3,393 matches
-
2007, a avut loc ultima reuniune UE Grupul de la Rio la nivel de miniștri de externe. MERCOSUR Acordul de creare a "Pieței Sudului" s-a semnat în 1991, la Asuncion, părți fiind Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, având ca obiective liberalizarea schimburilor comerciale, a serviciilor, eliminarea taxelor vamale, crearea unui sistem de taxe vamale externe comun, adoptarea de politici comerciale comune cu terțe țări. Aprobă decizii în cadrul unor reuniuni bianuale ale șefilor de stat. Datorită economiilor Argentinei și Braziliei, grupul este
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
COMUNITATEA ANDINA S-a format în urma semnării Acordului de la Cartagena (Columbia), din 1969, de către Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru și Venezuela. Denumit inițial "Grupul Andin", s-a transformat, în 1996, în "Comunitatea Andină". Are ca obiective crearea unei uniuni economice prin liberalizarea comerțului și realizarea unei uniuni vamale. Recent, Venezuela a declarat că părăsește Comunitatea, înregistrându-se, în același timp, asocierea Chile. Relațiile UE cu Comunitatea Andină au la bază Acordul cadru de cooperare din 1993, care a intrat în vigoare la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
mondială a secolului al XXI-lea se va baza în ansamblul său pe piața liberă, ceea ce s-a petrecut doar parțial în secolul al XX-lea, când etatismul a dominat în multe părți ale globului și importante fluxuri economice internaționale. Liberalizarea globală va limita și, probabil, va elimina până la finele secolului în care abia am intrat protecționismul național și pe cel regional. Nu încape nicio îndoială că un asemenea proces se va putea derula numai pe baza unei dezvoltări umane corespunzătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
care abia am intrat protecționismul național și pe cel regional. Nu încape nicio îndoială că un asemenea proces se va putea derula numai pe baza unei dezvoltări umane corespunzătoare a fiecărei națiuni. Cooperarea și competiția, două componente organic legate ale liberalizării, necesită o astfel de dezvoltare umană. 9. Încadrarea fiecărei economii naționale în diviziunea mondială a muncii, determinată acum de globalizare, va fi un alt mod de exercitare a suveranității naționale. Aceasta trebuie să realizeze funcțiile care îi vor reveni în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
elabora un cod global de conduită pentru corporațiile transnaționale. 5. Protejarea securității umane față de crizele economice și fenomenele antisociale. Deceniul care a încheiat secolul al XX-lea a demonstrat încă o dată în plus că vulnerabilitatea este o problemă sistemică a liberalizării financiare la scară globală, care necesită măsuri globale noi de prevenire a manifestărilor ei extreme. Se detașează un consens pentru adoptarea de noi coduri de conduită internațională pentru bănci și instituțiile financiare, îmbunătățirea informației și transparenței, întărirea supravegherii financiare internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
agenție mondială pentru mediu, eventual dezvoltată din actualul Program al Națiunilor Unite pentru Mediu. Organizația Mondială a Comerțului (OMC), care și-a început activitatea în 1995, este unul din principalii piloni ai guvernării globale. Ea are menirea de a face liberalizarea comerțului internațional benefică pentru toate țările. Una din dificilele sale misiuni este de a evita marginalizarea prin globalizare a unor țări. România este interesată ca OMC să inițieze adoptarea unui acord internațional privind politicile de competiție și să i se
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Astfel, conduc...torii est-germani au c...utat În mai multe rînduri s... adopte o linie autonom... făt... de Chină popular.... Între cele dou... state au existat chiar, În unele momente (1949-1963; 1980-1989), convergente speciale: ostilitatea făt... de orice tip de liberalizare, voința unei socializ...ri integrale a agriculturii (Comunele populare În Chină, colectivizarea forțat... În RDG), Încît s-a putut vorbi de o „ax... Berlin-Beijing” (Claudie Gardet). România s-a ar...tat și ea deschis... și conciliant... făt... de Chină. În
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
nou grup reunit În jurul lui E. Gierek și a prietenilor s...i din Silezia duce la apariția unei noi sensibilit...ți reformiste, bazat..., așa cum am v...zut la finalul capitolului precedent, pe deschiderea economic... spre Occident și pe o relativ... liberalizare a sistemului socio-politic. În timpul erei Kádár, exist... și În Partidul Comunist maghiar un mic grup neorganizat de intelectuali (András Hegedüs, fost prim-ministru devenit opozant, János Kis și Mihály Vajda, filosofi, G. Konrád, scriitor, Ágnes Heller și Iván Szelényi, foști
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
liberal... sînt radicale și efectuate Într-un ritm foarte rapid, așa Încît publicul Întrucîtva euforic apreciaz... greu, la Început, efectele reale ale m...surilor ce se succed și se amestec... Întruna. În Cehoslovacia, de pild..., reforma Începe În 1991 prin liberalizarea prețurilor la produsele cu am...nuntul (provocînd o creștere a lor cu 60%), urmat... de vînzarea la licitație a 40 000 de magazine, concomitent cu anunțul restituirii c...tre 18% din populatie a uzinelor și bunurilor imobiliare confiscate În 1948
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
primelor supermarketuri și cu importul masiv de mașini de ocazie occidentale. Ins... beția lor - ca și cea a celorlalte popoare est-europene - nu dureaz... mult. Ochii li se deschid atunci cînd constat... efectele devastatoare ale anumitor decizii: c...derea producției dup... liberalizarea prețurilor sau creșterea puternic... a șomajului În momentul privatiz...rilor. Aceast... faz... de recesiune pe care o provoac... „terapia de șoc” impus... de economiști este dureroas... și lung..., de obicei mai mulți ani, În timpul c...rora veniturile populației scad, cei
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
comparațiilor și dinamicilor. Lumea monedei de hârtie discreționare este o lume volatilă, în care capitalurile circulă rapid, căutându-și oportunități în orice moment pe suprafața reală, comercială și economică a planetei. Economiile contemporane sunt economii deschise, semnatare ale acordurilor de liberalizare a comerțului instituite de OMC. Aceste economii se află în competiție și continuă evaluare a performanțelor. Moneda de hârtie discreționară a depășit nivelul unor crize financiare permanente cu care s-a confruntat hârtia monedă între cele două războaie mondiale ale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în mod indirect guvernul poate submina moneda. Atenta supraveghere trebuie gestionată de către specialiști, deoarece echilibrele în economiile contemporane sunt extrem de instabile și dinamice. Pe fond, este vorba despre schimbări profunde în plan internațional, al relațiilor economice. Trăim o epocă de liberalizare și competiție, care influențează în mod direct economiile naționale. Liberalismul economic internațional este, dacă nu o doctrină bine închegată, un fapt practic, real. Hans Hermann Hoppe arată că "Statele liberale care-și impozitează și reglementează puțin economiile au șanse să
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dintre cifrele obținute în urma măsurătorii este unul foarte mare. - Creșterea prețurilor este continuă, în sensul în care apare ca tendință și nu ca accident de parcurs. De exemplu, o tensiune inflaționistă apărută într-o lună în România, ca urmare a liberalizării prețurilor la energie, nu poate fi confundată cu un fenomen inflaționist. Tensiunea inflaționistă reprezintă o creștere de prețuri pasageră, de la o perioadă la alta și care are drept cauză un fenomen economic anume; bine determinat și cunoscut. Tensiunea inflaționistă nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
despre situația gravă de degringoladă în care se găsea economia și societatea românească. Nu există o cuantificare oficială a dimensiunilor inflației de penurie. Cifrele de mai sus ne duc însă cu imaginația spre ceva uluitor. De altfel, explozia prețurilor odată cu liberalizarea acestora în anul 1991 a fost uriașă. În numai câțiva ani acestea au crescut de 100 de ori. Economia revenea, prin preț, la o realitate a unor dezechilibre grave pe care nu le recunoscuse nimeni niciodată. Explozia politică și socială
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
inflației de penurie și o scoatere a sa la suprafață. Pentru că lumea românească a identificat creșterile de prețuri cu guvernul aflat atunci la conducerea țării, a urmat o epocă a mineriadelor și a unor mari transformări de ordin politic. Momentul liberalizării prețurilor este momentul unui dublu șoc. Posibilitățile de consum scad în continuare, cumulate cu creșteri rapide ale prețurilor. Dacă sistemul era într-un punct de echilibru 1037 (e) realizat pentru un preț (pe) și cantități de echilibru (Qe), atunci liberalizarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
liberalizării prețurilor este momentul unui dublu șoc. Posibilitățile de consum scad în continuare, cumulate cu creșteri rapide ale prețurilor. Dacă sistemul era într-un punct de echilibru 1037 (e) realizat pentru un preț (pe) și cantități de echilibru (Qe), atunci liberalizarea prețurilor a impus un nou punct de echilibru (e1), caracterizat de un preț de echilibru (p1) și o cantitate de echilibru (Q1). Fig. 8.12 Șocul inflaționist impus de liberalizarea prețurilor Este o inflație vizibilă, în cote mari, specifică, prin
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pentru un preț (pe) și cantități de echilibru (Qe), atunci liberalizarea prețurilor a impus un nou punct de echilibru (e1), caracterizat de un preț de echilibru (p1) și o cantitate de echilibru (Q1). Fig. 8.12 Șocul inflaționist impus de liberalizarea prețurilor Este o inflație vizibilă, în cote mari, specifică, prin modul său de manifestare, unei economii libere, chiar dacă la momentul despre care vorbim economia României era profund etatistă, sectorul privat deținând o pondere nesemnificativă. Inflația de penurie se transformă într-
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
concordanță cu sistemul economiei reale. Inflația reprimată nu avea drept cauză o politică monetară relaxantă, adică o emisiune monetară, ci avea drept cauză dezechilibrul intern, structural, dintre cererea și oferta de mărfuri. Această cauză s-a păstrat și după momentul liberalizării prețurilor. Toată lumea a rămas surprinsă să vadă cum prețurile cresc în ritmuri amețitoare, fără ca BNR să gestioneze o politică monetară relaxată, dimpotrivă. Prețurile creșteau din acumularea dezechilibrelor structurale specifice inflației reprimate. De altfel, chiar dacă avem două denumiri pentru inflație, aceea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
surprinsă să vadă cum prețurile cresc în ritmuri amețitoare, fără ca BNR să gestioneze o politică monetară relaxată, dimpotrivă. Prețurile creșteau din acumularea dezechilibrelor structurale specifice inflației reprimate. De altfel, chiar dacă avem două denumiri pentru inflație, aceea de inflație reprimată (până la liberalizarea prețurilor) și inflație deschisă (după liberalizarea prețurilor), fenomenul este practic același. Are aceleași cauze și aceleași efecte. Numai raportarea politică și de sistem la el este alta. Este dificil de spus dacă inflația de după liberalizarea prețurilor a fost, în interiorul dezechilibrului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în ritmuri amețitoare, fără ca BNR să gestioneze o politică monetară relaxată, dimpotrivă. Prețurile creșteau din acumularea dezechilibrelor structurale specifice inflației reprimate. De altfel, chiar dacă avem două denumiri pentru inflație, aceea de inflație reprimată (până la liberalizarea prețurilor) și inflație deschisă (după liberalizarea prețurilor), fenomenul este practic același. Are aceleași cauze și aceleași efecte. Numai raportarea politică și de sistem la el este alta. Este dificil de spus dacă inflația de după liberalizarea prețurilor a fost, în interiorul dezechilibrului dintre cerere și ofertă, una prin
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
aceea de inflație reprimată (până la liberalizarea prețurilor) și inflație deschisă (după liberalizarea prețurilor), fenomenul este practic același. Are aceleași cauze și aceleași efecte. Numai raportarea politică și de sistem la el este alta. Este dificil de spus dacă inflația de după liberalizarea prețurilor a fost, în interiorul dezechilibrului dintre cerere și ofertă, una prin cerere sau una prin ofertă (costuri). Ce știm cu siguranță este că atât cererea cât și oferta au acționat asupra fenomenului. Avem o dublă intercondiționare, dată de scăderea ofertei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
lui Lucian Croitoru este aceea că factorii de tip cost-preț (inflația prin costuri sau prin ofertă) sunt principalele determinante ale inflației. Dacă a pornit ca o inflație prin cerere, iată că în evoluția sa inflația a devenit, imediat după momentul liberalizării prețurilor, una prin ofertă. Determinismul cerere-ofertă s-a autoalimentat până în anul 2000, când economia noastră începe să se stabilizeze. Bumerangul monetar 1039, moștenit din perioada regimului socialist, concretizat în economii mari ale populației, a fost intensificat de către erori de politică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o altă greșeală istorică"1040. Politica de curs de schimb valutar adoptată a fost în defavoarea intereselor de stabilitate, mai ales într-o perioadă în care dezechilibrele erau multiple și veneau din toate direcțiile. Costin Kirițescu critică acest aspect, arătând că "liberalizarea cursurilor, stabilirea lor în funcție de cerere și ofertă, pot duce în condițiile instabilității economice actuale la valori incompatibile cu interesele țării"1041. În context am subliniat că "Liberalizarea subită a cursului de schimb conduce doar la o puternică devalorizare care face
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
multiple și veneau din toate direcțiile. Costin Kirițescu critică acest aspect, arătând că "liberalizarea cursurilor, stabilirea lor în funcție de cerere și ofertă, pot duce în condițiile instabilității economice actuale la valori incompatibile cu interesele țării"1041. În context am subliniat că "Liberalizarea subită a cursului de schimb conduce doar la o puternică devalorizare care face să crească prețul bunurilor importate, ceea ce scumpește și prin aceasta împiedică menținerea și extinderea capacităților de producție naționale, această situație ducând la accentuarea dezechilibrului dintre cerere și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
În toate cazurile, nivelul de răspuns se situează la peste 70% în favoarea exprimării că ne îndreptăm într-o direcție greșită. Este surprinzător acest răspuns dacă vom ține cont de faptul că țara noastră se află azi într-un proces de liberalizare instalat în urma unei revoluții populare și dacă vom ține cont că socialismul de tip românesc a fost unul extrem de agresiv sub toate aspectele sale. Pe de altă parte, un asemenea răspuns ne poate duce cu gândul la un proces definitiv
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]