4,839 matches
-
Rodica Zafiu A apărut, recent, o carte excelentă care grupează, analizează și explică incertitudinile și erorile cele mai frecvente din domeniul lexical: aparține Adinei Dragomirescu și lui Alexandru Nicolae și se intitulează 101 greșeli de lexic și de semantică. (București, Humanitas, 2011). Titlul și subtitlul cărții semnalează dubla perspectivă adoptată și întrețesută cu abilitate de autori: din punctul de vedere al vorbitorului
Cuvinte și sensuri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4608_a_5933]
-
utilizare didactică: în primul rând pentru formarea unei atitudini față de normă, apoi pentru că prezintă sistematic împrumutul semantic, tipurile de calc, posibilele explicații și justificări ale pleonasmului, interpretările diferite ale conceptelor atracție paronimică sau etimologie populară etc., ilustrându-le prin modificări lexicale actuale, prin fenomene care pot capta cel mai bine interesul cititorului. Lexicul e domeniul în care greșeala e greu de definit (sensurile evoluează, se multiplică sau, dimpotrivă, se învechesc și ies din uz; adesea, neînregistrarea unei forme sau a unui
Cuvinte și sensuri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4608_a_5933]
-
e domeniul în care greșeala e greu de definit (sensurile evoluează, se multiplică sau, dimpotrivă, se învechesc și ies din uz; adesea, neînregistrarea unei forme sau a unui sens e o limită a dicționarelor, care nu țin pasul cu îmbogățirea lexicală a limbii). În același timp, lexicul e componenta limbii în care abaterea poate aluneca ușor în grave confuzii, producând incomprehensiune sau un efect de ridicol. Autorii recurg cu măsură la corectarea prin umor, cel mai adesea prin selectarea citatelor care
Cuvinte și sensuri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4608_a_5933]
-
mai merită să fie menționată. Autorii au realizat o foarte bună selecție a fenomenelor cu adevărat actuale. Fapte de limbă mai vechi, semnalate și discutate cu decenii în urmă, au fost reținute doar în măsura în care sunt percepute în continuare ca abateri lexicale sau stilistice (a servi masa, investit vs. învestit, a viziona, a lectura, a-și aduce aportul, mijloace mass-media); alte fenomene sunt foarte recente, de exemplu utilizările unor termeni ca abuzat, acceptanță, a aplica, bugetat, capabilitate, dedicație, expertiză, focusare, locație, relocare
Cuvinte și sensuri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4608_a_5933]
-
Rodica Zafiu A apărut, recent, o carte excelentă care grupează, analizează și explică incertitudinile și erorile cele mai frecvente din domeniul lexical: aparține Adinei Dragomirescu și lui Alexandru Nicolae și se intitulează 101 greșeli de lexic și de semantică. Cuvinte și sensuri în mișcare (București, Humanitas, 2011). Titlul și subtitlul cărții semnalează dubla perspectivă adoptată și întrețesută cu abilitate de autori: din
Minunile nu mai servesc la nimic? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4609_a_5934]
-
utilizare didactică: în primul rând pentru formarea unei atitudini față de normă, apoi pentru că prezintă sistematic împrumutul semantic, tipurile de calc, posibilele explicații și justificări ale pleonasmului, interpretările diferite ale conceptelor atracție paronimică sau etimologie populară etc., ilustrându-le prin modificări lexicale actuale, prin fenomene care pot capta cel mai bine interesul cititorului. Lexicul e domeniul în care greșeala e greu de definit (sensurile evoluează, se multiplică sau, dimpotrivă, se învechesc și ies din uz; adesea, neînregistrarea unei forme sau a unui
Minunile nu mai servesc la nimic? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4609_a_5934]
-
e domeniul în care greșeala e greu de definit (sensurile evoluează, se multiplică sau, dimpotrivă, se învechesc și ies din uz; adesea, neînregistrarea unei forme sau a unui sens e o limită a dicționarelor, care nu țin pasul cu îmbogățirea lexicală a limbii). În același timp, lexicul e componenta limbii în care abaterea poate aluneca ușor în grave confuzii, producând incomprehensiune sau un efect de ridicol. Autorii recurg cu măsură la corectarea prin umor, cel mai adesea prin selectarea citatelor care
Minunile nu mai servesc la nimic? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4609_a_5934]
-
mai merită să fie menționată. Autorii au realizat o foarte bună selecție a fenomenelor cu adevărat actuale. Fapte de limbă mai vechi, semnalate și discutate cu decenii în urmă, au fost reținute doar în măsura în care sunt percepute în continuare ca abateri lexicale sau stilistice (a servi masa, investit vs. învestit, a viziona, a lectura, a-și aduce aportul, mijloace mass-media); alte fenomene sunt foarte recente, de exemplu utilizările unor termeni ca abuzat, acceptanță, a aplica, bugetat, capabilitate, dedicație, expertiză, focusare, locație, relocare
Minunile nu mai servesc la nimic? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4609_a_5934]
-
stilistice și din revolte expresii cu savoare. Înzestrarea lui te trimite cu gîndul la suprema nedreptate pe care o presupune talentul în genere: e ca și cum senzațiile pe care le resimte îi sunt prelucrate de o glandă care secretă spontan fermenți lexicali de o mare putere corozivă, de aici efectul puternic, de agresiune verbală, pe care o resimți citindu-i paginile. Arțagul care îl împinge la căutarea expresiei vîrtoase îi împrumută avocatului un aer brutal, cu accente tari și nedelicate, stilul său
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
de tot, de aici alura stranie pe care o are textul lui Schelling. O remarcă specială se cuvine traducătorului Paul-Gabriel Sandu, al cărui talent în materie de limbă română i-a îngăduit să-l pună pe Schelling într-o albie lexicală care e digerabilă sub unghiul lecturii. Digerabilă, dar deloc ușoară, dată fiind abstracțiunea de eter a meditațiilor de față.
Spiritul calcitrant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4648_a_5973]
-
El trăiește povestind, iar singura cale e limbajul unei adolescențe zgomotoase. Nu întâmplările în sine vor asigura savoarea amintirilor. Ci atmosfera sugerată de limbajul fără perdea. Astfel că nu e limpede, până la un punct, cine e naratorul. Martorul acestor interludii lexicale vorbește deseori ca un scriitor matur, ambiționat să refacă un timp al teribilismului. Trei precizări trădează scriitorul dindărăt: „crea un soi de intimitate (...), un farmec aparte”, „ne țineam cu mâna pe burtă demonstrativ”, „simți că vorbele sunt putrede, se fărâmițează
Impostura maturității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4649_a_5974]
-
corsetul de lemn al jargonului de mai sus, supliciul lecturii ar fi descurajat intenția unei cronici. Noroc că, după inerția pietrelor de cavou ce dau conținut „Argumentului”, Raveca Buleu se trezește la viață și își cruță cititorul de alte redori lexicale. Nimeni nu poate gusta asemenea deșerturi verbale fără să simtă dorința de a se răzvrăti. Cu „concatenarea deconstrucției” nu poți spera la indulgență din partea unui ochi obișnuit cu acele facile solfegii academice, a căror regulă e mereu aceeași: cu cît
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
unei persoane. Expresia a fi cu capu’ lipsește din dicționarele noastre generale, pentru că este destul de nouă (și s-ar putea dovedi efemeră), pentru că nu are atestări scrise „cu autoritate”, cu prestigiu, dar și pentru că nu atrage atenția, nu conține elemente lexicale marcate. Fiind alcătuită din cuvinte comune, doar cu o sintaxă mai puțin obișnuită, nu a fost luată în seamă nici de autorii dicționarelor noastre de argou. Nu poate însă lipsi dintr-o descriere detaliată a limbii române actuale, în varianta
A fi cu capu’... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4673_a_5998]
-
cearcăn de tresărire personală neputînd fi depistat în curgerea placidă a cuvintelor. Vlad Ionuț- Tătaru împrumută o mască pe care o poartă cu aplomb, ca într-o piesă de kabuki fenomenologic. Sufocată de somptuozitatea clișeelor, persoana eseistului dispare în spatele paravanului lexical. Lipsește o cît de mică manieră în legarea cuvintelor, autorul lăsîndu-se posedat de ifosul înfiorător al snobismului de aparat. Doar tema e clară și indicată de la început. În schimb, timbrul e metalic și casant, respingînd prin secimea sterilă a abstracțiunilor
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
asumare a cuvintelor rostite: eseiștii fac teorie din acrobație ambițioasă, fără ca viața să li se molipsească cu o cîtime din perorația afișată, în vreme ce pictorii își trăiesc gîndurile spontan, fără cizelare expresivă, dar onest. E deosebirea dintre histrionismul doct cu virtuți lexicale și simplitatea reculeasă care nu vrea să păcălească pe nimeni. Paul Gherasim e un soi de Ernest Bernea cu vocație plastică și cu tenacitate de ctitor, un posedat al cărui suflet, în loc să năzuiască la elogiile semenilor, vrea trezvie și tihnă
Schema flerului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4353_a_5678]
-
e un batiscaf de esență filologică, coborînd la rădăcinile limbilor europene, spre a scoate de acolo premisele gîndirii autorului lui Sein und Zeit. Mișcîndu- se cu ușurință în greacă veche, latină și germană, Bogdan Mincă stabilește corespondențe, descendențe și filiații lexicale, pentru ca apoi, întorcîndu-se în limba română, să creeze un jargon în spirit nemțesc. Acesta e volumul Scufundătorii din Delos: un șantier etimologic în care autorul țese o terminologie românească de inspirație heideggeriană. Urmărind comentariile filozofului în marginea textelor presocraticilor (Heraclit
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
Numai că limba română nu are mlădirea flexionară a germanei, ea nefiind un aluat apt a se lăsa modelat ca o plastilină. Colorată și intuitivă, româna e improprie pentru desfășurarea unor calupuri conceptuale de tip chistic, rezultatul unor asemenea sforțări lexicale fiind un amalgam iremediabil artificios. Cînd traduci Anwesung cu „venire-în-ființă- și-adăstare-în-venire“ (p. 107), nu poți spera la înțelegerea contemporanilor. Din acest motiv, limba pe care o creează Mincă, deși corectă sub unghi etimologic, nu e vie sub unghiul uzului curent
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
sapă în cuvinte lăsînd cititorului libertatea ca, prin proprie imaginație, să-și urzească reprezentările dorite. Urmarea e că strictețea etimologiilor nu înlătură ambiguitatea fondului. Volumul are jargon, dar nu are viziune. La sfîrșit rămîi cu senzația unui mănunchi de bucle lexicale care nu au acoperire într-o idee: înfășurări sinonimice și grade de asonanță înlăuntrul unor familii de cuvinte, peste toate plutind, mai mult ghicită decît arătată, umbra unei himere divine. De aceea, Scufundătorii din Delos e precum un tablou în
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
intraductibil; 2) Mincă este un versat alcătuitor de game etimologice; 3) grecii nu pot fi imitați și nici reînviați ; 4) astăzi asistăm la sfîrșitul metafizicii europene. În fine, Bogdan Mincă e opusul unui improvizator. A improviza cere adaptare la situații lexicale, adică un talent degradat la treapta ușurinței reactive, arguția acoperind lipsa fondului erudit. Mincă are erudiție și migală de filolog. De aceea are strictețe de nuanță, dar îi lipsește ideea. Apetitul său de înnădire la primordiile limbilor europene dă naștere
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
monoton și mai elementar, cu exces de cuvinte violente și de semne de exclamație. Se pare că, în timp, chiar termenii din câmpul semantic al măcelăriei s-au cam tocit, devenind simple clișee. Verbele cele mai folosite din această sferă lexicală - trecute, prin generalizare și prin metaforă, în descrierea familiară și jurnalistică a omorurilor - sunt a căsăpi, a măcelări și a hăcui; li se adaugă destul de des, pentru precizie științifică, a tranșa. Verbele a căsăpi și a măcelări au părăsit, de
Căsăpit, hăcuit, tranșat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5758_a_7083]
-
ca „abreviere din vafelă”!). Cuvântul francez gaufre e păstrat de obicei ca atare, ca denumire de produs de patiserie; are însă și adaptarea gofră (A.M. Gal, Dicționar gastronomic explicativ, 2003, reprodus de dexonline.ro), mai puțin cunoscută decât familia sa lexicală (a gofra, gofrat, gofraj). Dicționarele care înregistrează substantivul napolitană (uneori în același articol cu adjectivul napolitan, ca în Noul dicționar universal, 2006) indică un etimon francez: napolitaine. În DEX (și în Dicționarul explicativ ilustrat, DEXI, 2007), explicația etimologică este o
Napolitane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5769_a_7094]
-
Rodica Zafiu Împrumutul lexical din mai multe surse, în momente istorice diferite, a condus în română la specializări consolidate în timp, dar pe care influența aproape exclusivă a limbii engleze tinde acum să le amestece și să le niveleze. Am întâlnit în ultima vreme
Traducător și translator by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5784_a_7109]
-
Rodica Zafiu O inovație lexicală din limbajul tinerilor a pătruns din nou, cu surprinzătoare rapiditate, în limbajul presei românești. De mai mulți ani, termenul motor circulă, ca denumire a motocicletei, mai ales în grupurile pasionaților de conducerea respectivului vehicul, care au locurile lor de întâlnire
Motor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5844_a_7169]
-
cu sensul „motocicletă” e semnificativ frecventă în conversațiile tematice și în paginile de internet specializate redactate în română („Bine ai venit la www.pe2roti.com! - anunțuri pentru motorul tău”), nu și în limbile presupuse ca sursă. Din păcate, recenta inovație lexicală distruge în mare parte efectul unei bine cunoscute poezii ironic-absurde a lui Mihai Ursachi, scrise în anii în care motorul evoca nu atât modernitatea trepidantă a vieții citadine, cât utopiile industrializante ale regimului comunist. Sunt convinsă că tinerii de azi
Motor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5844_a_7169]
-
o explicație destul de discutabilă a originii termenului pisică. Acesta ar fi - după DEX, ca și după Noul dicționar universal (2006) și Dicționarul explicativ ilustrat (2007) - un derivat de la interjecția cu care este chemată (strigată, poftită) simpatica felină: pis!. O evoluție lexicală de acest tip este totuși greu de acceptat, mai ales că nu i se prea pot găsi echivalente; mult mai ușor ne putem reprezenta procesul invers, prin care o denumire (folosită la vocativ) se transformă, prin abreviere, în interjecție de
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]