2,543 matches
-
18. Textul art. 126 alin. (2) teza întâi din Constituție vizează ambele sensuri primordiale ale conceptului de lege: (i) sensul de act normativ central al Parlamentului (și al altei autorități, de exemplu, Guvernul) prin care își exercită atribuția fundamentală de legiferare; și (ii) sensul de acțiune, oficială sau privată, care se desfășoară potrivit unor standarde anunțate în prealabil și care înglobează nu doar actele de legiferare ale Parlamentului, ci și celelalte acte normative, de exemplu, ordonanțele și hotărârile Guvernului. Prevederile art.
DECIZIA nr. 695 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299812]
-
Parlamentului (și al altei autorități, de exemplu, Guvernul) prin care își exercită atribuția fundamentală de legiferare; și (ii) sensul de acțiune, oficială sau privată, care se desfășoară potrivit unor standarde anunțate în prealabil și care înglobează nu doar actele de legiferare ale Parlamentului, ci și celelalte acte normative, de exemplu, ordonanțele și hotărârile Guvernului. Prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție impun nu doar ca procedura de judecată și competența instanțelor judecătorești să fie reglementate într-o manieră normativă, adică nu
DECIZIA nr. 695 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299812]
-
extraordinară și fără respectarea termenelor procedurale. ... 10. În jurisprudența sa, Curtea a stabilit existența unor limite în privința adoptării unui proiect de lege prin procedura angajării răspunderii Guvernului, limite în absența cărora ar exista riscul transformării unei proceduri excepționale de legiferare într-o regulă care ar pune în pericol statul de drept. Guvernul actual a primit votul de încredere al Parlamentului la data de 23 iunie 2025 (Hotărârea nr. 25/2025 pentru acordarea încrederii Guvernului), iar problema deficitului bugetar excesiv datează încă
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
din anul 2019. Prin urmare, alegerea deliberată de a nu acționa în sesiunea parlamentară ordinară și de a recurge la procedura excepțională doar după încheierea acesteia relevă o strategie deliberată de eludare a controlului parlamentar efectiv. Acceptarea acestei modalități de legiferare în circumstanțele prezentate ar echivala cu legitimarea unei practici prin care orice guvern ar putea să își manufactureze propria urgență, ignorând deliberat termenele disponibile în procedurile normale, pentru a obține ulterior justificarea folosirii procedurilor excepționale. ... 11. Se precizează că utilizarea
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
Constituție, și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, în conformitate cu art. 114 alin. (1) din Constituție. Aspectele ce țin de rolul și atribuțiile Președintelui României, astfel cum au fost argumentate de autorii sesizării, nu se pot circumscrie actului de legiferare asumat de Guvern. ... 58. Se învederează faptul că legea asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea este o lege complexă și cuprinzătoare, subsumându-se aceleiași concepții unice de legiferare. Nicio dispoziție a Legii fundamentale nu interzice ca printr-o lege
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
fost argumentate de autorii sesizării, nu se pot circumscrie actului de legiferare asumat de Guvern. ... 58. Se învederează faptul că legea asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea este o lege complexă și cuprinzătoare, subsumându-se aceleiași concepții unice de legiferare. Nicio dispoziție a Legii fundamentale nu interzice ca printr-o lege, indiferent de modalitatea de adoptare, să fie reglementate mai multe domenii ale relațiilor sociale și mai ales atunci când acestea se circumscriu unui scop unic. Art. 114 din Constituție
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
reglementării, rămâne la latitudinea Guvernului să contureze dimensiunile și conținutul proiectului de lege. ... 59. Cu privire la lipsa urgenței în adoptarea măsurilor din cuprinsul legii, se arată că Guvernul și-a motivat opțiunea de a recurge la această modalitate de legiferare, urgența demersului legislativ fiind determinată de angajamentele Guvernului de a armoniza legislația privind domeniul fiscal-bugetar, modalitatea de colectare, cuantumul taxelor și impozitelor cu principiile din instrumentele internaționale ratificate de România, precum și cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
Comisiei Europene. ... 60. În viziunea legiuitorului constituant, alegerea modului în care Guvernul transpune în plan legislativ măsurile preconizate este lăsată, fără îndoială, la latitudinea acestuia. Nu este încălcat nici principiul loialității constituționale, întrucât Guvernul nu a interferat cu activitatea de legiferare a Parlamentului, având în vedere că acesta din urmă nu era sesizat cu un proiect de lege cu obiect de reglementare similar. Apreciind că în acest moment implementarea măsurilor fiscal-bugetare prezintă o importanță deosebită pentru realizarea programului de guvernare
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
materie. Parlamentarii au avut posibilitatea de a formula amendamente în cadrul acestei proceduri, de altfel și admise în parte de Guvern, iar susținerea autorilor sesizării referitoare la existența unei majorități parlamentare care să asigure adoptarea legii prin procedura obișnuită de legiferare este subiectivă, dat fiind specificul activității parlamentare. ... 61. Existența unei urgențe în adoptarea măsurilor conținute în legea asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea este enunțată și argumentată în expunerea de motive. Astfel, în expunerea de motive la legea criticată
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
nu poate echivala cu un drept de codecizie în acest domeniu. Pe de altă parte, potrivit art. 74 din Constituție, printre titularii dreptului de inițiativă legislativă nu se numără Președintele României. Mai mult, potrivit art. 114 din Constituție, procedura de legiferare pe calea angajării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege nu presupune competențe ale Președintelui în procedura guvernamentală sau parlamentară de legiferare pe această cale. Președintele are doar posibilitatea, după adoptarea legii în condițiile art. 114 alin.
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
legislativă nu se numără Președintele României. Mai mult, potrivit art. 114 din Constituție, procedura de legiferare pe calea angajării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege nu presupune competențe ale Președintelui în procedura guvernamentală sau parlamentară de legiferare pe această cale. Președintele are doar posibilitatea, după adoptarea legii în condițiile art. 114 alin. (3) din Constituție, să ceară reexaminarea legii în condițiile alin. (4) al aceluiași articol. În consecință, Președintele României nu are competență în procedura guvernamentală sau
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
martie 2006, prin care s-a statuat că predictibilitatea nu exclude urgența reglementării, întrucât cu cât mai repede este adoptată legea, cu atât mai repede intră în vigoare. ... 87. Prin urmare, se subliniază că Guvernul a optat pentru procedura de legiferare pe care a considerat-o potrivită raportat la situația dată, iar criticile de neconstituționalitate extrinsecă privind modalitatea de adoptare a legii criticate sunt neîntemeiate. ... 88. Cu privire la încălcarea principiului securității juridice și al așteptărilor legitime, al necesității și proporționalității
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
că Guvernul își poate angaja răspunderea politică pentru un proiect de lege, ce se consideră adoptat dacă Guvernul nu a fost demis. Angajarea răspunderii este o procedură mixtă, de control parlamentar, întrucât permite inițierea unei moțiuni de cenzură, și de legiferare, deoarece proiectul de lege în legătură cu care Guvernul își angajează răspunderea se consideră adoptat, dacă o asemenea moțiune nu a fost depusă sau, fiind inițiată, a fost respinsă. Prevederea constituțională nu distinge cu privire la natura proiectului de lege
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
Guvernului este o procedură complexă ce implică raporturi de natură mixtă, deoarece, pe de o parte, prin conținutul său este un act ce emană de la executiv și, pe de altă parte, prin efectul său, fie produce un act de legiferare, fie se ajunge la demiterea Guvernului. Așa fiind, angajarea răspunderii asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi, care, neurmând procedura parlamentară obișnuită, este practic adoptată tacit în absența dezbaterilor, Guvernul ținând cont
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
ideii potrivit căreia Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreționar, oricând și în orice condiții, ar echivala cu transformarea acestei autorități în autoritate publică legiuitoare, concurentă cu Parlamentul în ceea ce privește atribuția de legiferare. O interpretare dată dispozițiilor art. 114 din Legea fundamentală în sensul unei puteri discreționare acordate Guvernului este în totală contradicție cu cele statuate de Curtea Constituțională în jurisprudența sa și, prin urmare, în contradicție cu prevederile art. 147 alin. (4
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
supraveghere a evoluției situației bugetare și a nivelului datoriei publice de către instituțiile Uniunii Europene, precum și procedura de evitare și corectare a deficitului public excesiv de către aceleași instituții. Or, angajarea răspunderii Guvernului este un mecanism intern indirect de legiferare, care permite remedierea legislativă a unor dezechilibre bugetare la nivel național, venind, astfel, în preîntâmpinarea art. 126 din TFUE. Măsurile legislative promovate prin legea analizată reprezintă aspecte care țin de politica fiscal-bugetară a statului, și nu de politica sa
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
în vederea reducerii deficitului public, angajarea răspunderii Guvernului în privința măsurilor ce trebuie luate în considerarea finalității urmărite este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Prin urmare, consultările avute între reprezentanții statului român anterior luării deciziei angajării răspunderii Guvernului au fost realizate în temeiul principiului loialității constituționale și reflectă faptul că decizia luată a fost asumată de prim-ministru potrivit exigențelor constituționale. ... 120
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
a Legii fundamentale nu interzice ca printr-o lege să fie reglementate mai multe domenii ale relațiilor sociale. Astfel, Guvernul poate opta ca întrun proiect de lege pe care îl supune Parlamentului spre adoptare, fie pe calea procedurii obișnuite de legiferare, fie prin angajarea răspunderii în fața Parlamentului, să propună reglementarea mai multor domenii prin modificări, completări sau abrogări ale mai multor acte normative în vigoare. Prin proiectul de lege supus controlului, și anume Legea privind reforma în domeniile proprietății și
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
că o procedură de angajare a răspunderii Guvernului vizează un singur proiect de lege, iar rațiunea unei asemenea reglementări rezidă în faptul că în sine procedura de angajare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului este una care limitează rolul de legiferare al Parlamentului, astfel că aceasta trebuie și poate fi realizată doar în condiții restrictive. Or, în cauza de față, Guvernul nu a făcut altceva decât să convertească o serie de proiecte de lege care ar fi vizat cele peste 20
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
nr. 1.655 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 20 ianuarie 2011). ... 129. Recurgerea la procedura angajării răspunderii Guvernului nu poate fi realizată oricum și în orice condiții, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepție. Decizia Guvernului de a-și angaja răspunderea nu poate fi animată exclusiv de elemente de oportunitate, ci de urgența reglementării domeniului vizat. Or, urgența reglementării se află în
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
dezbaterii parlamentare, cu alte cuvinte, limitarea rolului acestuia de unică autoritate legiuitoare a țării. De altfel, legiuitorul constituant, reglementând procedura prevăzută de art. 114 din Constituție, a acceptat o asemenea limitare, fără însă a o echivala cu o procedură de legiferare obișnuită. Prin urmare, o asemenea procedură poate fi folosită în mod temperat și moderat și doar în condițiile unei nevoi stringente de reglementare, fără ca aceasta să presupună și o situație extraordinară (Decizia nr. 28 din 29 ianuarie 2020, publicată
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
și necesitatea creșterii veniturilor acestuia. Reglementările adoptate reprezintă un răspuns energic și necesar la situația financiar-bugetară a statului. Rezultă, de asemenea, că se impunea adoptarea unor asemenea măsuri cu maximă celeritate în condițiile în care apelarea la procedura generală de legiferare ar fi însemnat o prelungire în timp a crizei financiar-bugetare a statului și adâncirea deficitului public. ... 131. Cu privire la necesitatea legiferării prin angajarea răspunderii Guvernului, se reține faptul că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, reglementarea contribuției de asigurări sociale de
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
se impunea adoptarea unor asemenea măsuri cu maximă celeritate în condițiile în care apelarea la procedura generală de legiferare ar fi însemnat o prelungire în timp a crizei financiar-bugetare a statului și adâncirea deficitului public. ... 131. Cu privire la necesitatea legiferării prin angajarea răspunderii Guvernului, se reține faptul că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, reglementarea contribuției de asigurări sociale de sănătate în privința pensiilor nu poate fi realizată prin ordonanță de urgență (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 650 din
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
de sănătate nu se poate realiza printr-un act de delegare legislativă, ci numai prin lege, sens în care, ținând seama și de urgența măsurilor care se impun, Guvernul are deschisă calea utilizării angajării răspunderii sale, ca procedură rapidă de legiferare. Prin urmare, apelarea la această procedură, în condițiile date, apare ca fiind necesară. ... 133. Cu privire la critica referitoare la faptul că legea nu s-ar aplica imediat, Curtea constată că, în realitate, legea intră în vigoare la 3 zile
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
privința restituirii eșalonate a CASS reținute, în acest act normativ neprevăzându-se nimic referitor la actualizarea sumelor de bani în privința cărora s-a legiferat restituirea eșalonată și la acordarea dobânzii legale, astfel că pornind de la această modalitate de legiferare, instituțiile care au obligația restituirii susțin faptul că nu pot fi obligate la ceea ce legea, printr-un act normativ care privește chiar pretențiile deduse judecății, nu prevede cu privire la respectivele pretenții. Distinct de această chestiune a datorării/nedatorării contravalorii
DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301344]