă, autoproclamată! Deci, paradox aparent. * Când i se întâmpla să bea un pahar mai mult, Raicu se bloca într-o obstinație infinit repetitivă. Împietrea, se transforma într-un sfinx care emitea, totuși, la răstimpuri, apăsat, o singură replică, lapidară. Într-o seară, la Mogoșoaia, faimoasa citadelă a scriitorilor cucerită, după cutremurul din 1977, de regimul ceaușist, lui Marin Preda îi cășunase, nu se știe de ce, pe Slavici. Bine i-au făcut autoritățile române de după primul război mondial că l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
exprimare. Nu pot să scriu nimic fără o lungă gestație, în bună măsură subconștientă. Foarte des, chiar cel mai adesea, în timp ce sunt ocupat cu altceva, sau cu nimic (ocupat cu nimic), sau în conversație, îmi vin fulgurant în minte formulări lapidare, de gânduri ce-mi par vrednice de reținut, dar, contând pe memorie, nu le notez (de obicei nici n-ar fi posibil pe moment) și le uit. Nu le regret. Îmi pare prezumțioasă avariția de a nu pierde nimic din
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
această limbă ?”. Răspund eu: „La citit Shakespeare !”. Țuțea : „Un bar-baar !”. Dar alte dăți l-am auzit vorbind extraordinar despre Hamlet sau Macbeth. Vorbirea lui Țuțea nu era deloc laconică, ba chiar te putea face să pierzi noțiunea timpului, dar era lapidară, în sensul că îți dădea sentimentul de a asista la săparea în piatră a unui text irevocabil. În vara lui 1970 m-am dus la Academie să asist la o sesiune consacrată lui Blaga : era întâia oară de la instalarea regimului
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lui, Theodor Rosetti, I.G. Duca remarca diferența dintre cele două personalități: „pe cât fusese Theodor Rosetti de blajin În formă și În fond, pe atât a fost Carp de categoric, de mândru, tăios, sigur de el și de părerile lui, mai lapidar ca oricând, de o elocință a cărei amintire o voi păstra Întotdeauna vie.... Nu era un răspuns la o chinuitoare Întrebare, era o fanfară de triumf”. S-a pronunțat Împotriva neutralității, declarând "nu putem rămâne neutri nici din punct de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
sală. I.G. Duca povestea În memoriile sale că „după primele fraze Adunarea și-a dat seama că avea Înaintea ei pe un om În deplinătatea puterii și a talentului său. Era Carp din epoca lui de splendoare, mai cristalin, mai lapidar, mai sarcastic decât oricând”, care făcând o analiza completă a războiului, a scos În evidență motivele fiecărui stat beligerant, Încercând să arate care ar trebui să fie politica României În viitor. În demersul său pleca de la considerente reale fiind convins
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fost cuvintele lui, nu se știe cu exactitate deoarece cei care au notat despre consiliu au făcut-o sub impactul momentului sau peste ani din amintiri, sau din ceea ce au povestit cei care au participat. Duca Îl descrie ca fiind lapidar, tăios, energic, dar pe când la Sinaia era solemn și profetic, acum era Încruntat și crispat de mânie, Îl prezintă ca pe unul pe care nu-l interesează cine va Învinge, ci cu cine trebuia să mergem, chiar dacă ar fi fost
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
intra în veșnicie». La 19 iulie 1950 don Calabria nu mai vede cu ochiul stâng. La 21 iulie 1950 medicii nu mai vorbesc despre cataractă ci despre glaucom. La 15 august 1950, în jurnalul său găsim scrisă numai această frază lapidară: «Totul să fie pentru Isus, pentru slava sa». Delegarea pentru vicarul său don Pedrollo, cerută de consilieri nu a fost dată imediat. Și aceasta, probabil la sfatul abatelui Caronti și a noului său confesor părintele Cherubino. Agravându-i-se sănătatea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
distrugerile, mizeria și disperarea maselor, ce speranță mai poate nutri omenirea împinsă la anaghie? O personalitate pe care meritele au purtat-o din postul de ministru al Afacerilor Externe mexicane la președinția UNESCO, domnul Torres Bodet, a constatat în termeni lapidari că: "Războaiele se nasc în mintea oamenilor, iar pacea este, înainte de toate, ca și războiul, o stare de conștiință. Ar fi inutil ca diplomatul să încerce a modela în lutul pieritor al convențiilor chipul înțelegerii dacă învățătorul ar continua să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
împlinită, beau o prăștină fiartă, mănîncă un mezel ieftin și se duc, în 2004, la privata din fundul curții, sperînd într-un mîine mai bun. Nu mai contează jena lui Florentin Petre, care n-a uitat de cuvîntul-cheie Congo, în lapidara sa declarație despre excursia la Ștefănești. N-are nici un fel de importanță stinghereala lui Andone și Dănciulescu în fața microfoanelor, sigur e că acțiunea albastră și-a atins scopul cu un consistent sprijin alb-roșu. Cînd Sechelariu dădea prostimii cîrnați moca, era
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
neliniștitor palpabil (într-un chip aproape palpabil) remarcabil (într-un chip remarcabil și enigmatic) unic viu (într-un chip extrem de viu) în manieră/a + adjectiv cavalerească cotidiană dâmbovițeană (în acea manieră dâmbovițeană) descriptivă indirectă ironică (în maniera sa ironică) îndoielnică lapidară neserioasă (în cea mai neserioasă manieră) originală personală reflexivă romantică securistă (în vechea manieră securistă a legislației din 1991) într-o manieră + adjectiv agresivă (într-o manieră atât de agresivă) agresivă (într-o manieră cât mai puțin agresivă și explicită
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
au fost făuritorii conștiinței naționale. Eminscu, Bălcescu, Delavrancea, pe lângă atâția alți fruntași ai scrisului românesc, au reprezentat mai mult decât existența unor simpli lansatori de curente dadaiste sau expresioniste, ei s-au identificat cu însăși viața neamului, întrupând în forme lapidare și eterne suferințele, frământările, visurile poporului nostru. Eminescu a închegat într-o formă nepieritoare marele vis românesc „De la Nistru pân’ la Tisa” zguduind conștiința națională și făcând-o pururea trează. Dacă misiunea scriitorului nostru în trecut a fost să pregătească
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poate face o conversație mai interesantă și mai variată și, mai ales, o menține fluentă. MICROTEHNICI Este dezamăgitor când ne gândim mult la o întrebare deosebită care să deschidă posibilitatea unei conversații ulterioare, dar după ce o punem primim un răspuns lapidar. De exemplu: JOHN: Cum de te-ai hotărât să te muți în zona asta? FRED: îmi place mult clima în acest punct, nu avem nici informații necerute, nici alte surse pentru continuarea conversației, așa că suntem nevoiți să punem o altă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
constituie, în 1945, într-o grupare ce nu reușește să scoată o revistă, dar editează volume și broșuri-manifeste, precum Critica mizeriei, Dialectique de la dialectique. Message adressé au mouvement surréaliste international. Era ultima grupare suprarealistă din lume. Potrivit definiției pe cât de lapidare pe atât de abstracte a lui André Breton, din primul Manifeste du surréalisme (1924), s. este „automatism psihic pur”, menit să exprime, pe orice cale posibilă, „funcționarea reală a gândirii”, cu alte cuvinte e un „dicteu al gândirii, în absența
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
însuși, S. lasă în volumul, postum, Ritm imanent (1971) o selecție foarte riguroasă a creației proprii. Lovinescu îl caracteriza drept un tip de poet intelectual, preocupat să producă emoție artistică printr-un complicat mecanism de condensare a substanțelor în versuri lapidare, aparent enigmatice. De fapt, el anunța ermetismul, cam odată cu Ion Barbu, influențat și de Mallarmé și Valéry. Poeziile de după 1950 sunt de esență muzicală, fără dificultăți formale și cu un mult mai pronunțat caracter livresc, relevând un poet al misterului
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]