3,668 matches
-
așa cum le-a dictat Marx. Despărțirile de ordin didactic sau teoretic nu au o acoperire în realitatea socială. Este și acesta un motiv pentru care mult trâmbițata revoluție socială a lui Marx nu a avut loc niciodată. Mises arată că: "Liberalismul și capitalismul abolesc toate aceste discriminări și îi fac pe toți oamenii egali în fața legii. Acum, fiecare este liber în principiu să concureze pentru orice loc în societate. Marxismul dă o interpretare diferită realizărilor liberalismului. Principala dogmă a lui Karl
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
loc niciodată. Mises arată că: "Liberalismul și capitalismul abolesc toate aceste discriminări și îi fac pe toți oamenii egali în fața legii. Acum, fiecare este liber în principiu să concureze pentru orice loc în societate. Marxismul dă o interpretare diferită realizărilor liberalismului. Principala dogmă a lui Karl Marx este doctrina conflictului ireconciliabil dintre clasele economice"1176. Prin abolirea conceptului de drept de proprietate ca un privilegiu elitist 1177 al celor care conduc și difuzia sa în societate, lumea liberă salvează individul și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
tendința unor teoreticieni de la noi care au impresia și o spun cu convingere că "avem ceva de construit". Nu avem nimic de construit, dar avem totul de apărat. Hayek spune că doctrina, singura care teoretizează existența capitalismului în lume, este liberalismul. Autorul vorbește despre "principiile unei ordini sociale liberale"1226 și definește liberalismul ca fiind "concepția unei ordini politice dezirabile, care a fost dezvoltată în primă instanță în Anglia, în vremea vechilor inhigs, în ultima parte a secolului al XVII-lea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
convingere că "avem ceva de construit". Nu avem nimic de construit, dar avem totul de apărat. Hayek spune că doctrina, singura care teoretizează existența capitalismului în lume, este liberalismul. Autorul vorbește despre "principiile unei ordini sociale liberale"1226 și definește liberalismul ca fiind "concepția unei ordini politice dezirabile, care a fost dezvoltată în primă instanță în Anglia, în vremea vechilor inhigs, în ultima parte a secolului al XVII-lea, până în vremea lui Gladstone, la sfârșitul secolului al XIX-lea"1227. Când
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Globalizare etică, Aurica Brișcaru • Inteligența globală și dezvoltarea umană. Către o ecologie a învățării globale, Mihai I. Spariosu • Intelectualii și puterea, Vasile Boari, Natalia Vlas și Radu Murea (coord.) • Intellectuals and Politics, Gheorghe Lencan Stoica • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean • Nuclearul, Ciprian-Beniamin Benea • Omul societății de consum. În așteptarea unei noi ideologii, Viorel Rotilă • Postcomunismul, Leslie Holmes • Prin culisele serviciilor secrete, Mària Schmidt • Puternicul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nostru pripit” sau „forma fără fond”; la fel ca Eminescu, el invocă teoria păturii superpuse. După o scurtă apropiere de socialiști, se înscrie în Partidul Radical al lui G. Panu; împreună cu Panu, va trece la conservatori, criticând drastic, în „Epoca”, liberalismul românesc. Nici acest ultim mariaj nu durează. În 1901, în „Moftul român”, se declară independent. Va intra, totuși, în Partidul Conservator Democrat al lui Take Ionescu, ținând și el cuvântări în turneele și campaniile omului politic pe care îl admiră
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
exil. Accentul este așezat pe misionarismul eminescian, pe contradicția dintre valențele tradiționale ale culturii și civilizației românești relevate de Eminescu și tipul de societate colectivistă propus prin rusificare. În gândirea politică eminesciană eseistul aprofundează perspectiva istorică, crezul primatului național, critica liberalismului și a formelor goale, „pătura suprapusă” și „clasele pozitive”, sensul etic și călăuza spirituală a neamului, „misiunea noastră ca stat”. Echilibrul judecății de valoare, aprecierea istorică exactă, raportarea juridică a demonstrației critice la aspectele ce țin de legitatea și legitimitatea
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
deloc, în ciuda faptului că ambele sunt extrem de importante (Dresner, 2007: 43). O altă problemă a fost legată de punerea în practică a acestor propuneri. Guvernele țărilor industrializate au ales să își retragă angajamentele, mai ales în ceea ce privește sprijinul financiar, în favoarea filosofiei liberalismului economic, a liberalizării Și creșterii economice accelerate (Gorbachev, 2006: 156). Există Și voci (Clark, Korten) care critică lipsa de acțiune în domeniul dezvoltării durabile: Suntem înconjurați de dovezi care ne demonstrează că persoanele implicate în dezvoltarea economică de la nivel local
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
a administra prudent resurse naturale finite - deoarece bunăstarea umană se bazează în primul rând pe servicii ecologice. Ignorarea limitelor ecologice poate submina dezvoltarea pe termen lung. Clapp Și Dauvergne (2005: 3) identifică patru puncte de vedere contemporane cu privire la mediul înconjurător: liberalismul de piață promovează ideea perpetuării creșterii economice (producție Și consum), ceea ce va determina creșterea veniturilor, care, la rândul lor, vor genera fonduri Și voință politică în favoarea condițiilor mediului înconjurător; instituționalismul, similar într-o oarecare măsură cu liberalismul de piață - nevoia
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
cu privire la mediul înconjurător: liberalismul de piață promovează ideea perpetuării creșterii economice (producție Și consum), ceea ce va determina creșterea veniturilor, care, la rândul lor, vor genera fonduri Și voință politică în favoarea condițiilor mediului înconjurător; instituționalismul, similar într-o oarecare măsură cu liberalismul de piață - nevoia de creștere economică, globalizare, comerț Și investiții - promovează ideea unor instituții naționale Și internaționale mai puternice, care să reglementeze economia globală; bio-ecologismul atrage atenția asupra limitelor biologice ale planetei. Susținătorii acestei idei consideră consumul Și creșterea populației
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
economice”, expune pe larg controversele care dateaza de peste doua secole in gandirea economica privind progresul economic si social, sau ceea ce sociologii numesc modernizarea socială. Sub diverse forme si nuanțe conceptuale, abordarile postbelice ale dezvoltarii economice reiterează, de fapt, diputa intre liberalismul clasic si mercantilism, care a marcat inceputurile revolutiei industriale. Este relevata dihotomia postbelică in știința economică, între teoria considerată valabilă pentru țările avansate și ceea ce trebuie “construit” ca teorie a țărilor slab dezvoltate. Nu neputința teoriei economice tradiționale de a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
atât din perspectiva științei economice, cât și din perspectiva performanțelor economice ale politicilor inspirate de perspectivele curente ideatice. Finalmente, în capitolul întâi este argumentată ipoteza că, în diverse proporții, dezbaterea asupra dezvoltării poate fi rezumată la disputa între dirijism și liberalism. Controversele din „Economia dezvoltării” constituie o parte importantă a acestui capitol, aproximând, cumva, situația din literatura de specialitate. Fiind clarificate semnificația și evoluția conceptelor de creștere economică, dezvoltare economică și determinanți ai dezvoltării, următoarea etapă este consacrată evaluării contribuțiilor teoretice
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
a altor curente dizidente în gândirea economică, nici unul din marii economiști, timp de un secol și jumătate după Adam Smith nu și-a pus problema formulării unei teorii distincte a dezvoltării economice. Aceasta deoarece știința economică (economia politică), în spiritul liberalismului clasic, servea scopurilor practice privind progresul națiunilor. Ceea ce sintetiza Smith în expresia „nimic mai mult nu-i trebuie unei națiuni pentru a prospera decât guvernare stabilă, impozite mici și justiție” relevă atitudinea, concepția și politica asupra dezvoltării care au existat
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
apare ca ceva normal și larg răspândit în întreaga lume ci ca un “exceptionalism apusean și un miracol” sud-est-asiatic. Prin urmare studiul istoriei economice occidentale și sud-est asiatice are, mare importanță pentru înțelegerea procesului dezvoltării. Teoria economică clasică și doctrina liberalismului au explicat procesul social și politicile promotoare ale acestuia adoptând perspectiva creșterii economice pe termen lung. Teoria neoclasică și ulterior “maistream economics-ul” s-au ocupat de alocarea eficientă a resurselor între utilizări alternative explicând formarea plăților prin adoptarea perspectivei statice
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
se întoarcă”. „Această metodă de vindecare mai are încă mare trecere la noi”, scria istoricul evreu în secolul I e.n. (Antichități iudaice, 8.2.5) (25, p. 435). Evident, mari preoți și-au piedut din prestigiu. După câteva secole de „liberalism” solomonian, autoritățile au decis că situația a devenit inacceptabilă și s-au grăbit s-o sisteze. Sub presiunea prorocului Isaia, regele iudeu Iezechia (727-689 î.e.n.) a distrus Cartea lui Solomon, repunându-l astfel pe Iehova în drepturile sale divine și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ianuarie 1882] [""ROMÎNUL" ESTE ȘI MAI NEDREPT"] "Romînul" este și mai nedrept cu noi și, ce n-ai crede, se apucă să ne dea lecții de logică! Ce logică și ce profesori! "Romînul" nu pricepe cum noi, cari credem că liberalismul cere dreptate deopotrivă pentru toți, nu recunoaștem că suveranitatea trebuie să se exercite deopotrivă de toți. Dar nu e vina noastră daca " Romînul" care pronunță de 40 de ani cuvintele de liberalism și democrație, nu și-a dat niciodată osteneala
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Romînul" nu pricepe cum noi, cari credem că liberalismul cere dreptate deopotrivă pentru toți, nu recunoaștem că suveranitatea trebuie să se exercite deopotrivă de toți. Dar nu e vina noastră daca " Romînul" care pronunță de 40 de ani cuvintele de liberalism și democrație, nu și-a dat niciodată osteneala de-a le înțelege. Nu e vina noastră daca el și astăzi confundă liberalismul cu demagogia și aplică la exercițiul suveranității ceea ce am zis noi despre respectul cuvenit persoanei. [13 ianuarie 1882
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deopotrivă de toți. Dar nu e vina noastră daca " Romînul" care pronunță de 40 de ani cuvintele de liberalism și democrație, nu și-a dat niciodată osteneala de-a le înțelege. Nu e vina noastră daca el și astăzi confundă liberalismul cu demagogia și aplică la exercițiul suveranității ceea ce am zis noi despre respectul cuvenit persoanei. [13 ianuarie 1882] ["DISCUȚIA ISCATĂ "] Discuția iscată prin observările ce "Binele public" le-a făcut la adresa noastră nu e sleită desigur prin întîmpinarea noastră din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
însă prin ce se deosebește: prin temperament. De-un temperament mai energic și mai verde, nu ne-am sfiit niciodată de-a numi conservatoare ideile de păstrare ale statului român și a le opune demagogiei cosmopolite, botezate cu numele de "liberalism" și desfrâului naturilor catilinare cari tind să pună mâna pe demnitățile statului fără a compensa suirea lor prin merit, prin muncă, prin talent. Alții, speriați de calomniile repetate douăzeci și cinci de ani de-a-rîndul de organul demagogiei, s-au sfiit de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu v-a întrebat niciodată de unde ați venit și unde vă duceți? Să v-o spunem noi, căci epoca răfuielei a sosit, o anunțați voi înșivă cu spaimă, ca păsările sălbatice ce țipă speriate de apropierea furtunii. Apostoli ai unui liberalism înșelător, ați falsificat simțul națiunei prin promisiuni irealizabile, considerând negreșit că a promite e nobil, a-și ține cuvântul e burghez. Patrioți fățarnici, v-ați prefăcut că vărsați lacrime pe nenorocirile poporului și, îndată ce ați ajuns la guvern, cea dîntîi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să producă numai un lucru și să fie absolut ineptă și incapabilă de-a produce altceva; alta alt lucru. În adevăr imens, ieften, bănos. Ființa inteligentă a omului, redusă la rolul unui șurub de mașină, e un produs admirabil al liberalismului în materie de economie politică. Oare nu are mai multă dreptate acela carele zice că obiectul îngrijirii publice e omul care produce, nu lucrul căruia-i dă ființă? E vorba ca toate aptitudinile fizice și morale ale omului să se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
suporta concurența, la agricultură. Dar, nefiind toți plugari, ce devine restul? Restul caută funcții și liberalii esploatează inepția economică pe care ei au creat-o, deschizând din ce în ce mai multe funcții pentru miile de nevolnici economici cărora le-a dat naștere tocmai liberalismul în materie de economie politică. De teapa aceasta sunt toate planurile de reformă și organizare ale d-lui C. A. Rosetti. [1 aprilie 1882 ] "COLUMNA LUI TRAIAN" Fără îndoială unul din meritele d-lui B. P. Hăsdău este de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
statului e puterea sa proprie și deja interesul său [î]i impune mai multă circumspecțiune în dictarea măsurilor sale. La demagog lucrurile stau cu totul altfel. Și el dispune de-o putere absolută, căci și demagogii sunt toți tirani și liberalismul lor e-o frază, dar interesul statului nu este identic cu al lor propriu. Ei n-au absolut nici un interes ca mașina guvernamentală să funcționeze exact și regulat; din contra, cu cât dezordinea și neclaritatea de idei va fi mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ei, învățătorul ignoranța, economistul inepția ei produsă în mod artificial - noi urmăm, ca bizantinii decăzuți, a tăia înțelesul cuvintelor în două și, cum pentru aceștia vorba filioque era pretextul de război civil și de împărecheri, tot astfel la noi vorba liberalism constituie pretextul sub care o ceată de negustori de principii monopolizează și nimicesc puterile întregei țări. [2 iulie 1882 ] [""NAȚIUNEA", PERINDÎND ACUZĂRILE... "] "Națiunea", perindând acuzările ce se fac administrației liberale de cătră foile de orice nuanță, deși nu contestă adevărul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a opri pe această cale cea mai mare parte drept recompensă a acestui serviciu de mijlocitor. Deci există două națiuni deosebite în această țară, una stoarsă și sărăcită de producători, alta îmbuibată de mijlocitori: poporul și plebea. A afirma că "liberalism" sau "conservatism" de principii poate lecui o asemenea stare de lucruri este, ierte-ni-se, o credință ușoară. Orice principii am pretexta că avem și unii și alții, mizeria și lipsa de cultură vor fi umbra pseudocivilizației noastre. Numai o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]