820 matches
-
timp ocupată de un anumit comportament de la momentul de debut până la cel de finalizare; d) intensitatea manifestării: urmărește forța sau magnitudinea comportamentului. Acest parametru este mai dificil de cuantificat decât ceilalți parametri, întrucât sunt necesare instrumente sau scale speciale. e) latența comportamentului: vizează timpul scurs între apariția evenimentului stimul și apariția comportamentului (intervalul dintre stimul și manifestarea comportamentului); f) contextul apariției comportamentului. Analiza și evaluarea comportamentului reprezintă o condiție esențială pentru demararea unui program de intervenție, deoarece există diferențe în manifestarea
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
genul Galerina ( G. Tumnalis, G. Venenata, G. Marginata) Manifestarea clinică a sindromului faloidian se desfășoară în trei faze (Abul-Haj și colabolatorii 1963); Larcan și colabolatorii 1979 ) asemenea cu simptomele clinice ale infecției cu virusul H.I.V.-S.I.D.A.. Faza de latență: se desfășoară fără semne clinice importante durând între 6 si 40 de ore . Faza de agresiune: începe după 2 până la 5 zile, și bolnavul prezintă simptomele și semnele unei gastroenterite severe cu debut brusc vărsăturile sunt abundente și repetate, însoțite
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
asume riscuri mai mari conducând astfel la hazard moral. Ambele exprimă tendința agenților de a acționa oportunist În relația cu principalul conducând la o relație de cooperare suboptimală În care o serie de tranzacții mutual avantajoase nu se realizeaze din cauza latenței conflictului. Ne aflăm Într-o situație de dependență bilaterală similară acelora invocate În cazul pieței caracterizate de costuri tranzacționale mari. Soluțiile propuse pentru ieșirea din astfel de situații se referă la alocarea stimulentelor care să coreleze interesele agenților cu cele
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
rituală în domeniu. Nici antiliteratura, asupra căreia modernitatea revendică priorități absolute, nu face excepție. Se justifică astfel insistența teoreticianului asupra apriorismului ontologic, principiu suveran în matrița originară, unde toate sensurile esențiale sunt coexistente și date, așteptând să fie scoase din latență și să dobândească un destin istoric. În sfârșit, clădit pe baze documentare solide, modelul lexical al lui M. echilibrează raportul de forțe dintre vocația autonomă și cea heteronomă a literaturii - obiect al unui contencios milenar. Căci literatura reprezintă un „în-sine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
cu adevărat să recunoaștem existența lui Dumnezeu, pe de o parte, "nepătrunderea căilor sale", pe de altă parte. Să nu uităm nicicînd, prin urmare, că în esența sa Dumnezeu nu poate fi cu adevărat cunoscut, ci cel mult trăit. 2. LATENȚE PROFUNDE ALE MINCIUNII PRIMORDIALE: PRECUPERĂRI SEMIOTICE Exercițiul hermeneutic pe care lectura scenariului biblic al căderii l-a îngăduit nu se constituie doar ca un intelectual "joc în sine", ci și ca probă a unui adevăr pe care adesea o "mincinoasă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
20. Acest efort ne plaseză în fața unei întrebări al cărei răspuns nu se mai poate amîna: și totuși, este sau nu esența răului imanentă structurii intime a lumii umane? Să judecăm variantele de răspuns din perspectiva unei metafizice "teorii a latențelor difuze", comprimată de Ilie Bădescu într-o esențială "ecuație noologică": y = a + ai.(-xi), unde a este binele generic, ai este proporționala sa fenomenologică (manifestată în real), inteligibilă grație variației lui xi, adică a răului din lume [1997:61-62]. În
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
propagă în lume prin enclosures, "înfundături", îngrădiri înșelătoare, care promit pace și inteligibilitate, cînd de fapt ele aduc falsificări și izolare, excludere și eșec"; nu trebuie în același timp, să uităm că "orice eveniment negativ (xi) are efect "trezitor" asupra latențelor difuze ale binelui, care se manifestă recuperator în forme, procese și modalități de o incomensurabilă și nepotolită diversitate" [ibidem:62]. Nici una dintre cele două alternative nu exclude dialectica opuselor, acceptată însă într-o manieră recesivă, cum numește Mircea Florian disimetria
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ar putea să pară nefirească, afirmația că minciuna caracterizează esența însăși a ființei umane poate fi argumentată și în alți termeni decît aceia ai mitului biblic. Dacă am fi farisei (și probabil că sîntem de vreme ce fățărnicia, ipocrizia, prefăcătoria planează ca latență în preajma noastră, ca să nu spunem înăuntrul nostru)24, am afirma că nimic nu este mai urît pe lume și în același timp mai prezent în existența umană decît minciuna. Întreaga istorie a culturii umană este jalonată de personaje celebre a
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
theologiae. Despre Dumnezeu, Editura Științifică, București, 1997. Augustin, De dialectica, traducere, note și comentarii de Eugen Munteanu, Editura Humanitas, București, 1991. Barnes, J. A., A Pack of Lies. Towards a Sociology of Lying, Cambridge University Press, 1994. Bădescu, Ilie, Teoria latențelor, Editura Isogep-Euxin, București, 1997. Bârliba, Maria Cornelia, Paradigma comunicării, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Belenki, M.S., Despre mitologia și filozofia Bibliei, Editura Politică, București, 1982. Bergson, Henri, Cele două surse ale moralei, Institutul European, Iași, 1992. Bertholet, Alfred, Dicționarul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Apare în episodul maniacal, unde este reprezentativă. Apare și în intoxicațiile cu alcool. 2) Inhibiția intelectuală este opusul excitației și este caracterizată prin lentoarea asociativă a ideilor, demersul bolnavului pare a fi împiedicat, frânat, expresiile sunt imprecise cu perioade de latență. Este întâlnită în stările depresive, în melancolie, dar și în demențe. 3) Baraj mental este întreruperea bruscă a cursului gândirii fără o cauză aparentă. Aceasta dă dovadă de o slăbire a capacității de asociație a ideilor și este specifică în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
prevalente de personalitate (Gianina Cucu-Ciuhan, 2003, apud Dindelegan 2006)80. 5.4.3.Tulburările endogene A. Psihoze endogene: 1. Depresia 2. Schizofrenia infantilă: * Schizofrenia sugarului * Autismul infantil tipic * Autismul atipic * Sindromul Rett * Demența Heller * Schizofrenia simbiotică hiperkinetică * Forma perioadei de latență * Schizofrenia infantilă (Bleuler) între 7 și 14-15 ani. 1. Depresia. În 1980, în DSM-III, APA statuează ideea că este corect să se vorbească de depresie la vârsta copilăriei și ideea că simptomatologia este aproape identică cu cea a depresiei adultului
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
colinergice în detrimentul activității noradrenergice ar putea duce la depresie clinică, iar o hiperactivitate relativă de noradrenalină față de acetilcolină ar putea duce la stări maniacale. S-a arătat că precursorii acetilcolinei induc stări depresive. De asemenea, a fost identificat faptul că latența fazei de somn REM (mișcarea rapidă a globilor oculari) identificată la pacienții depresivi poate fi scăzută de acetilcolină și mărită de noradrenalină. Pacienții depresivi au o mai mare sensibilitate la efectul unui colinergic în acest parametru al somnului. Ca urmare
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mișcarea rapidă a globilor oculari) identificată la pacienții depresivi poate fi scăzută de acetilcolină și mărită de noradrenalină. Pacienții depresivi au o mai mare sensibilitate la efectul unui colinergic în acest parametru al somnului. Ca urmare a infuziei de acetilcolină, latența REM la pacienții depresivi a scăzut într-un mai mare grad decât la pacienții sănătoși. La începutul anilor '60 psihiatrii britanici urmăreau legătura dintre bolile afective și neurotransmițătorul serotonină. Ipoteza aceasta consideră apariția și menținerea depresiei ca urmare a deficitului
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în mare măsură de dezvoltarea paradigmei psihanaliste în general. În anul 1905 Freud a conturat o teorie potrivit căreia personalitatea umană se dezvoltă în mai multe stadii: stadiul oral (0-1 an); stadiul anal (2-3ani); stadiul falic (3-5 ani); stadiul de latență (5-12 ani) și stadiul genital adult (12-18 ani), (apud Hoeksema, S.N., 1998)166. Potrivit concepției sale fie datorită unei slăbiri native a evoluției vitale, fie unor frustrări grave care împiedică dezvoltarea, evoluția copilului se poate opri la o anumită etapă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de cultură", termenul de localism creator a prins rădăcini de cealaltă parte a munților. Teoretizat la începutul anilor '30 de către criticul literar Alexandru Dima, liderul mișcării intelectuale Thesis din Sibiu, acest fenomen propunea "cunoașterea realității și valorificarea în creație a latențelor specifice și pitorești ale locului"25, contribuind astfel la crearea de cultură națională autentică. În fapt, noțiunea se referă la tendința de pro-movare a specificului local, alături de localismul politic și administrativ, educativ și sociologic. Firește, spiritul diferitelor zone sau provincii
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fiind o infecție inaparentă. Perioada secundară nu este obligatorie, începând între 3 și 6 luni de la primoinfecție, sub forma unei bacteriemii sau a unui embolism bacterian, soldat cu localizări lezionale inaparente, care se pot reactiva după ani de zile de latență. În această perioadă se conturează multe din formele chirurgicale de tuberculoză: ganglionară, osoasă, peritoneală, etc. Perioada terțiară: este definită prin consolidarea reacției imunitare, datorită căreia procesul bacilar este localizat la un singur organ și acesta fiind de obicei plămânul. De la
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
terțiare, a gomelor, concentrația este destul de redusă cu excepția leziunilor corticale, meningeale, precum și în pereții anevrismelor. 7.3.2. TABLOU CLINIC Odată pătruns în organism, agentul patogen determină îmbolnăvirea, infecția luetică caracterizându-se printr-o succesiune de etape floride și de latență evoluând în trei faze: faza primară: la trei săptămâni de la inoculare se produce la poarta de intrare șancrul însoțit de adenopatia satelită și care se va cicatriza spontan în zece zile; faza secundară se instalează la 6-8 săptămâni după șancru
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
Etiologie: Este o afecțiune frecventă în țările tropicale sau în regiunile unde încălțămintea este rar folosită. Inocularea se face la nivelul plăgilor cutanate ale picioarelor, produse prin așchii de lemn, spini, sau orice alt corp traumatizant. După o perioadă de latență care se poate întinde de la câteva luni la câțiva ani, încep să apară primele simptome de boală. Simptomatologie: Simptomele apar la locul de inoculare, sub forma unei nodozități bine limitate, dure, care în curând se va acoperi de o flictenă
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
cantitate de suc gastric care va acționa în procesul de digestie eliberându-se produși de degradare enzimatică care vor contribui la stimularea secreției gastrice în faza următoare. b. Faza gastrică începe odată cu pătrunderea alimentelor în stomac, are o perioadă de latență de 30-60 minute; durată de 4-5 ore, secretându se un suc gastric puternic acid și cu putere peptică mare. Din nou, mecanismul de secreție este dublu, nervos (vagal) și umoral (gastrină, histamină). Mecanismul nervos este declanșat de către destinderea pereților gastrici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
densitatea căilor transmembranare cu rezistență electrică scăzută: canale ionice și alte căi hidrofile ce permit trecerea ionilor. Viteza de propagare a impulsului variază mult în ansamblul miocardului și este cel mai bine descrisă de imaginea globală a diagramei spațiale a latenței (deplasarea frontului de depolarizare, de la declanșarea impulsului în nodulul sino-atrial; vezi 12.3.4). Se poate considera că viteza de conducere este în medie 0,8-1 m/s la nivelul atriilor (10-20 ms întârziere interatrială), 0,01-1 m/s în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care presiunea din ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul propriu-zis al închiderii sigmoidelor. Diastola continuă cu faza izovolumică, până când presiunea intraventriculară devine atât de joasă încât este depășită de cea atrială și se deschid valvele atrioventriculare. Aceasta permite derularea fazei de umplere ventriculară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fig. 78). Când toți stimulii aferenți cunoscuți sunt aboliți, acești neuroni descarcăr repetitiv potențiale de acțiune care vor avea ca efect impulsuri nervoase eferente către diafragm și alți mușchi inspiratori. Ritmul intrinsec al ariilor inspiratorii începe cu o perioadă de latență de câteva secunde în timpul căreia nu există nici o activitate. Apoi încep să apară potențialele de acțiune crescând progresiv în următoarele câteva secunde; moment în care activitatea mușchilor inspiratori devine din ce în ce mai puternică. In final, descărcarea de potențiale de acțiune inspiratorii se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
între trup și ce-i afar”. Mică vietate hermafrodită, melcul e o făptură perfectă, ce nu are nevoie decât de sine însuși; în somnul lui hibernal (tulburat printr-un act de magie, dar unul necugetat), el simbolizează increatul, virtualitatea pură, latența neprimejduită de vreo „concretizare” în ordinea fenomenală. Inexistentul, odată ieșit din condiția lui, suportă capriciile și rigorile ce apasă lumea viului; spiritul, deschis imprudent către materie, intră și se transformă în ea, devenind „perisabil”. Sinteza nu e, de această dată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
arbore, cultură sau arboret sănătos, căruia îi produce vătămări, și care, în cazul unui agent de vătămare biotic, în anumite condiții, se poate înmulți în masă; ... e) dăunător secundar - orice agent biotic de vătămare care se găsește în stare de latență într-o cultură sau arboret și nu produce vătămări, dar care se poate înmulți în masă în condițiile în care asupra arborilor acționează un agent biotic sau abiotic considerat dăunător primar; ... f) focar de insecte dăunătoare - orice sursă de infestare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
arbore, cultură sau arboret sănătos, căruia îi produce vătămări, și care, în cazul unui agent de vătămare biotic, în anumite condiții, se poate înmulți în masă; ... e) dăunător secundar - orice agent biotic de vătămare care se găsește în stare de latență într-o cultură sau arboret și nu produce vătămări, dar care se poate înmulți în masă în condițiile în care asupra arborilor acționează un agent biotic sau abiotic considerat dăunător primar; ... f) focar de insecte dăunătoare - orice sursă de infestare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]