754 matches
-
Statuia Lupoaicei sau Monumentul Latinității se află în centrul municipiului Târgu Mureș, pe Strada Primăriei, în apropierea Pieței Trandafirilor. Lupa Capitolina este un monument al latinității amplasat în Roma, Italia. Pentru a omagia originea latină a poporului român, între 1906-1926 statul italian a facut cadou României 4 copii ale celebrei Lupa Capitolina din Roma (București 1906, Cluj 1921, Chișinău 1921, Timișoara 1926). Statuia aflată în Târgu
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
special de acest aspect a fost primarul Emil Dandea. Preocupările primarului în acest sens s-au concretizat în 3 statui, devenite în anii care au urmat simboluri ale orașului Târgu Mureș. Cele 3 statui sunt: Monumentul Ostașul Român (1924), Monumentul Latinității (1924), iar ulterior statuia ecvestră Avram Iancu. Pentru realizarea Monumentului Latinității edilul Emil Dandea a apelat la sculptorul Ion Schmidt-Faur, autorul Monumentului Ostașului Român și a bustului lui Alexandru Papiu Ilarian amplasat în fața Colegiul Alexandru Papiu Ilarian din Târgu Mureș
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
în acest sens s-au concretizat în 3 statui, devenite în anii care au urmat simboluri ale orașului Târgu Mureș. Cele 3 statui sunt: Monumentul Ostașul Român (1924), Monumentul Latinității (1924), iar ulterior statuia ecvestră Avram Iancu. Pentru realizarea Monumentului Latinității edilul Emil Dandea a apelat la sculptorul Ion Schmidt-Faur, autorul Monumentului Ostașului Român și a bustului lui Alexandru Papiu Ilarian amplasat în fața Colegiul Alexandru Papiu Ilarian din Târgu Mureș. Schimdt recurge la o copie a Monumentului Latinității de la București, proiectând
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
Pentru realizarea Monumentului Latinității edilul Emil Dandea a apelat la sculptorul Ion Schmidt-Faur, autorul Monumentului Ostașului Român și a bustului lui Alexandru Papiu Ilarian amplasat în fața Colegiul Alexandru Papiu Ilarian din Târgu Mureș. Schimdt recurge la o copie a Monumentului Latinității de la București, proiectând totodată și un soclu somptuos pentru ca statuia să integreze în arhitectura pieței Palatului Primării (ulterior Palatul Prefecturii din Târgu Mureș). De executarea soclului s-a ocupat inginerul E. Metz. Statuia împreună cu soclul avea o dimensiune de 3
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
pentru ca statuia să integreze în arhitectura pieței Palatului Primării (ulterior Palatul Prefecturii din Târgu Mureș). De executarea soclului s-a ocupat inginerul E. Metz. Statuia împreună cu soclul avea o dimensiune de 3,30 m, pe soclu fiind gravat următorul text: "LATINITĂȚII - ORAȘUL TÎRGU-MUREȘ - 1924". Dezvelirea monumentului a avut loc într-un cadru festiv în data de 10/23 mai 1924. La ceromonie au luat parte mai multe oficialități locale printre care și primarul Emil Dandea care a susținut și o alocuțiune
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
Istorie a Republicii Moldova” din Chișinău. Pe măsură însă ce coloniștii rusofoni și-au redobândit în noul stat situația dominantă pe care o avuseseră pe vremea Uniunii Sovietice, impunându-și din nou punctele de vedere în domeniul istoriei și culturii, simbolurile latinității și cele ale românității au fost scoase dintre simbolurile statului și din spațiul public. Oportun deteriorată de mâini cu atât de curajoase, cu cât erau anonime și acționau noaptea, acest simbol al latinității poporului a fost demontat de pe soclu, și
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
vedere în domeniul istoriei și culturii, simbolurile latinității și cele ale românității au fost scoase dintre simbolurile statului și din spațiul public. Oportun deteriorată de mâini cu atât de curajoase, cu cât erau anonime și acționau noaptea, acest simbol al latinității poporului a fost demontat de pe soclu, și în ciuda faptului că unii donatori se oferiseră să o refacă, el zace acum în subsolul Muzeului. Băștinașii mai îndrăzneți (sau mai „obraznici”, din punctul de vedere al "organelor de securitate" ale Partidului) nu
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
operele maeștrilor renascentiști și creația lui Rafael. Cum Petru Maior a decedat la Buda în anul 1821, opera sa istorică a fost preluată și continuată de către studenții români de aici. Ideile patriotice ale lui Petru Maior, precum și demonstrarea continuității și latinității poporului român în spațiul transilvănean au fost principalele preocupări ale colaboratorilor revistei "Biblioteca românească", în perioada 1829 - 1834, revistă editată de către Damaschin T. Bojincă la Buda. De la Gheorghe Șincai și Petru Maior s-au moștenit ideile progresiste ce l-au
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
la École des Beaux Arts, unde în mod fericit a fost cunoscut de omul de cultură și bărbatul de stat român Vasile Urechea-Alexandrescu, care primise în 1873 o statuetă realizată de sculptorul Hegel, drept omagiu pentru participarea sa la Congresul latinității de la Paris, și care l-a convins să vină în România, unde l-a sprijinit să se afirme. El s-a stabilit în România în anul 1885 și a devenit primul profesor de sculptură al Academiei de Belle Arte din
Wladimir Hegel () [Corola-website/Science/309654_a_310983]
-
religia lor creștin-ortodoxă, lupoaica romană, acvile bicefale și altele. Pe măsură ce ipoteza originii exclusive din macedonienii antici ai lui Filip și Alexandru cel Mare s-a răspândit printre unii aromâni, mai ales cei rezidând în mijlocul populaților slave majoritare în Balcani, simbolurile latinității sunt abandonate. Exceptând diferitele versiuni ale drapelelor aromâne sus menționate, a mai existat un steag aromân folosit oficial de efemerul Principatul de Pind, formațiune statală susținută de regimul mareșalului Antonescu, care a existat între 1941 și 1943 pe teritoriul Greciei
Steagul aromânilor () [Corola-website/Science/309664_a_310993]
-
Dunării a continuat și s-a consolidat în secolele IV-VI. Autohtonii s-au integrat definitiv și deplin în romanitatea orientală, „uitându”-și limba inițială și cea mai mare parte a elementelor culturale proprii. Istoricul Lucien Musset a scris că latinitatea Europei centrale din Suabia până în Transilvania ar trebui să fie privită ca un întreg; părțile occidentale au fost germanizate, cele din mijloc maghiarizate și numai cele din est și sud (România) și-au menținut latinitatea Tot de la sfârșitul secolului VIII
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
Lucien Musset a scris că latinitatea Europei centrale din Suabia până în Transilvania ar trebui să fie privită ca un întreg; părțile occidentale au fost germanizate, cele din mijloc maghiarizate și numai cele din est și sud (România) și-au menținut latinitatea Tot de la sfârșitul secolului VIII putem vorbi de apariția limbii române, fiind o limbă romanică sau neolatină. La formarea acesteia, rolul principal l-au jucat cele trei componente principale: stratul romanic, substratul presupus daco-moesic (format în mare parte din vocabular
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
acest context, Românii sud-dunăreni apar ba ca "imigranți de origine nord-dunăreană" în țările balcanice (unde sunt totuși menționati încă din secolul VII, în episodul "Torna fratre" din Teofan Mărturisitorul și din Theofilact din Simocatta), ba ca "rămășițe răzlețe a unei latinități sud-dunărene strămutată tardiv în nordul Dunării" (teoria istoriografiei mahiare, expusă inițial de Eduard Robert Rösler), ba ca "greci latinizați" fără nici-o legătură cu Românii (teoria istoriografiei elene, care nu ține nici-un cont de realitatea unui ansamblu lingvistic roman oriental). Astfel
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
care a fost expulzat din România), "Sinai". Articole gasteriene au apărut în publicații evreiești precum "The Jewish Chronicle", "The Jewish Forum", "The Jewish World", "Jewish Quarterly Review", "Ost und West", "Jewish Tribune". Ca lingvist, a susținut romanitatea poporului român și latinitatea limbii române în lucrări ca "Stratificarea elementului latin în limba română" sau "Die Nichtlateinischen Elemente im Rumänischen". Se apreciază că cea mai importantă lucrare în domeniul filologiei este "Crestomația română", lucrare în două volume incluzând reproducerea a peste 200 de
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
COSTA ROȘU, ALMANAHUL LIBERTATEA 2009 COSTA ROȘU, Bisericile românești din Banatul sârbesc și la sud de Dunăre, ALMANAH, Libertatea, 2009 Dr. SLOBODAN ĐURIČIĆ, Localitățile Banatului, caracteristici geografici Ieromon ȘTEFAN LUPȘICI, Viața și activitatea Părintelui Protepop Gherasim Andru (1890-1957), Floare de latinitate, nr. 4-5 2006 Olimpia PANCARICEAN DOAMNA ANA -fragmente- -Mă Pală, bată-te să te bată, mi-aduci aminte de timpurile acelea când ne ascundeam în grădină de avioanele acelea lucitoare care treceau deasupra noastră... -El zâmbi, mai mult de constatația
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Spiritualitatea română a fost foarte mult influențată de puternicele ei legături cu lumea creștină ortodoxă - greacă si pravoslavnică. Românii au, astfel un sentiment unic de identitate pe care îl pot exprima două particularități ieșite din comun: fiind o insulă de latinitate într-o mare slavă, precum și singura țară latină de confesiune creștin-ortodoxă. Există și o importantă minoritate de români catolici (de ambele rituri romană și mai cu seamă unită), precum și comunități de români protestanți, mai ales apartenenți la biserici neoprotestante, ca
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
acidul dezoxiribonucleic) cu mici diferențe. Din pricina acestor controverse, izvorîte din pătrunderea politicii în sfera cultural-științifică a istoriei și a filologiei, cuvântul « moldoveni » a căpătat de-a lungul vremii înțelesuri multiple, unele contradictorii, putînd desemna: Istoricul Lucien Musset a demonstrat că latinitatea Europei centrale, din Suabia până în România, ar trebui să fie privită ca un întreg; părțile occidentale au fost germanizate, cele din mijloc maghiarizate și numai cele din est și sud și-au menținut latinitatea
Moldoveni () [Corola-website/Science/304785_a_306114]
-
Istoricul Lucien Musset a demonstrat că latinitatea Europei centrale, din Suabia până în România, ar trebui să fie privită ca un întreg; părțile occidentale au fost germanizate, cele din mijloc maghiarizate și numai cele din est și sud și-au menținut latinitatea
Moldoveni () [Corola-website/Science/304785_a_306114]
-
cursivității lecturii. Doi ani mai tîrziu apărea la aceeași editură "Arta monedelor geto-dacice", Meridiane, 1987. Apoi în anul 2000 tot la editura Meridiane a fost publicat volumul "Arta romană în România", Meridiane, 2000. „Primul capitol intitulat Dacia Pontică prezintă începuturile latinității dobrogene până la cucerirea traianică a Daciei, cel de-al doilea înfățișează Provincia Dacia și Dobrogea romană până la retragerea aureliană. Cel de-al treilea și ultim capitol, Secolul gotic, are drept obiectiv expandarea latinofoniei pe întregul teritoriu al Daciei istorice, ca
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
înfățișează Provincia Dacia și Dobrogea romană până la retragerea aureliană. Cel de-al treilea și ultim capitol, Secolul gotic, are drept obiectiv expandarea latinofoniei pe întregul teritoriu al Daciei istorice, ca principală premisă a formării limbii române, unica moștenitoare lingvistică a latinității orientale. v. p. 63.” „Teritoriile fostului Imperiu roman aflate astăzi în componența statului român au intrat la momente diferite sub puterea Romei și tot astfel au și ieșit de sub puterea ei. Dacia Pontică, Dobrogea, numită în Antichitate Scythia sau Scythia
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
unei latine militare de frontieră, ci este și singura limbă neolatină care conservă vestigii ale limbajului de castru ("sermo castrensis").» Altă ipoteză explică trăsăturile latine atât de manifeste dar atât de puțin savante, ale limbii române, prin existența unei îndelungate latinități preromane în Dacia, această latinitate difuzându-se prin comerț, prin strămutările (spontane sau forțate) de triburi dacice între nordul Dunării și Imperiul roman, și prin educarea în Imperiu a unor tineri șefi daci luați ostateci de Romani. În această teorie
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
ci este și singura limbă neolatină care conservă vestigii ale limbajului de castru ("sermo castrensis").» Altă ipoteză explică trăsăturile latine atât de manifeste dar atât de puțin savante, ale limbii române, prin existența unei îndelungate latinități preromane în Dacia, această latinitate difuzându-se prin comerț, prin strămutările (spontane sau forțate) de triburi dacice între nordul Dunării și Imperiul roman, și prin educarea în Imperiu a unor tineri șefi daci luați ostateci de Romani. În această teorie, Dacia este nucleul original al
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
Bodisco. În această revistă au fost publicate și teme de folclor românesc, alături de probleme ale traducerii dintr-o limbă străină în limba română, iar dintre temele de lingvistică și limbă, aspecte referitoare la introducerea neologismelor în limba română și cu privire la latinitatea unor verbe din limba română. Pe lângă Unirea Principatelor Române din 1859 și Unirea de la 1 decembrie 1918, în „Destin” au mai apărut articole referitoare la formarea poporului român, etape din istoria românilor, studii despre boierii români, probleme de istorie universală
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
de știință, în cadrul rubricii ,De vorbă cu...”, începând cu Barbu Ștefănescu Delavrancea și continuând cu George Coșbuc, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Alexandru Vlahuță, Octavian Goga, George Enescu, Spiru Haret ș.a. Prin textele pe care le publică, dintre care merită menționat articolul “Latinitatea strigă din tranșee”, al lui Octavian Goga, Flacăra militează pentru intrarea României în război alături de Franța și împotriva Austro-Ungariei. Din cauza Primului război mondial revista își încetează apariția în noiembrie 1916. Pe 10 decembrie 1921 apare o serie nouă a revistei
Flacăra () [Corola-website/Science/313438_a_314767]
-
la 1 august 1711. A contribuit la cartografierea Rusiei și a lucrat în sistem Mercator. Colecția sa de hărți, scrise în latină, se află în Arhiva Cabinetului lui Petru cel Mare de la Petersburg. A scris "Hronicul a vechimei romano-moldo-vlahilor", susținând latinitatea limbii și a poporului format pe teritoriul vechii Dacii, inclusiv faptul că româna are patru dialecte. Această lucrare a devenit o referință fundamentală pentru corifeii Școlii Ardelene. Ca membru al Academiei din Berlin a corespondat cu Leibniz, încercând să stabilească
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]