27,002 matches
-
fi dispusă numai în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege, respectiv în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente. A arătat pârâtul că existența unui caz bine justificat presupune existența unei puternice îndoieli asupra prezumției de legalitate a actului administrativ contestat; a doua condiție privește necesitatea prevenirii unei pagube iminente, deci a unui prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidență sau, după caz, a perturbării previzibile grave a funcționării unei autorități publice ori a unui serviciu public
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
a probat motive temeinice și o pagubă iminentă în patrimoniul său. A mai arătat pârâtul că reclamantul nu a făcut dovada cazului bine justificat, neindicând aspecte care să fie în măsură să ridice o îndoială serioasă în ceea ce privește legalitatea actului administrativ. Astfel, la o sumară observare a fondului, nu se pot reține elemente de vădită nelegalitate ale actului administrativ normativ atacat, motivele invocate de reclamant fiind susțineri de temeinicie a căror veridicitate nu poate fi verificată decât prin administrarea
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
ceea ce privește înlăturarea procedurii de suspendare și a sintagmei „exces de putere“ din reglementarea curentă, reclamantul a precizat că posibilitatea cenzurii actului administrativ adoptat cu exces de putere nu permite instanței să controleze oportunitatea, ci doar verificarea condițiilor de legalitate a actului administrativ, precum și conformitatea actului cu dispozițiile constituționale. A arătat că controlul în cadrul procedurii de suspendare nu este doar necesar într-o societate democratică, dar și obligatoriu și este consacrat de principiul constituțional al ierarhiei normative, precum
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
menționat reclamantul că, în jurisprudența sa constantă, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că exercitarea cu exces de putere nu reprezintă altceva decât o formă vădită de nelegalitate de natură să creeze o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate asupra actului administrativ. A mai arătat că justițiabilul trebuie să aibă garantată, din punct de vedere material și procedural, posibilitatea de a preveni o încălcare a drepturilor și libertăților sale legitime, care pot cauza un prejudiciu greu reparabil, indiferent de
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
au recunoscut că măsura este nelegală și deci Guvernul nu îi poate substitui în ceea ce privește adoptarea măsurii și nici nu poate adăuga la ordin; mai exact, MAI a precizat că măsurile din H.G. nr. 1.065/2020 se află în legalitate și se circumscriu limitelor legale în care puterea executivă poate acționa, iar prin întâmpinarea depusă de Guvern acesta a precizat că măsura obligativității măștii în spațiile publice a fost dispusă în temeiul art. 5 alin. (2) lit. d) coroborat cu
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
pct. 2 și 13, art. 2 pct. 2 și art. 6 pct. 1 și 2 din anexa nr. 3 la H.G. nr. 1.065/2020, Curtea constată că prin O.U.G. nr. 192/2020 declarată neconstituțională nu au fost aduse modificări, astfel că analiza legalității se va efectua prin raportare la criticile pe fond, în privința acestor critici nefiind întemeiată susținerea reclamantului în sensul că prin H.G. nr. 1.065/2020 Guvernul a instituit măsuri care nu au fost avute în vedere de puterea legiuitoare, Parlamentul României
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
a făcut dovada că statul român ar fi informat secretarul general al Consiliului Europei că măsurile pentru care s-a făcut notificarea au încetat, notificarea exercitării dreptului de derogare a continuat să producă efecte, astfel că sunt neîntemeiate criticile de legalitate sub acest aspect. Nu a fost resolicitat Avizul Consiliului Legislativ, deși H.G. nr. 1.065/2020 a suferit modificări pe fond după ședința de Guvern din data de 11.12.2020. Sub acest aspect, Curtea constată că, potrivit H.G. nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că prin dispozițiile art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013 au fost restrânse cazurile de casare numai la anumite motive de nelegalitate și au fost eliminate cele formale și fără impact major asupra legalității. Consideră că norma criticată de părțile civile nu este în contradicție cu prevederile constituționale atât timp cât recursul constituie o cale de atac ce poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor definitive și doar în cazuri strict determinate, de violare gravă
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
o judecată care nu poartă asupra fondului, ci exclusiv asupra corectei aplicări a legii. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, recursul în casație a devenit o cale extraordinară de atac, ce are ca scop controlul legalității hotărârilor judecătorești definitive, finalitatea sa fiind aceea de a înlătura erorile de drept cuprinse în hotărârile definitive ale instanțelor de apel, prin raportare la cazuri de casare expres și limitativ prevăzute de lege. Față de specificul și finalitatea acestei căi
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
hotărârile definitive ale instanțelor de apel, prin raportare la cazuri de casare expres și limitativ prevăzute de lege. Față de specificul și finalitatea acestei căi extraordinare de atac, motivele de recurs în casație au fost circumscrise unor situații vizând exclusiv legalitatea hotărârii, iar nu chestiuni de fapt, situații care nu au fost invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori care, deși au fost invocate, au fost respinse sau instanța de apel a omis să se pronunțe asupra lor
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
267 din Legea nr. 255/2013. În acest sens, prin decizia menționată, paragraful 23, Curtea a reținut că, potrivit noului Cod de procedură penală, recursul a devenit o cale extraordinară de atac, denumită recurs în casație, ce are ca scop controlul legalității hotărârilor judecătorești definitive, soluționarea recursului în casație fiind dată în competența exclusivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Codul de procedură penală a revenit, astfel, la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, ceea
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
partenerul de implementare și Comisie. ... ... 10. Separabilitatea Dacă oricare sau mai multe dintre prevederile cuprinse în această garanție reciprocă ar trebui să fie sau devine integral sau parțial nevalabilă, ilegală sau neaplicabilă în orice privință, conform oricărei legi aplicabile, valabilitatea, legalitatea și aplicabilitatea celorlalte prevederi din această garanție reciprocă nu vor fi în niciun fel afectate sau limitate. Prevederile care sunt integral sau parțial nevalabile, ilegale sau neaplicabile vor fi interpretate și implementate în spiritul și scopul acestui acord. ... 11. Legislația
ACORD din 2 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260211]
-
restructurare; ... c) asistă debitorul sau, la cererea acestuia, negociază acordul de restructurare și face demersuri pentru soluționarea pe cale amiabilă a oricărei dispute între debitor și creditori ori între creditori; ... d) se asigură că acordul de restructurare respectă condițiile de legalitate; ... e) monitorizează implementarea acordului de restructurare; ... f) monitorizează și, dacă este cazul, asistă debitorul la implementarea acordului de restructurare prin orice acțiuni prevăzute în acesta sau care sunt necesare în vederea realizării sale, cum ar fi: măsuri operaționale, valorificare de
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
În termen de maximum 48 de ore de la înregistrarea cererii de confirmare, judecătorul-sindic poate solicita debitorului sau administratorului restructurării eventualele documente care lipsesc. (3) Cererea de confirmare a acordului de restructurare poate fi respinsă exclusiv pentru motive de legalitate. (4) Hotărârea prin care se soluționează cererea de confirmare se comunică debitorului, administratorului restructurării și tuturor creditorilor ale căror creanțe au fost afectate de acordul de restructurare, precum și creditorilor titulari de creanțe neafectate. (5) Acordul de restructurare, aprobat de
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
1) Judecătorul-sindic are următoarele atribuții în procedura concordatului preventiv: a) soluționarea cererii de deschidere a procedurii de concordat preventiv; ... b) numirea administratorului concordatar contractat de către debitor; ... c) omologarea, la cererea administratorului concordatar, a planului de restructurare; ... d) verificarea legalității constituirii categoriilor și subcategoriilor de creanțe în vederea exercitării dreptului de vot asupra planului de restructurare; ... e) judecarea contestațiilor potrivit art. 29^1; ... f) dispunerea, prin încheiere, a menținerii sau prelungirii suspendării judiciare a executărilor silite contra debitorilor sau ridicarea suspendării
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
în elaborarea planului de restructurare; ... c) asistă debitorul sau, la cererea acestuia, negociază planul de restructurare și face demersuri pentru soluționarea pe cale amiabilă a oricărei dispute între debitor și creditori ori între creditori; ... d) poate solicita judecătorului-sindic verificarea legalității constituirii categoriilor și subcategoriilor de creanțe; ... e) convoacă, dacă este cazul, ședințe colective ale creditorilor titulari ai unor creanțe afectate și întocmește procesul-verbal al acestora; ... f) supraveghează îndeplinirea obligațiilor asumate de către debitor prin planul de restructurare; ... g) întocmește, depune
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
termen de maximum 10 zile de la data înregistrării cererii. Judecătorul-sindic, dacă consideră că sunt necesare explicații suplimentare, poate să citeze debitorul și/sau administratorul concordatar. Cererea de omologare a planului de restructurare poate fi respinsă exclusiv pentru motive de legalitate. Hotărârea prin care se soluționează cererea de omologare se comunică debitorului, administratorului concordatar și tuturor creditorilor ale căror creanțe au fost afectate de planul de restructurare, precum și creditorilor titulari de creanțe neafectate. (6) Planul de restructurare, aprobat de creditori
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
la plan în adunarea creditorilor, precum și a faptului că este permisă votarea prin corespondență. ... 92. După articolul 138 se introduce un nou articol, articolul 138^1, cu următorul cuprins: Articolul 138^1 (1) Creditorii pot formula atât obiecțiuni cu privire la legalitatea planului de reorganizare, cât și cereri de anulare a hotărârii adunării creditorilor prin care s-a votat planul de reorganizare, potrivit prevederilor art. 48 alin. (7) și (8). (2) În cazul în care se solicită și anularea hotărârii adunării creditorilor
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
creditorilor prin care s-a votat planul de reorganizare, potrivit prevederilor art. 48 alin. (7) și (8). (2) În cazul în care se solicită și anularea hotărârii adunării creditorilor prin care s-a votat planul, eventualele obiecțiuni cu privire la legalitatea planului de reorganizare vor fi formulate prin aceeași cerere. ... 93. La articolul 139, partea introductivă a alineatului (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 139 (1) Judecătorul-sindic soluționează deodată, printr-o singură sentință, obiecțiunile cu privire la
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
planului de reorganizare vor fi formulate prin aceeași cerere. ... 93. La articolul 139, partea introductivă a alineatului (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 139 (1) Judecătorul-sindic soluționează deodată, printr-o singură sentință, obiecțiunile cu privire la legalitatea planului de reorganizare, cererile de anulare a hotărârii adunării creditorilor prin care s-a votat planul de reorganizare și cererea de confirmare a planului în cel mult 15 zile de la depunerea la tribunal de către administratorul judiciar a procesului-verbal
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
specifice procedurii penale. Învederează faptul că din perspectiva dreptului procesual civil, aplicabil în procedura contravențională, cazurile de limitare a exercitării recursului vizează litigii minore, cu prejudicii relativ reduse, iar prin prisma dreptului procesual penal, căile extraordinare de atac care vizează legalitatea hotărârii nu sunt limitate de existența unei pagube sau de calitatea părților, context în care apreciază că textul criticat din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 este discriminatoriu atât fața de procedura civilă, cât și față de procedura penală. 6. Curtea de
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
Guvernului, întemeiat pe opiniile instanțelor de apel, potrivit căruia reclamanta putea să conteste refuzul DRI de a acorda fundației statutul de utilitate publică (supra, pct. 29), Curtea se îndoiește de utilitatea unei astfel de acțiuni. În fapt, pretinsul control al legalității ar fi fost, în orice caz, limitat, în măsura în care le-ar fi permis instanțelor doar să verifice dacă fundația îndeplinea condițiile legale pentru obținerea statutului de utilitate publică, fără să le confere acestora competența de a-i acorda
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
dacă fundația îndeplinea condițiile legale pentru obținerea statutului de utilitate publică, fără să le confere acestora competența de a-i acorda fundației statutul respectiv. Într-adevăr, decizia definitivă în această privință se întemeia pe criterii legate de oportunitate, și nu de legalitate, întrucât, potrivit jurisprudenței Înaltei Curți, această decizie ținea de competența executivului, care putea să refuze acordarea statutului de utilitate publică, chiar dacă reclamanta întrunea toate condițiile prevăzute de lege (supra, pct. 19). ... 63. Rezultă că reclamanta nu a dispus de
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
la art. 46 alin. (3) lit. a) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, Curtea reține că actele de reglementare secundară, precum hotărârile Guvernului, nu pot forma obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind supuse controlului de legalitate, exercitat de instanțele de contencios administrativ, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. Curtea Constituțională are competența de a controla numai constituționalitatea actelor de reglementare primară
DECIZIA nr. 287 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258447]
-
autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă. “ ... ... 28. În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (8) și (9) privind prezumția de dobândire licită a averii și confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni și contravenții, art. 124 alin. (1) și
DECIZIA nr. 282 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258430]