4,107 matches
-
de stânci Și vântul aleargă nebun Pe dealuri și-n văile-adânci... Mulțimea de nori de pe cer Pitit-au a soarelui față Și picuri de ploaie în ropot pornesc Formând bariere de ceață... Ce viu este totul...natura-n mișcare Se leagănă, tremură, țipă Când limbi ca de foc lumină vremelnic Frângând a privirii aripă... Privesc către ceruri să caut un reper, O rază timidă de soare Cu mine s-o iau, în suflet s-o port Ca far în cumplita vâltoare
FURTUNA de MARIA LUCA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373803_a_375132]
-
nu am mai scos niciun cuvințel până nu am simțit că a terminat-o. Totuși nu am rezistat și tot l-am întrebat. Vrei să spui că sufletele oamenilor sunt nemuritoare? Cam așa s-ar putea interpreta, se alinta Taty legănându-se în speranța că poate și el este nemuritor și pentru mine chiar o să fie nemuritor, că este Taty meu, cel mai deștept Taty din lume. Mă rog, cu mici excepții când mă supără și trage de timp în loc să povestim
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI (CAP 1) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384545_a_385874]
-
Autorului La margine de lac, lângă pădure, Pe undele ce poartă creste sure Printre -adieri albastre, fericite, Îmi duc cu mine umbrele-alungite. Sunt umbrele de gânduri și de vise, Sunt drumuri către rai cândva promise, Când luntrea de argint se legăna Pe lacul unde luna ațipea. Atâtea năvălesc în mine sparte, Ca valurile-n luntrea ce desparte Un mal de altul, vis promis de fapte Și-un lac imens de stelele din noapte... 12 April 2008 Referință Bibliografică: Peisaj promis / Gigi
PEISAJ PROMIS de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384772_a_386101]
-
de crai. Apele te susură - Florile te murmură Și mereu te-or murmura Cum meru or învia Ele doar se fac că pier Sub al iernii giuvaier Și învie-ntru prier Iarăși murmurându-te Ape colindându-te Vântul pomenindu-te Codrul legănându-te...,, - Ipotești - Poeziile din ,, Cochilii cântând ,, apărută în anul 1982, mi se par asemenea unei expoziții de tablouri lucrate în acuarelă ori creioane pastel. Toate sunt expuse sub liricul poetei cu talentul său irezistibil, manifestându-se alternativ sub calea deplinei
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
uscatelor mâini ale osteniților lumii, osteniți de prea lunga foame, de prea multul rău, de prea învechita speranță; ale tuturor osândiților vieții, în temniți nedrepte ori crude Siberii și visez visul lor la blânde și galbene lanuri de grâu ce leagănă-ncet, fără teamă, de gingașul vânt iertător al fărădevinilor tale, spălate-n izvorul pe-acolo curgându-și ape de rai cu soare vrâstate... Mănânc ,, pâinea noastră cea de toate zilele,, și știu adânc, că nu mă va lăsa mâine fără de
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
pescărușilor de aici; îl auzim deseori serile de pe terasă și ne înfiorăm o clipă. Alte ori nopțile, spărgând liniștea cu vaietul lui agresiv. Doresc să nu mă gândesc la nimic; încerc să-i impun gândului aceeași nemișcare cu a trupului, legănat ca o coajă de nucă pe ape. Din când în când un vers sau o frântură de cântec mi se strecoară subversiv în minte - pur hazard - și buzele, animale docile, o repetă o vreme în neștire: ...Meduzele, când plimbă sub
O proză de Bianca Balotă () [Corola-journal/Imaginative/13367_a_14692]
-
se puteau așterne (se auzea desigur și foșnetul de pergament pe care îl scot cuvintele cînd, vid fiind, nu pot face rău vidului decît punîndu-i în chip pic de lumină) și oare cine în timpuriul trup de frupt s-a legănat la începuturi, de nu-i mai pot afla nici numele, cum nici harul, deși tot eu păream să fiu de mii de ori pînă astăzi, cînd sînt cuvînt și nu mai sînt? Oare aici să fie strada Edgar Quinet cu
Alb de Qumran by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/13300_a_14625]
-
cu piure scârbos de morcov, mânuită de o infirmieră. O să vorbesc singură, o să fac pe mine și-o să fiu spălată cu dușul de aceeași infirmieră nervoasă. O să stau ore în șir, în câte-un fotoliu, uitându-mă în gol și legănându-mi corpul descărnat. O să-mi pun perna-n cap și o să mă zbat, strigând “Lasă-mă!”, când o să mă viziteze Dan și-o să încerce să mă mângâie. O să îi vorbesc, apoi, alintându-mă ca o fetiță, despre o pisicuță care
Într-un tren din România by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19127_a_20452]
-
ochii cerului. Floare rătăcită sub brumă. Tristețea durerii tăinuite. Paharul prea plin al sufletului rănit. Eu, Un călător în spațiu și timp, Fir de nisip trecut prin clepsidră. Eu? Un om obișnuit." Au rămas doar versuri în carte Printre frunze legănate de vânt Plânsul și durerea...balsam îmi sunt.... Referință Bibliografică: „ EU” / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1979, Anul VI, 01 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Petrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
„ EU” de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385265_a_386594]
-
tăi aprinși... Mângâie cireșul cu sufletul bolnav, de-aseară, De-o singurătate muiată-n tristețe din vară. Îi șterge ciorchinii de lacrimi amare Rămași din zori pe mlădițele goale, Iar vântul călător, dinspre nord, de departe Venit din preajma ta îl leagănă pe-o parte! I-alină dorul tăinuit în sevele lui gri Sunându-i, lung, din fluier: venirea ta-ntr-o zi... Referință Bibliografică: AI SĂ VII? / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1979, Anul VI, 01 iunie 2016
AI SĂ VII? de LIA RUSE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385301_a_386630]
-
noi. Să-ți topesc așteptarea, Să te-adun dintre patimi, Să îți dau împlinirea Ce-o cauți de veacuri. Să te torn în lăuntru-mi, Colț de Lună ceresc, Să te-ngrop în adâncu-mi Și să simți cum iubesc. Să te legăn în șoapte, Să-mi tulburi și gândul, Să mă guști cu-al tău nud, Să-mi cutremuri pământul. Să m-aștern peste golu-ți Ce de veacuri m-așteaptă, Să mă-ndeși, să te umplu Și să-ți spun: Îmi ești
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
întretăiere a psalmilor de dor cu psalmii de luptă, care s-au pogorât pe pământ cu binecuvântarea Duhului Sfânt, scormonind în vibrări sufletul său ne- mplinit. Se scutură-n priviri mustirea psalmului dintâi, cu dor, ca gândul cioplit în vioară, legănând peste Codrii, scara de argint a crezului de luptă. Strigarea, ca un cântec de leagăn, sângerează ca un apus de soare, la porțile mari și-ntristate, iar porumbeii purpurii de jale își desfac zborul ca brațele Crucii înlăcrimată-n piroane
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
copil către cer și sugera sentimentul de mândrie al părintelui, toate au fost ghicite pe rând ... eu m-am făcut o mică buburuză, care se cățăra pe firul ierbii, tot mai sus, pănă în vârf, unde am început să mă leagăn tot mai tare, să oscilez și să ating marginile lumii, știam că pot să cad, dar mă țineam strâns de crenguța firavă ... și nimeni nu a ghicit, că eram: ultima șansă! După un sfert de oră s-a deliberat, punctajul
PASTILA NU TREBUIE ÎNGHIŢITĂ! de SUZANA DEAC în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357246_a_358575]
-
concluzie elogioasă care vorbește despre „o perfectă stăpânire a teatrului, a teatrului modern mai ales, folosind câștigurile teatrului din trecut pentru a-i demonta mai bine procedeele, făcând să apară personaje care se caută pe ele însele, fără să se legene în iluzii și îngăduindu-și să facă limbajul scenic să «reflecteze» asupra lui însuși, și astfel să-l facă și pe spectator să reflecteze asupra ceea ce vede și aude”. Generalitățile sunt apoi detaliate în câteva analize ale unor piese mai
Călătorind prin limbi și literaturi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2838_a_4163]
-
suspine, nostalgice așteptări. Este un vuiet de verde abil Ce cutremură liniștea somnoroasă E un tărâm de speranță, un tril Adorată-nmiresmare luminoasă. E inundație de alb, de argint În ramurile de soare înfometate Care în glas de patimi ,sclipind Se leagănă lin, neaplecate. Este un fluviu de culori ce curg În arterele mele pulsatoriu viscolite De dragoste, de pânda în amurg De rebele, dezlănțuite clipe. Ascunsă între rozalbele petale Mă pomenesc rugându-mă-n neștire Intre tufe de bujori, de crini
BEATITUDINE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384850_a_386179]
-
în pseudonim!) și de care autorul rămâne definitiv dependent. Literar! Revenirea la Coarba este anteu (ică) și, deci, hotărîtoare pentru tentațiile de nestăvilit ale scrisului său. Strălucirea reluării „motivului/temei” „Coarba” , în care narațiunea (mit, legendă, credință, magie, superstiție) se leagănă baladesc în unduiri armonioase de nepovestit. Doar de re-re-retrăit estetic. În uitare de sine. În nuvela „Coarba”, reîntâlnim tema, înepuizabilă liric, dar cu o altă motivație - „moartea căprioarei”. Mai tragică decât am putea crede că poate fi suportat omenește. Lectura
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
de țară Toarce șnur de mărțișoare, Iarba să-nverzească iară. Magice raze de soare Pe câmpii toarnă comoară, Un covor de gălbioare, Lumii să-i stea la picioare. În păduri și pe câmpie Ninge cerul cu petale, Freamătul naturii vie Leagănă frunzele-n soare, Ochii mei plâng bucurie, Roi de dor să ducă-n zare, Iubirea-i țesută-n ie, Tradiții de-a nu dispare. Orizont de veșnicie Renaște pe-a vieții cale. FLOARI DIN COPACUL IUBIRII Când Primăvara coboară din
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
Acasa > Poeme > Emotie > PROMENADA 1 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1960 din 13 mai 2016 Toate Articolele Autorului se leagănă vântul pe cochete trupuri triste ploi s petrec peste noi de-alungul tainicei cărări îmi fac loc printre bruma argintului din părul tău mi-e dor să te recunosc la o cană de ceai rebelele noastre promenade calme nopți Referință Bibliografică
PROMENADA 1 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384937_a_386266]
-
2016. La margine de lac, lângă pădure, Pe undele ce poartă crește sure Printre -adieri albastre, fericite, Îmi duc cu mine umbrele-alungite. Sunt umbrele de gânduri și de vise, Sunt drumuri către răi cândva promise, Când luntrea de argint se legăna Pe lacul unde luna ațipea. Atâtea năvălesc în mine sparte, Ca valurile-n luntrea ce desparte Un mal de altul, vis promis de fapte Și-un lac imens de stelele din noapte... 12 April 2008 ... Citește mai mult La margine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
din nou, fără cuvânt... De șapte primăveri îți caut pașii Și urma lor mă poartă la mormânt. Cu-a Domnului Lumină legământ Și-n astă primăvară-ți chemi rămașii Vor lăcrima de dor chiar și vrăjmașii, Iar eu sunt frunză legănată-n vânt... De șapte primăveri îți caut pașii. Rondelul lacrimii Să nu privești o lacrimă din geană! Nu vreau să arzi în dor mistuitor... Tovarăș bun și sufletului hrană Mi-a fost când tot părea apăsător. Cerneală pentru versul trist
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
își lăsă fruntea în piept și părăsi palatul tatălui său, fără a-și lua rămas bun de la nimeni. Împăratul îl privea de la fereastră cum se depărtează de împărăție. La cingătoare purta un polonic și o lingură de lemn, care se legănau în ritmul pașilor prințului. Măcar dacă în locul lor ar fi avut o sabie și un pumnal, se înfurie și mai mult Adi-Badi al Patrulea, hotărât să nu se mai gândească la Prințul-Polonic ca la feciorul său. Bietul prinț, alungat din
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
ce se prăvălea peste apele din zare printre luceferi și stele, printre fluturi și licurici; eu n-am să uit cât de frumoasă fusese seara aceea când amăgit de ochii tăi m-am prins de pletorice stele și mi-am legănat visele de acest anotimp cu care am plecat undeva departe în țara în care mi s-au topit gândurile devenind rug pe lujerul unei flori cu rădăcini în abis; mi-am îndreptat apoi privirile spre câmpii sterpe și goale, când
POEM CU PARFUM DE LILIAC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384991_a_386320]
-
pășesc pe trepte de lumină destrămând întunericul lumii ne naștem din lacrimi de iubire în țipătul primului cuvânt rostit pe pământ creștem cu fiecare clipă a înălțării pe trepte către cer clădim alte biserici de iubire în jur,în noi legănând în brațe pruncul vieții Referință Bibliografică: PRUNCUL / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2123, Anul VI, 23 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorel Birtu Pârăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PRUNCUL de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385040_a_386369]
-
ieri, azi, mereu un pescăruș se scaldă în sfioasa clipă a unui zbor, a unui dor zbor lung, prelung și trecător pășesc printre alge lovindu-mă de scoici mă înțep în gânduri în zare, o albă barcă, fără catarg se leagănă agonic în larg în briza unei clipe zise, odată, viață ... Citește mai mult PRINTRE STÂNCInoaptea se frângelovind semețe stânciîn adâncimi profunde și adânciperfide valuri în jur, se spargcad și cadamețitoare valuri,sunt vise sfărâmatele culeg pe țărmieri, azi, mereuun pescăruș
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
se spargcad și cadamețitoare valuri,sunt vise sfărâmatele culeg pe țărmieri, azi, mereuun pescăruș se scaldăîn sfioasa clipăa unui zbor, a unui dorzbor lung, prelung și trecătorpășesc printre algelovindu-mă de scoicimă înțep în gânduriîn zare,o albă barcă, fără catargse leagănă agonic în largîn briza unei clipezise, odată, viață... XIII. VIS, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2231 din 08 februarie 2017. VIS taine în noapte delir înăbușit printre șoapte gânduri interzise zori revărsați într-o clipă târzie profund
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]