1,947,676 matches
-
lămpașe au amuțit și noi am privit într-o zare de foc nici măcar n-a apucat să țintească gloria inscripțiile se cufundau în sine cu vuiet nimic mai adevărat decât frunza de finic în fața poamelor spiritului pe spuma rezervației de legi pete ale unor emerite gângănii e un truc spusese scamatorul câinele tău credincios rămâne numai sfârșitul se simte deja acul albinei în respirația lui de străin și toți ne-ascundeam sub cântece de biruință din când în când uneori destinul
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/8068_a_9393]
-
bun îl sărută, pe cel rău îl arde șscrumeșteț: Iedera pe care să te urci în Eden, Laurul ce te-ncunună pe merit, Laptele ce-l sugi la sânul Marei Mame din Rithonul de Aur, Poporul ce te întâmpină: numele Legii este numele tău - Salmolsis - Cavalerul Kabyr, Eroul născut dintre păstorii cimerieni în Epir: Epirota Codinu Domnul Nopții învățătorul Dacilor Râpeii, Crai-Nou Copilului Serii Din străbunul de la Tărtăria, Codrin Fiul Nopții }ugulea cel cu picioarele moi, Fiul Mătușii, Dă-mi Colacul
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
de părere că fuseseră îndemnați unii să se supună straniului experiment, nu ca să capete faimă peste veacuri, ci să se umple de ridicol: nimănui nu-i era îngăduit să aspire la o condiție nemeritată. Ea însăși își permisese să interpreteze legile lumii, bănuite, dar nescrise, să întoarcă vremelnic spatele Domnului, iar, acum, venea plata și pentru ea. În această situație, câștigător părea a fi doar Stănchescu. El nu se aventura acolo unde bănuia că ar putea risca. Stătea la pândă, păianjenul
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
demonic, preia controlul iresponsabil. "Adam a spus că nu există explicații pentru lagăr, că totul se desprinde, se pierde, ca într-un coșmar; etica nu ar fi decât ceva hilar; există doar viața pură și mașinăria lagărului, care își are legile sale, o planetă total diferită, iadul însuși." Om al unei generații ulterioare contextului referențial, autorul implicit - puțin implicat evenimențial, dar profund implicat în reconstituire - se interesează de familia sa, etnia acesteia, istoria directă. Angoasa săsească din Transilvania este lămurită prin
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
și) niște eseuri de morală, identitate și mentalități. (1) Dar Traian Ungureanu are și un imens talent de povestitor. Știe că efectul sporește dacă mesajul este livrat în cadrele unei povestiri și, de aceea, textele lui despre fotbal funcționează după legile purei narațiuni. Cine are răgazul de a privi naratologic aceste articole, va descoperi cât de sofisticat sunt construite. O serie întreagă de strategii narative sunt folosite dezinvolt și cu precizie. La sfârșitul unei scurte monografii a lui Waldir Pereira, celebrul
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
trebui să se miște - și nu prin simpozioane, mese rotunde și alte semne și semnale de bunăvoință, capitol la care nu ne întrece nimeni. Dacă magistraților li se va da limpede de înțeles să-și vadă de treabă, cum zice legea, și să-și mai închidă telefoanele, mă îndoiesc că aceștia vor face pe proștii. Dar le spune cineva asta? Nu sînt atît de naiv încît să cred că Justiția poate fi altfel decît e restul societății, dar am atîta optimis
Drobul de sare al Justiției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13178_a_14503]
-
poate fi altfel decît e restul societății, dar am atîta optimis pentru a vedea în magistrați niște oameni care principial nu vor să-și tîrască prestigiul în noroi. Știu că există, mai ales în localități din provincie, judecători care interpretează legea după cum li se șoptește sau după cum le pică lor mai bine. E chiar atît de complicat ca asemenea judecători să fie trimiși la plimbare? Sau e un capăt de țară dacă magistraților asupra cărora se exercită presiuni de tot soiul
Drobul de sare al Justiției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13178_a_14503]
-
magistraților asupra cărora se exercită presiuni de tot soiul li s-ar acorda protecție? Nu cred că trebuie să plecăm de la premisa că acești oameni sînt alcătuiți dintr-o plămadă specială avînd înscrise în codul genetic cinstea, curajul și simțul legii. Mai curînd trebuie să ne asigurăm că persoane care au slăbiciuni și chiar vicii vor găsi tăria, în sistem, pentru a le depăși în exercitarea magistraturii. Iar dacă nu, că sita sistemului e suficient de deasă pentru a le îndepărta
Drobul de sare al Justiției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13178_a_14503]
-
presupune mai mulți naratori și, implicit, cadre și perspective multiple. Prima parte, introducerea în arhitectura acestui roman, construit pe pretextul și cu ajutorul unui jurnal, este un eșec. O serie întreagă de clișee face din acest capitol un text în care legile verosimilității să nu funcționeze aproape deloc. Cadrul, pretextul romanului este artificial și schematic. Și nici stilul nu prea ajută. Ritmul este prea grăbit lăsând relatarea preliminară fără consistență, o narațiune falsă, golită de emoții. Există mult nenatural într-un incipit
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
să se întrebe care ar fi rostul și care vor fi consecințele lor. Au trecut abia șapte luni de cînd s-a făcut un pas uriaș înainte și s-a extins învățămîntul obligatoriu pînă la vîrsta de 16 ani, modificîndu-se legea anterioară, care prevedea exact același lucru. Și pentru ca modificarea să fie completă și în pas cu timpul, liceul are acum două „trepte” - una obligatorie, alta cum va vrea fieștecine - ca în... 1976! E drept, astăzi ele se numesc „cicluri”, deși
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
găinile. Nu i se părea posibil să trăiască fără să crească ceva în curte. Omul insistase, revenise de câteva ori, mărise oferta, dar ea tot nu se lăsa convinsă. Portăreasa îi spusese că e în drepturile ei și că, prin lege, n-o puteau da afară. Dar îi era tare frică să nu se schimbe legea, trăim într-o lume nesigură, și nu se putea ști niciodată. La fel era înspăimântată să n-o ducă la un azil. Familia putea să
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
insistase, revenise de câteva ori, mărise oferta, dar ea tot nu se lăsa convinsă. Portăreasa îi spusese că e în drepturile ei și că, prin lege, n-o puteau da afară. Dar îi era tare frică să nu se schimbe legea, trăim într-o lume nesigură, și nu se putea ști niciodată. La fel era înspăimântată să n-o ducă la un azil. Familia putea să facă asta, dacă de exemplu ar deveni invalidă, dacă i s-ar întâmpla ceva rău
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
cimitir. Pare surprins și îmi mărturisește că nu și-a pus încă problema, chiar dacă vine la astfel de spectacole și este cititor al lui Cioran! Soția sa adaugă un amănunt care îmi era necunoscut: s-a adoptat în Elveția o lege permițând să dispui după voie de cenușa cuiva care ți-a fost apropiat, să aduci urna acasă, s-o răspândești în grădină sau în alt loc (peisaj) preferat al decedatului. Este, desigur, mai puțin complicat decât să urmezi altă tradiție
Un spectacol ciudat by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13172_a_14497]
-
Din acest motiv, psihologiile lor diferă fundamental. Dacă ținem neapărat să întrezărim silueta lui Anghelache printre personajele lui Kafka, el nu se va găsi vreodată în preajma lui K., nici acela din Procesul, nici cel din bruioanele romanului, ci undeva, În fața legii, dimpreună cu Paznicul cu care este cosangvin. A-l înseria comod pe eroul lui Caragiale între funcționarii dependenți, în actele și deciziile lor vitale, de capricii ierarhice sau de cutume birocratice este o dovadă de superficialitate: nu în exterior, ci
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
un mare succes de public, și aceasta nu doar în Elveția. Este un film despre ce se petrece în spatele ușilor închise: în ianuarie 2001, la Palatul Federal din Berna, în sala cu numărul 87, o comisie parlamentară începe elaborarea unei legi privind utilizarea ingineriei genetice (Gen-Lex). Dezbaterile au fost secrete și accesul publicului și al presei interzis, așa că timp de 18 luni, Jean-Stephane Born (născut în 1969, studii de scenaristică în Italia și diplomă de realizator la Departamentul de Audio-vizual de la
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
Îi place să fie popular printre cei care au același cod al onoarei, dar pe cît posibil deasupra lor, fiindcă are sînge în el. Pentru că a pornit de jos și a agonisit și el cum a putut, îi plac numai legile pe care nu le-a călcat. În principiu, însă, e legalist și crede în Dumnezeu din superstiție. Dacă legile n-ar fi respectate de ceilalți, ce halviță ar mai avea el cînd le calcă? Iar bunul Dumnezeu, drăguțul, pe el
Fenomenul Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13202_a_14527]
-
fiindcă are sînge în el. Pentru că a pornit de jos și a agonisit și el cum a putut, îi plac numai legile pe care nu le-a călcat. În principiu, însă, e legalist și crede în Dumnezeu din superstiție. Dacă legile n-ar fi respectate de ceilalți, ce halviță ar mai avea el cînd le calcă? Iar bunul Dumnezeu, drăguțul, pe el l-a luat în ochi de bine, ca Mai Marele din cer al băieților de cartier din lumea asta
Fenomenul Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13202_a_14527]
-
Cînd e vorba de politică externă, dă senin cu mucii în fasole, știind că, diplomatic, are drum de întors. El e însă absolut sigur că declarațiile lui mai apelpisite rămîn în mintea băieților de cartier din țara lui. În privnța legilor, nici Berlusconi nu se omoară cu respectarea lor - corupție, inginerii financiare, acuzații care ar doborî orice politician de carieră, pe Berlusconi nu-l fac nici să ridice din umeri. El e altceva. Gigi Becali nu e decît un om de
Fenomenul Becali by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13202_a_14527]
-
și-un mic la opt seara. E-o lume perfectă, în felul ei, o lume unde nu există, ca-n paradis, nici întristare și nici suferință. Totul se vinde și se cumpără (ba se mai fac și mici daruri), după legi ce n-au nici în clin, nici în mânecă, cu U.E. și cu integrările. Succesul lor provine din intuirea constantelor psihologice ale românilor: teama de schimbare și spaima de risc. De ce să dăm din mână pasărea comodă a muncii la
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
delirul orgiastic, transa unor posedate, urmare a pedepsei cu tulburarea minților dată de Dyonisos, sălbăticia gesturilor creionează traseul narațiunii. Cetatea Tebei este aici un loc marginal, din care pare că nu există ieșire decît în moarte, un ghetou în care legea o face Dionissos. O lege dură, care îi “îmbolnăvește” pe cei ce nu o execută de bunăvoie. Ideea de spațiu a lui Mihai Măniuțiu și a scenografului Valentin Codoiu, după cea cu înfățișarea Zeului, mi se pare că așează montarea
Furioasele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13196_a_14521]
-
urmare a pedepsei cu tulburarea minților dată de Dyonisos, sălbăticia gesturilor creionează traseul narațiunii. Cetatea Tebei este aici un loc marginal, din care pare că nu există ieșire decît în moarte, un ghetou în care legea o face Dionissos. O lege dură, care îi “îmbolnăvește” pe cei ce nu o execută de bunăvoie. Ideea de spațiu a lui Mihai Măniuțiu și a scenografului Valentin Codoiu, după cea cu înfățișarea Zeului, mi se pare că așează montarea într-o dimensiune ce, cultural
Furioasele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13196_a_14521]
-
a-ți trage singur palme. Faptul că o televiziune îngenunchiată i-a transmis în direct discursul deșuchiat, țâșnit din adâncurile cămășii bicolore, s-ar putea să-i fie fatal: el a oferit proba indubitabilă, filmată și arhivată, c-a încălcat Legea 8/1996, privind dreptul de autor și drepturile conexe. De data aceasta, e posibil ca „tribunul” să fi căzut într-o capcană. Că la ea vor fi participat și consilierul său specializat în diversiuni (i-am uitat numele) și prim-
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
asupra creației, un scenariu subtil de comunicare impus de însuși mecanismul interior al sistemului. Deschiderea spre lume nu exista aproape deloc, artiștii contemporani circulau cu mare dificultate, iar ceea ce se vindea dincolo, în afara artei contemporane, se vindea în regim infracțional. Legea patrimoniului era o lege protecționistă, etanșă din punctul de vedere al comunicării cu exteriorul; se inducea insidios aceeași stare de spirit care a născut celebrul slogan de după ’89, “nu ne vindem țara”, respectiv ,,nu ne vindem patrimoniul”, dar, în felul
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
subtil de comunicare impus de însuși mecanismul interior al sistemului. Deschiderea spre lume nu exista aproape deloc, artiștii contemporani circulau cu mare dificultate, iar ceea ce se vindea dincolo, în afara artei contemporane, se vindea în regim infracțional. Legea patrimoniului era o lege protecționistă, etanșă din punctul de vedere al comunicării cu exteriorul; se inducea insidios aceeași stare de spirit care a născut celebrul slogan de după ’89, “nu ne vindem țara”, respectiv ,,nu ne vindem patrimoniul”, dar, în felul acesta, patrimoniul a fost
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
de amintirea eșecurilor, a erorilor comise, a loviturilor piezișe primite de la oameni crezuți integri și pe a căror prietenie se bizuise. Juristul cu strălucite rezultate la absolvirea facultății crezuse că va putea pune în aplicare ceea ce învățase, acționând pentru respectarea legilor, bune, rele cum erau în societatea de atunci. Treptat ia însă act de faptul că numai de formă erau legile respectate și nici chiar numai de formă de aceia care dobândiseră acces, cât de cât, la pârghiile puterii politice, indivizi
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]