802 matches
-
Principalele caracteristici ale aparatului sunt: Versiunea IDA 64 A a fost echipată cu o butelie de oxigen din aluminiu având o amprentă magnetică mult mai scăzută. În prezent aparatul este scos din dotarea Forțelor Navale Române fiind înlocuit cu aparatul LAR VII COMBI.
Scufundare militară () [Corola-website/Science/315768_a_317097]
-
LeRoy - Joan Leslie - Tom Lester - Jared Leto - Al Lettieri - Ken Leung - Oscar Levant - Paul Levesque - Samm Levine - Al Lewis - Geoffrey Lewis - Jenny Lewis - Juliette Lewis - Richard Lewis (comic) - Vicki Lewis - Jennifer Lien - Judith Light - Matthew Lillard - Iyari Limón - Tiffany Limos - Lar Park Lincoln - Linda Harrison - Hal Linden - Kate Linder - Audra Lindley - Delroy Lindo - Amy Lindsay - Lăură Linney - Larry Linville - Alex D. Linz - Ray Liotta - Jonathan Lipnicki - Peggy Lipton - John Lithgow - Little Jack Little - Angela Little - Cleavon Little - Lucy Liu - Blake Lively
Listă de actori americani (I-L) () [Corola-website/Science/337517_a_338846]
-
poziții mult mai edificatoare decât propriile noastre estimări. Edgar Papu afirma că originalitatea lui Caragiale în clasicismul românesc și universal constă nu în faptul că a reușit să realizeze o extraordinară sinteză între epopee (de ce nu tragedie?, n.n.) și comedie. lar Călinescu îl considera unicul "geometru" din literatura noastră (poate o poantă la adresa lui Ion Barbu). Iar argumentația "divinului critic" e formală și minoră. Interesantă și orișicum ciudată ne apare acum terminologia polemică (poate filosofică) a lui Caragiale: moftangii, spanac, categorie a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
severelor decupaje disciplinare, câmpul epistemologic în expansiune. Și dorind a pune umărul, chiar și fără suportul unei formații științifice riguroase, prin intuiție și metaforizare, la o mai bună înțelegere a lumii. Opera (majoră, bineînțeles) rămâne o "metaforă epistemologica" (Umberto Eco). lar aventura transmodernă, impusă de epoca pe care o traversăm) rămâne o încercare pe cont propriu. "Bucovina literară", nr. 8-9, august-septembrie 2006 Teodor VIDAM Despre transmodernism În cartea sa recentă privind Transmodernismul, Theodor Codreanu se ocupă de câteva clarificări conceptuale demne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Talmudului babilonian, Massekhet Soferim, găsim totuși câteva reguli care indică ce litere trebuie scrise mai mari sau sau mai mici2; astfel, litera waw (w) din cuvântul /wjg (pântece) trebuie scrisă mai mare întrucât este litera situată la jumătatea Pentateuhului. Celebrul lar?y um? (Șema Israel) de la Deut. 6,4, trebuia scris neapărat de la începutul unui rând nou, având grijă ca dja să fie ultimul cuvânt al rândului respectiv; potrivit recomandărilor masoretice de mai târziu, doar ayin și daleth din ultimul cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
majoritatea cazurilor, masora parva conținea informații descriptive sau comparative, indicând în același timp alte locuri din Scriptură unde se întâlnea acea formă neobișnuită a unui cuvânt sau a unei litere. De exemplu, la Fac. 33,20, între cuvintele yhla și lar?y apare un circellus în partea superioară a spațiului dintre cele două cuvinte; pe margine este scris, în caractere ebraice, numeralul 28, indicând faptul că această combinație de cuvinte se întâlnește de 28 de ori în Biblie 3. 3.3
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
mod deliberat mai mari decât celelalte litere. O asemenea întrebuințare apărea în două cazuri: atunci când un pasaj merita atenție specială sau când literelor li se atribuia o atenție deosebită. De exemplu, Deut. 6,4 conține cuvintele: dja hwhy wnyhla hwhy lar?y um? („Ascultă Israele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Dumnezeu”.) Masoreții au mărit intenționat literele u și d care, alăturate, reprezintă cuvântul du, „mărturie”, tocmai pentru că știau că cititorul va fi tentat să alăture prima ? și ultima literă d, care
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Idylle din viața antică, Iași, 1935; Nicéphore II Phocas, [Paris, 1936]; Povestirile lui Moș Vremelungă, București, 1937. Repere bibliografice: Spartacus, „Scene din viața dobrogeană”, ADV, 1905, 5 859; Iorga, O luptă (1979), II, 254; N.I. Apostolescu, „Scene din viața dobrogeană”, LAR, 1906, 1; Petru Vulcan, Un talent dobrogean, „Ovidiu”, 1906, 11-12; At. M. Marienescu, „Scene din viața dobrogeană”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXVIII, 1905-1906; Mihail Dragomirescu, „Mina Frunză”, CVC, 1907, 7; A.D. Xenopol, Lucrările d-lui O. Tafrali, NRR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
precizările de acest gen se găsesc pe tot documentul. Ele se disting ușor de actul dotal pentru că avem de-a face cu un alt scris, cu o altă cer nea lă și mai ales că notițele folosesc persoana I singu lar, adică îi sunt auto adresate, pentru buna lui știință. Mărgă ri ta rul i se pare prea mărunt, unul din cearșafuri este vechi și ponosit, salteaua este din atlaz prost, lingurița de argint cu farfuria ei nu cân tă resc
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
logofătul Bălan, plus un „inel dă zamfir dă la păhărniceasa Măriuța a paharnicului Grigore Hrisosco leu“. Di fe ren ța apare și pentru că statutul mi ri lor este altul, cei doi sunt boieri ceva mai înstăriți. În mediul po pu lar, nuntașii dăruiesc ceva mărunțiș sau produse din gospodăriile lor, ei privesc câte un ștergar sau câte o maramă din partea miresei, când are loc și o orație. Darurile fac parte dintr un rit social cunoscut, acceptat și pus în practică de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ți lor nu este numai aceea de a asigura hra na, ci și de a apăra pu ri ta tea sexuală, ei devin res pon sabili pentru onoarea femeilordin familii, iar propria lor onoare „dé co u le, dans une lar ge me su re, de la façon dont ils s’aquit tent de cet te respon sa bi li té“*. De aceea, bărbații pretind o con dui tă morală rigu roa să din partea femeilor, dar pe care nu și-o impun
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
gi lent cu privire la buna administra re a zestrei sale și că după câțiva ani de Mariaj s-a cam dus pe apa sâmbetei tot ce aduse se în casă. La 28 octombrie 1782, Ioa na, fata Le chii mă ce lar, își aduce soțul în fața tribunalului ecle zias tic cu gând să di vor țeze. motive le sunt multe și se rioa se, după cum singur soțul re cunoaș te: „și traiu rău am cu soția mea, dă o bat și o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în manuscris. SCRIERI: Odă la Unirea românilor, „Concordia”, București, 1857, reed. în CL, 1885, 2; Dor de morți, CL, 1883, 9; O scrisoare a lui Iancu Alecsandri adresată domnului [T. Maiorescu], CL, 1884, 4; Morunul, CL, 1885, 6; Note zilnice, LAR, 1899, 8-11. Repere bibliografice: I. Carcalechi și Il. Ch. [Ilarie Chendi], Iancu Alecsandri, fratele poetului, LU, 1905, 11; Il. Chendi, Iancu Alecsandri. Fratele poetului, VLT, 1906, 43; Sever Zotta, La centenarul lui Vasile Alecsandri, Iași, 1921, 24, 26-27, 32-36, 73-84
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285235_a_286564]
-
a dat Domnu-o Biencuță, Biencuță ș-un Ștefan Mă-ntineresc an de an! Și-aștept, în curând, să vină Și alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
vulcanic un lucru de‑a dreptul insolit și minu‑ nat despre martiriul fericitului Roman. Acestuia din urmă, „i‑a fost tăiată limba trupului, dar limba harului a venit În gura fericitului. Trupul, silit fiind de cuțit și‑a pierdut mădu‑ larul lui, dar harul n‑a Îngăduit ca trupul să piardă, o dată cu limba, și vocea. De aceea, ucenicii se bucurau de acum Înainte de o Învățătură mai duhovnicească ; nu auzeau ca mai Înainte o voce omenească, ci o voce dum nezeiască, duhovnicească
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mersului său prin lume. Aici, pentru că află în viețile călugărilor programe de biciuire a trupului, cu insolență, îi provoacă să-și răstoarne tristețile și ascezele în bucurii. Se procopsește cu mărturisirea unui bătrân care îi dezvăluie că oricât de mult lar fi căutat pe Dumnezeu, nu l-a aflat în altă parte decât în bucuria unei iubiri de-o noapte. În orice l-ar fi căutat, post ori rugăciune, nu La aflat aproape pe Dumnezeu decât în trăirea unui sentiment omenesc
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pe undeva, până ce promite (sau jură) că nu va mai atinge țigara. Tot vărul său îi spulberă și iluzia descendenței umanității din barză. El, săracul fusese toată copilăria chinuit de o glumă a unui unchi cum că doar pe el lar fi adus barza din America, maică-sa nu făcuse decât să întindă un cearșaf, să-i amortizeze căderea... În timp ce toți ceilalți ar fi fost din aceeași familie, el era americanul, izolatul, singletul... De aceea se și răzbună, la o masă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
scolastică și, Într-un moment În care Încearcă să afirme cu putere auto ritatea Scaunului roman asupra Întregii creștină tăți, nu ezită să pună pe plan secund autoritatea ecle zias tică locală, pentru a submina prerogativele episcopului și ale cance larului, pentru a stabili un raport direct cu noii intelectuali. De la sfîrșitul secolului al XII-lea, universitatea a Început să elaboreze statute, afirmîndu și, cu capaci tatea de a-și da autonom o normă, propria sa libertate: În 1215, trimisul pontifical
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Craiova, 1906; Stihuri oțelite, Craiova, 1909; Vitejești, pref. C. Ș.-Făgețel, Craiova, 1925; Vitejești, îngr. și pref. Victor Rusu, Craiova, 1978. Repere bibliografice: Ion Gorun, „Vitejești”, „Revista noastră”, 1906, 4; Iorga, O luptă (1979), II, 305, 393; N. I. Apostolescu, „Vitejești”, LAR, 1906, 2; D. Tomescu, Atitudini politice și literare, Craiova, [1932], 291-292; Pușcariu, Cinci ani, 102; Emil Nicolau, Cum muri căpitanul Vulovici, U, 1916, 260; Chendi, Schițe, 161-162; C. Ș. Făgețel, Căpitanul N. Vulovici, R, 1920, 1; N. Iorga, Războiul nostru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
necondiționat, lui Gelu. Mai mult, ministrul îi dezvăluie că a știut despre relația dintre Gelu și soția sa, dar șia ascuns mândria rănită pentru a nu accentua depresia Mariei. Îi demonstrează apoi cu argumente juridice faptul că niciun tribunal nu lar condamna pe baza unor simple afirmații făcute întro scrisoare de soția sa infidelă și că singura victimă a publicării scrisorii va fi Maria. Pentru a o proteja însă de o suferință devastatoare, propune eliberarea din închisoare a unui deținut politic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
unei poezii argheziene, Dea vați ascuns... Viziunea morții ca joc este asociată cu revolta ființei împotriva unui sfârșit ce nu poate fi învins nici prin credință, nici prin știință: dragii mei copchiii mei ce săi faci / așa e jocul / arză lar focul. Ultimele două versuri, reproduse din finalul poeziei lui Arghezi, nu sunt marcate prin semnele citării, ceea ce este specific intertextualității. Poezia poate fi „citită“ și cu o altă grilă de semnificații, ca o paro die a liricii proletcultiste care elogia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ioan Bogdan, Câteva manuscripte slavo-române din Biblioteca Imperială din Viena, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XI, 1888-1889; Ivan Franko, Varlaam i Ioasaf, starochrystyjanskyj duchovnyj roman, „Zapisky Naukovo Tovarystva imeni Sevcenka”, 1895, 4; N. Iorga, Studii de istorie și istorie literară, LAR, 1899, 2-7; P.P. Panaitescu, L’Influence de l’oeuvre de Pierre Mogila, archêveque de Kiev, dans les Principautés Roumaines, Paris, 1926, 41-45; Dan Simonescu, Încercări istorico-literare, Câmpulung, 1926, 27-56; N. Iorga, Livres populaires dans le sud-est de l’Europe et
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]
-
a dat Domnu-o Biencuță, Biencuță ș-un Ștefan Mă-ntineresc an de an! Și-aștept, în curând, să vină Și alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de fapte și observații uneori pătrunzătoare. Rețin atenția elogiul modelului occidental de civilizație și implicita pledoarie pentru instaurarea acesteia pe meleagurile românești. SCRIERI: Surprize, Constanța, 1900; Din largul mărei, București, 1906. Repere bibliografice: N. I. Apostolescu, I. Bălănescu-Danubian, „Din largul mărei”, LAR, 1906, 6-8; N. Iorga, Cronica, „Sămănătorul”, 1907, 14. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285574_a_286903]
-
George Tofan, Suceava, 1906; ed. îngr. Vasile Precop, pref. George Tofan, Rădăuți, 1999; Nuvele umoristice, București, 1909. Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, IV, 36-38; N. Iorga, Un scriitor necunoscut: Mihai Teliman, „Sămănătorul”, 1906, 15; N. I. Apostolescu, Despre „Foiletoane” de N. Teliman, LAR, 1906, 326; Vasile Savel, Contimporanii. Schițe și portrete literare, Arad, 1920, 131-136; Vlad Bănățeanu, Mihai Teliman, foiletonistul Bucovinei, Cernăuți, 1925; Loghin, Ist. lit. Bucov., 164-172; Valeriu Braniște, Amintiri din închisoare, îngr. Al. Porțeanu, București, 1972, 371-373; Dicț. lit. 1900, 845
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]