775 matches
-
Un dicționar sau lexicon este o lucrare lexicografică care cuprinde o parte semnificativă dintre cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu al științei, literaturii, artei etc., așezate într-o anumită ordine (de obicei alfabetică), având în general definiția sensurilor cuvântului împreună cu pronunție
Dicționar () [Corola-website/Science/311997_a_313326]
-
IV-lea î.Hr.) a fost pionierul unui vocabular (Ἄτακτοι γλῶσσαι, Átaktoi glôssai), care explică sensurile unor cuvinte homerice rare și alți termeni literari, cuvinte din dialectele locale și termeni tehnici. Apollonius Sofistul (sec. I d.Hr.) a scris cel mai vechi lexicon homeric care s-a păstrat până în zilele noastre. Primul dicționar sanscrit, Amarakośa, a fost scris de Amara Sinha aproximativ în sec. al IV-lea d.Hr. Scris în versuri, acesta cuprindea în jur de 10.000 de cuvinte. Conform relatărilor
Dicționar () [Corola-website/Science/311997_a_313326]
-
limba de bază românească datează din jurul anului 1700; este un dicționar român-latin, redactat de un bănățean rămas necunoscut. Primul dicționar tipărit a fost tot bilingv, și anume dicționarul rus-român, alcătuit de Mihail Strilbițki (Iași, 1789). O lucrare lexicografică remarcabilă este "Lexiconul românesc-nemțesc" al lui Budai-Deleanu (1818), rămas în manuscris. Lucrarea se bazează pe un material extras din texte și cuprinde indicații de ordin gramatical, stilistic și etimologic. După "Dicționarul românesc, latinesc și unguresc", în două volume, elaborat „din orânduiala” episcopului Ioan
Dicționar () [Corola-website/Science/311997_a_313326]
-
de ordin gramatical, stilistic și etimologic. După "Dicționarul românesc, latinesc și unguresc", în două volume, elaborat „din orânduiala” episcopului Ioan Bob de un autor încă neidentificat și tipărit la Cluj (1822-1823), urmează lucrarea considerată drept început al lexicografiei române moderne, "Lexiconul de la Buda" (1825), dicționar român-latin-maghiar-german. Academia Română și-a înscris în statut elaborarea unui dicționar al limbii române. Prima încercare în acest sens a fost "Dicționarul limbii române" al lui A.T. Laurian și I.C. Massim (3 vol., 1871-1877), lucrare care
Dicționar () [Corola-website/Science/311997_a_313326]
-
prin acțiunile lor reprezentând pop feminismul. În România, studiile Mihaelei Miroiu și ale Laurei Grunberg sunt printre primele încercări de a prezenta publicului ideile și problematică feminismului, insă curentul s-a dezvoltat semnificativ începând cu precădere din jurul anului 1995. Lucrarea Lexicon feminist a Mihaelei Miroiu și a Otiliei Dragomir, dar și alte lucrări scrise de teoreticienele feminismului românesc explică concepte fundamentale pentru curentul feminist, cum ar fi cele de: putere de gen, etici feministe, etică grijii, etici ginocentrice, etici materne, empatie
Feminism () [Corola-website/Science/311008_a_312337]
-
și dialecte vorbite în Asia Mijlocie, printre care 142 limbi asiatice, 51 europene și 50 nordice. Primul volum conținea 273 termeni - de înrudire, denumiri de animale, atât sălbatice, cât și domestice, de păsări, fenomene naturale ș.a.m.d.; într-un lexicon special erau prezentate 149 limbi. Al doilea volum conținea denumiri ale câtorva numerale cardinale în 222 limbi. În anii 1790-1791 dicționarul a fost reeditat într-o formă revizuită și completată. În această ediție cuprinsă în patru volume, erau prezentate 272
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
rămași printre românii deja creștini din Tările Române: Jandov în Dacia (probabil Transilvania) și Moznopon în Alpibus Vallachicis (probabil Valahia Transalpina) Secolul al X-lea Gesta Hungarorum menționează că românii din Panonia și Transilvania au fost atacați de nomazii unguri. Lexiconul Suidas din secolul al X-lea arată că la acea vreme Dacii sunt numiti Pecenegi. Acest lucru înseamnă că de fapt pecenegii au ocupat vechea Dacie, care era locuită în acel timp de români În anul 938 Ibn al-Nadīm a
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
rumâni", "rumâri", "armâni", "arumâni", ș.a.m.d. Filologul român Ilie Gherghel, după compararea documentelor istorice apărute în Imperiul Roman de Răsărit a demonstrat o origine romano-bizantină a cuvântului “vlah”. Demonstrația se bazează în special pe scrierile lui Genesios și pe Lexiconul Suidas. Conform acestei opinii, cuvântul vlah a apărut prima dată în Imperiul Roman de Răsărit și s-a răspândit în lumea germanică și slavă prin intermediul vikingilor care au intrat în contact cu Imperiul Roman de Răsărit Populațiile vecine în contact
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
I (după domnia lui Qaa) și ultimul suveran al dinastiei a II-a (Khasekhemui) este unul destul de incert în istoria Egiptului antic, fiind caracterizat de domnii și succesiuni nesigure. Stadiul actual al cercetărilor, datorită unei documentații reduse, obligă în prezentul lexicon descrierea unor domnii plauzibile. Observația de față se referă, în special, la Epoca dinastică timpurie (dinastiile I-III). În cazul în care dorim să prezentăm cele câteva informații de care dispunem despre Sened, trebuie să avem în vedere cele afirmate
Senedj () [Corola-website/Science/312427_a_313756]
-
1961), în colaborare, regia Manole Marcus, solist Coca Andronescu. "BOROBOAȚA IN EXCURSIE" (1962), regia Bob Călinescu. Colecția „Melodii alese de Vasile Veselovski”/ București, Editura Muzicală, 1965). Cărăpănceanu, Ștefan : "Spectacol „Laudă omului”", în „Muzica” no. 9/1980. Cosma, Viorel : "Muzicieni români. Lexicon", Editura Muzicală, 1970. Cosma, Viorel : "„Boema, slăbiciunea mea”", în „Teatrul”, București, 9.IX.1980 Deda, Edmond : "Parada muzicii ușoare romanești", Editura muzicală, 1968 Elian, Edgar : "A IX-a ediție a concursului național de muzică ușoară „Mamaia '74”, în „Muzica” no
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
66", în „Tribuna”, Cluj, 1.IX.1966. Storin, Aurel : "Vasile Veselovski", în „Informația Bucureștiului”, București, 4.II.1970. Udrescu, Vladimir : "Concursul național de muzică ușoară - Impresii după prima seară", în „Informația Bucureștiului”, București, 25.VII.1974. Cosma, Viorel : "Muzicieni români. Lexicon", Editura Muzicală, 2006.
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
monumente de limbă română medievală: "Biblia de la București" (1688), "Cazania lui Varlaam" (1643), "Îndreptarea legii de la Târgoviște" (1652), un "Tetraevanghel" miniat pe pergament din vremea lui Alexandru Lăpușneanu, manuscrise de înțelepciune creștină din secolul al XV-lea, cărțile Școlii Ardelene ("Lexiconul de la Buda", "Istoria pentru începutul românilor în Dachia" și "Ortografia română" ale lui Petru Maior ș.a.). Complementar, cele peste 80 hrisoave domnești, înscrise pe pergament și aurite, confirmă permanentele legături intre ținuturile românești. Slujind în egală măsură școala și biserica
Prima școală românească () [Corola-website/Science/310078_a_311407]
-
reviste, cu articole de popularizare a problemelor lingvistice, a primit Medalia de Aur, de merit pentru școală, cultură și artă, în 1963. În anul 1930, a editat un "dicționar latin-român-maghiar", care data de prin anul 1700, cunoscut sub numele de "Lexiconul marsilian". O lucrare cvasi-obligatorie în orice bibliografie a contribuțiilor în domeniul romanisticii din secolul al XX-lea este cartea profesorului Carlo Tagliavini, "Origini delle lingue neolatine" (Originea limbilor neolatine), tradusă în românește în 1977 la Editura Stiințifică și Enciclopedică. Traducerea
Carlo Tagliavini () [Corola-website/Science/310084_a_311413]
-
este o enciclopedie tehnică monumentală, apărută în Editura Tehnică în două ediții. Prima ediție a Lexiconului Tehnic Român a fost elaborată sub egida Asociației Științifice a Inginerilor și Tehnicienilor din R.P.R. (A.S.I.T). Colectivul de coordonare și redactare a fost format din: Lucrarea are în total 7689 de pagini, în care sunt tratați 48763 termeni
Lexiconul Tehnic Român () [Corola-website/Science/308958_a_310287]
-
7500 de exemplare. Ortografia acestei lucrări este cea cu „â” și „sunt”, conform normelor dinainte de 1954, chiar și pentru volumele apărute în 1955. Imediat după apariția primei ediții a apărut necesitatea revizuirii ei. Motivele au fost: A doua ediție a Lexiconului Tehnic Romîn cuprinde 18 volume cu articole și un volum Index, în total 19. Primele 10 volume au fost elaborate între anii 1956 - 1962 sub egida Asociației Științifice a Inginerilor și Tehnicienilor din R.P.R. (A.S.I.T.), iar volumele 11 - 19
Lexiconul Tehnic Român () [Corola-website/Science/308958_a_310287]
-
la Templul "Fraterna" din București. Erudit, extrem de modest, el nu și-a scris, din păcate, memoriile, dar "știa să-și povestească până la ultimul amănunt toate peripețiile vieții sale", avea umor, o minte ascuțită, era generos. În urma sa au rămas un lexicon ebraic-român, un dicționar neoebraic, o arhivă bogată în scrisori, documente, mii de predici scrise, discursuri, conferințe, mărturii ale relațiilor sale întinse cu comunități, loji "B'nai B'rith" din țară și din străinătate. S-a ocupat de personalități ale istoriei
Meyr Moritz Beck () [Corola-website/Science/310461_a_311790]
-
căror scrieri despre Zalmoxis pot fi încadrate tradiției lui Homer: Hellanicos (Obiceiuri barbare, 73), Clement din Alexandria (Covoarele, I, IV), Origene (Împotriva lui Celsus, II, 15), Iamblich (Viața lui Pythagoras, XXX, 73), Porphyrius din Tyros (Viața lui Pythagoras, 14), Suidas (Lexicon, 500). Principalele forme folosite ale numelui în izvoarele străvechi sunt Zalmoxis, Zamolxis sau Salmoxis. Originea numelui este incertă, dar mulți cercetători fac apropierea cu cuvântul zemel (pământ), termen de origine indo-europeană. Pe această bază, Ioan I. Russu consideră că Zalmoxis
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
p. 1319 (lucrarea:"”Prima editare a Luceafărului”," RAM-2, nr.9 sept.1990, p. 14 ); ● Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu: "Dicționarul Scriitorilor Români (M-Q),"(lucrarea: "Iuliu Traian Mera)," Ed. Albatros, București, 2001, p. 174; ● Viorel Cosma: "Muzicieni din România - Lexicon biobibliografic," vol.IX ( Ș-Z), (lucrări: "Nicolae Ștefu..." și "Ciprian Porumbescu...)," Ed. Muzicală, București, 2006, p. 52. ● "Index Copernicus Internațional", Warsaw, 2010/2011 (despre Henri Coandă în "Academică" nr.3, 2011); ● "DOAJ Directory of Open Acces Journals," Vol.2, Issue
Radu Homescu () [Corola-website/Science/305285_a_306614]
-
tatăl său, și se exersează în a compune scrieri în această limbă, în spiritul lui Avraham Mapu și a altor scriitori. Inspirat de limbajul idiș pestriț al mamei sale vitrege, tânărul Șalom redactează și un dicționar alfabetic al ocărilor acesteia ("Lexiconul limbajului mamei vitrege") spre mai marele haz al tatălui. La 15 ani scrie în idiș povestirea „Un Robinson Crusoe evreu”, inspirată de celebrul roman al lui Daniel Defoe. Când în 1873 termină școala tradițională evreiască, tatăl său se hotărăște să
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
cehă în 1809, ucraineană în 1819, norvegiană în 1848, afrikaans în 1870, renașterea arabei clasice are loc pe la 1875, etc.; aproape concomitent sunt tipărite și primele dicționare: primul dicționar al limbii române ar fi trebuit să apară în 1806, iar "Lexiconul de la Buda" este publicat în 1825). Adesea literații și-au unit eforturile pentru a "construi" o limbă presupus „pură”, obținută fie prin „curățirea” unui dialect, fie elaborată pe calea compromisului din mai multe graiuri mai mult sau mai puțin răspândite
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
tratează subiecte variate - muzica românească, perioade istorice muzicale, compozitori etc. În prezent este profesor de istorie a muzicii la Universitatea Spiru Haret și se preocupă cu organizarea evenimentelor muzicale ce au ca scop promovarea tinerilor. • Listă de creații preluată din “Lexiconul de muzicieni din România”, vol.VIII, autor Viorel Cosma (Editura Muzicală, București 2005)
Doru Popovici () [Corola-website/Science/314699_a_316028]
-
civil aduce noutăți în domeniul regimurilor patrimoniale; astfel, spre deosebire de vechiul cod al familiei (care avea un regim unic, obligatoriu și imutabil de comunitate de bunuri) soții pot alege tipul de regim patrimonial pe care îl doresc. Dragomir, O, Miroiu M, "Lexicon feminist", Polirom, Iasi, 2002, Valentina Marinescu.
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
și Arta „George Apostu” Bacău / 2004 - Catalog „Artă românească contemporană”, Centrul expozițional „Constantin Brâncuși” a U.A.P. din Republică Moldova - Chișinău, Tipografia Europrint Bacău / 2003 - Catalog „Art 2003”, Filiala Bacău a U.A.P. din România, Tipografia Europrint Bacău / 2003 - Cartea „Lexiconul artiștilor plastici contemporani” ediția a II-a, Filiala U.A.P. Bacău, Tipografia Europrint Bacău / 2002 - Enciclopedia personalitațiilor din România „Who’s Who România” Editură Hubnes Who is Who, Schweiz / 2001 - Catalogul expoziției „Semne”, Tipografia Europrint Bacău / 2000 - Albumul „Enciclopedia artiștilor
Ionela Lăzureanu () [Corola-website/Science/314247_a_315576]
-
Guri, „A iubit pe luptători și a urât războiul”. Operele sale au fost traduse în 21 limbi. A fost căsătorit cu Naomi și a avut doi fii - Zeev și Israel. Wikipedia în ebraică și alte limbi. site-ul Universității Ohio - Lexiconul scriitorilor ebraici contemporani (ebraică) Anita Shapira - "Hirbet Hizah: Between Remembrance and Forgetting" („Între memorie și uitare” - în Jewish Social Studies Volume 7, Number 1
S. Izhar () [Corola-website/Science/314260_a_315589]
-
Biographisch-Bibliographisches Kirchenlexikon (BBKL, ) este o enciclopedie biografică germană ce acoperă persoane în legătură cu istoria Bisericii, fondată în 1975 de Friedrich Wilhelm Bautz. Cumprinde circa 20,000 articole, multe din ele disponibile online. Lexiconul cuprinde un număr de peste 20 000 de articole, la unele din aceste articole au contribuit și oameni de știință renumiți. Izvoarele folosite de lexicon sunt luate din domenii diferite ca: teologie, istorie, literatură, muzică, pictură, pedagogică și filozofie. Suplimente: Vezi
Biografii din bibliografia lexiconului bisericesc () [Corola-website/Science/320487_a_321816]