722 matches
-
alte locuri, vorbesc despre munca organizată și creatoare a populației din Albania în a doua jumătate a mileniului I î.,e.n. și primele secole ale e.n. Cel mai ridicat nivel de dezvoltare în Albania acelor vremi l-au cunoscut pomicultura, legumicultura, viticultura și vinificația, precum și culturile tehnice. În izvoarele scrise s-au păstrat date despre dezvoltarea în antichitate, la triburile de pe țărmul Caspicei, a creșterii a cailor și a pescuitului. Un loc important în economia populației din Albania îl ocupa creșterea
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
Grindu: cireșul, vișinul, prunul, mărul, părul, gutuiul, nucul. Zootehnia este reprezentată de creșterea, în special în gospodăriile proprii, a unor animale precum vaca, porcul, oaia, capra, calul etc. Dintre păsările domestice crescute la Grindu amintim: găina, gâsca, rața, curca, porumbelul. Legumicultura este slab dezvoltată. În comuna Grindu s-au născut multe personalități ale vieții culturale, politice, universitare din România, cum ar fi:
Grindu, Ialomița () [Corola-website/Science/310566_a_311895]
-
1975 producția de marfă a constituit 4,8 milioane ruble, beneficiul - 1,1 mln ruble; producția globală - 3,0 mln. ruble, inclusiv, culturi tehnice - 1015 mii ruble, creșterea animalelor - 1515 mii ruble, cereale - 610 mii ruble, pomicultura - 147 mii ruble, legumicultura - 119 mii ruble, venitul net - 338 mii ruble. La Râșcani se află sediul colhozului „Lenin”, gospodăria dispunea de 69 tractoare, 19 combine, 24 autocamioane. În anii 1970 la Râșcani funcționau 2 școli medii, o școală de 8 ani, școală de
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
Producția globală în 1970 a fost de 2,6 mil. ruble, producția realizată - 2,0 mil. ruble, inclusiv: cultura plantelor tehnice - 664 mii ruble, creșterea animalelor - 572 mii ruble, pomicultura și viticultura - 516 mii ruble, cultura cerealelor - 164 mii ruble, legumicultura - 64 mii ruble. Venitul net a fost de 747 mii ruble. În sfera socială funcționau o școală medie, o școală de 8 ani, 4 grădinițe, o casă de cultură cu instalație pentru cinematografe, 2 biblioteci, oficiul poștal, farmacie, ambulatoriu, spital
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
sînt neînsămînțate. În prezent în sat nu există forme asociate în agricultură, ci activează 1.471 gospodării țărănești. Plus la acestea mai mult de jumătate din populația satului deține sere, unde cultivă în special varză, ridiche, roșii, castraveți. De regulă, legumicultura este mai dezvoltată în apropierea bazinului rîului Prut, unde se găsește apă pentru irigare. Pentru țărani această activitate fiind aproape unica sursă de supraviețuire. Din totalul terenurilor satului 6.912 hectare , 5.571 revin terenurilor agricole, restul terenurilor sînt ocupate
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
pictură, spital, bibliotecă, casă de cultură, biserică. Ocupația de bază a colibășenilor este agricultura. Avînd parte de o climă foarte favorabilă, soluri prielnice , locuitorii cultivă un spectru larg de culturi agricole: cereale (grîu, orz, ovăz), legume (roșii, varză, ardei etc), legumicultura fiind mai dezvoltată în lunca rîului Prut, unde sînt condiții favorabile de aplicare a irigației. Se mai cultivă vița-de-vie, care reprezintă atît emblema sudului, cît și a satului. Puține mai sînt suprafețele cultivate cu livadă, aproximativ 30 ha din totalul
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
se află sediul colhozului „50 de ani ai lui Octombrie”. În 1974 producția globală a constituit 3,1 mln. ruble sovietice, producție realizată - 2,55 mln. ruble, inclusiv: culturi tehnice - 940, creșterea animalelor - 634, viticultura și pomicultura 294, cereale - 196, legumicultura - 117. Venitul net a constituit , în 1974, 884 mii ruble. Gospodăria dispunea de 49 tractoare, 18 autocamioane, 25 combine. Din istituțiile culturale în sat activă Casă de cultură cu sala de cinime cu ecran lat și două biblioteci. De asemenea
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
a depune coroane de flori la monument în cinstea lui Sándor Petőfi. În 1836, populația este decimată de o epidemie de holeră, iar din 1850 aici încep să vină și familii de maghiari și de români. Ei se specializează în legumicultură, cresc animale și produc cărămizi, toată producția fiind destinată orașului care se extinde. Între 1894 și 1918, comuna poartă numele de "Szabadfalu" sau "Szabadfalva". În 1889 se dezvelește un monument dedicat lui Sándor Petőfi care a fost avansat maior, chiar
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
valoros este utilizat în procesul de multiplicare a fiecărui soi ajungând în final la producătorii de legume pentru consum. - menținerea colecției de germoplasmă la speciile de legume: vărzoase, bulboase, rădăcinoase și păstăioase; - promovarea, diseminarea și transferul rezultatelor cercetării în domeniul legumiculturii; - asigurarea seminței de bază din cultivarele ce fac obiectul acestui proiect, la nivelul cererii pe piață; - omologări de soiuri. Se elimină astfel riscul de a pierde anumite soiuri foarte valoroase de legume. Modul de aplicare al rezultatelor: - promovarea celor mai
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
a factorilor poluanți ai mediului înconjurător. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate și complexitate ridicat, sunt adaptate condițiilor pedoclimatice locale și au o aplicabilitate științifică și practică deosebită pentru dezvoltarea actuală și viitoare a legumiculturii atât în câmp cât și în spațiile protejate. Modificările apărute în structura de proprietate și mecanismele economiei, exigențele pieței europene, modificările climatice regionale, necesitatea acută a protejării mediului înconjurător și asigurării unei dezvoltări durabile, impun abordarea unor cercetări științifice interdisciplinare
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
de piese de beton armat, de stufit. În anii 70, ai sec. XX, la Cahul funcționau 13 organizații de construcție, 2 baze de transporturi auto, un parc de autobuse și taxiuri. La Cahul se afla sediul sovhozului „Dreptatea”, specializat în legumicultură, și al sovhozului-școală de hidroameliorare „Lenin”, asociațiile raionale „Moldselhoztehnica” și „Moldprodovoșiprom”, gospodăria piscicolă „Priprutschi”. În perioada sovietică, în sfera educației activau Școala pedagogică „A.S. Makarenko”, școală de medicină, 2 școli sportive, școală de muzică, școală de arte plastice, școală profesional
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
S.A. Bucov; - alte produse: S.C. PROGRESUL S.A. Ploiești. În apropiere, la "Crângul lui Bot" (pe șoseaua spre Târgoviște) se află „Parcul industrial Ploiești” în cadrul căruia activează peste 28 de companii. Deși orașul este situat într-o zona în care agricultura, legumicultura, pomicultura, viticultura și zootehnia reprezintă activități economice importante, pe teritoriul lui sunt amplasate doar câteva unități de colectare și depozitare a produselor agricole. Suprafața agricolă este redusă, 2217 ha repartizate astfel: Atât în oraș cât și în zona periurbană există
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
întreprinderile agricole din sat lucrează 249 de persoane. În prezent, în sat există două întreprinderi agricole private și una de stat. Zece ferme sunt de stat și doar două se află în proprietate privată. Întreprinderile agricole activează în domeniile viticulturii, legumiculturii și pomilor fructiferi. Fermele agricole cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui etc. În Curciu funcționează o școală generală de grad III, o grădiniță, un cămin cultural, 3 biblioteci, 2 stadioane, 2 mori, 2 brutării, o farmacie, un dispensar, o biserică și un
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
Pământul de țelină, denumit și pământ de brazdă, este folosit în pregătirea amestecului nutritiv al solurilor în legumicultură și horticultură. Pământul de țelină se obține din stratul superficial al solului, de pe terenuri înțelenite cu graminee și leguminoase perene, sau de pe un loc cu iarbă și plante din familia trifoiului (pajiști). Prin putrezirea masei mari de rădăcini ce se
Pământ de țelină () [Corola-website/Science/316634_a_317963]
-
sudice au fost trecute sub comanda aghiotantului țarului, Stolîșin. După ce a vizitat toate așezările de sub comanda lui, Stolîșin a raportat faptul că populația regiunii trecea printru-un proces de pauperizare. O bună parte a locuitorilor nu avea animale de muncă. Legumicultura, care fusese mai demult o îndeletnicire aducătoare de câștiguri, era în declin. Clădirile din regiune aveau nevoie de reparații rapide. Era foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să se asigure stocurile de alimente și furaje necesare trupei. Stolîșin a mai
Așezare militară () [Corola-website/Science/318645_a_319974]
-
fost șef de coloană la Transcom Sibiu. După 1989 a înființat holdingul Atlassib, din care fac parte compania de transport internațional de persoane Atlassib, precum și firmele de transport de marfă Transcar, Comtram și Transcom. Holdingul cuprinde încă patru firme de legumicultură, pomicultură, zootehnie și industria cărnii, precum și două firme de comerț, Comat Sibiu și Bricomat. În luna mai a anului 2000, cu câteva zile înainte de prăbușirea fondului, a retras peste 17 miliarde de lei de la FNI. Deține în mod direct aproape
Ilie Carabulea () [Corola-website/Science/321043_a_322372]
-
trăiesc în orașul Eilat. Restul așezărilor din Aravá se află sub jurisdicția Consiliului regional Aravá tihoná (Arava centrală) (având centrul la Sapir) și cea a Consiliului regional Hevel Rehem. Majoritatea localităților sunt așezări agricole, ramura agricolă cea mai răspândită fiind legumicultura de seră, destinată exportului și consumului local. La valorificarea suprafețelor agricole se folosește mult substratul de nisip, care este rar în partea israeliană, și răspândită în cea iordaniană, la poalele Munților Edom. Din această cauză, în cursul anilor 1970-1980 agricultura
Arava () [Corola-website/Science/325424_a_326753]
-
Furești format prin aportul pandurilor care s-au căsătorit cu fete din satele învecinate. La 1890 toate trei satele, ceea ce azi este comuna Dobrești, aveau 258 familii și 1052 locuitori. Principalele ocupații erau agricultura (pomicultura, viticultura, creșterea animalelor și păsărilor, legumicultura) si activitatile mestesugaresti: rotăritul, dogăritul, țesutul la război, torsul manual (ulterior mecanic la foarte puțini meșteri), croitul și cusutul elementelor de îmbrăcăminte și al vestitelor costume populare, confecționarea de încălțăminte, etc. Erau două categorii de locuitori: moșnenii (țăranii liberi, foarte
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași. Stațiunea a fost inițial subordonată Institutului de Cercetări Horti-Viticole București-Băneasa (ICHV). Între anii 1957 - 1962 activitate desfășurată în cadrul stațiunii a fost diversificată, incluzând cercetări în diferite domenii ale agronomiei: viticultură, pomicultură, legumicultură și floricultură. Din anul 1967, după trecerea stațiunii sub coordonarea Institutului de Cercetare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, activitatea stațiunii s-a restrâns la cercetarea în domeniul culturii viței-de-vie și a producerii vinului, fiind denumită întâi „Stațiunea de Cercetări
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
pădurilor existente , care flanchează satul în partea estică și vestică . La începutul sec.XX , din punct de vedere al diviziunii muncii , sătul era împărțit pe trei ferme mari, din care două zootehnice și de pescuit, iar una pentru cultura cerealelor, legumicultura și pomi fructiferi, principalul beneficiar contractual fiind armata. Fermele zootehnice au fost distruse în 1920,iar ceea ce a mai rămas a fost distrus în perioada 1946 - 1948. După 1700 , famiile nobiliare din Aruncuta sunt preponderent de origine germanica ceea ce explică
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
pădurilor existente , care flanchează satul în partea estică și vestică . La începutul sec.XX , din punct de vedere al diviziunii muncii , sătul era împărțit pe trei ferme mari, din care două zootehnice și de pescuit, iar una pentru cultura cerealelor, legumicultura și pomi fructiferi, principalul beneficiar contractual fiind armata. Fermele zootehnice au fost distruse în 1920 } , respectiv în 1947. Fermă de pe Rupturi ,care avea și pescărie , a fost demolată și materialele utilizate pentru înființarea fermei de stat de la Berchieșu, com.Frata
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
până în 1905 creând valoroase colecții muzeale, elaborând diverse tehnologii de preparare a colecțiilor entomologice și a sistemelor de vase sangvine a animalelor vertebrate, care aveau o mare valoare didactico-științifică. În anul 1894 a participat la Expoziția internațională de pomicultură și legumicultură din Sankt Petersburg cu o colecție a pomilor fructiferi și ai viței-de-vie fiind apreciată de specialiști din Rusia și alte țări europene. A fost distins cu o "Diplomă de onoare" și cu o "Medalie de aur", fiind recunoscut astfel ca
Franz Ostermann () [Corola-website/Science/331988_a_333317]