1,311 matches
-
creațiile sale pentru voce și pian au prezentat recitaluri în timp Adina Tudosă, Ioana Bentoiu, și Mioara Cortez. Inspirațiasa predilectă însă, este aplecată în primul rând asupra schițelor lui I.L.Caragiale, din care extrage singur ideile și le inserează în librete de opere într-un act. Pentru a le face cunoscute publicului amator de noutăți, a răspuns propunerii de a prezenta în foyer-ul Operei un „Medalion Componistic”, în care a prezentat miniaturi din creațiile sale. După mai multe recitaluri cu unele
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
venit chiar azi să vă consemnez aceste economii, altminteri nu m-ar fi lăsat să dorm. Și iată că dumneavoastră mă scutiți de truda de a urca până acolo sus, la San Zeno in Monte». Și i-a înmânat un libret la purtător în valoare de 3.000 de lire. «Providența a fost cea care v-a sugerat acest gând», i-a spus don Calabria. «M-am rugat Domnului să-mi trimită un semn ca să pot termina lucrările de la biserică». Și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Saloanele Legației se deschideau pentru recepții foarte strălucitoare și căutate; dineurile și balurile erau adesea însoțite de audiții muzicale de înaltă calitate. Una dintre ele a fost chiar un eveniment, căci s-a cîntat Rosemonde a lui Schubert pe un libret nou, înlocuind textul plat și nerod care tăiase odinioară aripile acestei capodopere delicate a maestrului vienez. Beneficiind de situația excepțională a ministrului, Legația devenise un centru de informații sigure de primă mînă, iar în privința vieții mondene eram tot în primele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
alții de aceeași religie cu el, nemților, care l-au închis în unul dintre lagărele lor de exterminare. E adevărat că sub comuniști n-a publicat decât foarte puțin și fără să facă vreo concesie regimului. A preferat să scrie librete de operetă sau alte spectacole lejere decât să cânte în strună partidului unic. E adevărat că de peste zece ani locuiește în Germania și că de fapt nemții - care îi adoră din ce în ce mai mult pe evrei! - l-au propus pentru premiu. Ungurii
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
sezonieră pentru românii plecați cu carnea-n borcan și cu aprobare de sus în circuite prin țările socialiste. Pe banchetele ei s au consumat amoruri, în interiorul ei au avut loc drame de familie, pe seama existenței sale cetățenii au visat că libretul CEC de 5 000 de lei cu dobîndă și cîștiguri în autoturisme îi va ferici într-o bună zi. Astăzi, o privim cu îngăduință cum se tîrîie pe banda întîi, cocoșată sub poverile cu care o încarcă amără ștenii. Pe
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
literar”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. A semnat și Andu Grigorovici sau Tudor Nicodim. Pentru poemul Stânca de pe Tatra (1952) i s-a acordat Premiul de Stat. Scriitor prolific, T. e autor de poezie, roman, piese de teatru, scenarii literare, librete de operă, schițe umoristice etc. Valoarea lor literară e însă discutabilă din cauza numeroaselor concesii făcute imperativelor social-politice ale vremii. Poezia pare să fie segmentul ce rezistă în parte. Începuturile stau sub semnul lui Serghei Esenin, căruia îi sunt închinate și
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
literară”, „România literară”, „Fântâna Blanduziei”, „Revista nouă”, „Revista Alexandri”, „Generația nouă”, „Lumea ilustrată”, „Revista theatrelor”, „Universul” și „Universul literar”, „România”, „Zeflemeaua”, „Pleiada”, „Revista literară și politică”, „Ilustrațiunea națională” ș.a. Modest artizan al scrisului, începe prin a transpune din limba italiană librete de operă (Salvadore Commarano, Lucia de Lammermoor și Saffo, Antonio Ghislanzoni, Aida ș.a.), în 1870-1871 figurând și ca subdirector la „Eco musicale di Romania”. Tot acum improvizează comedii într-un act, 1 aprilie (1873), 1 mai (1874), Mărțișor („Revista contimporană
ŢINCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
patos și nu lipsite de consistență, în „Naționalul”, „Revista Carpaților”, „Independința”, „Țeranul român”, „Tribuna română” din Iași, „Dâmbovița”, „Buciumul”. Pentru F., al cărui gust a fost educat la școala operei italiene (a și tradus, în 1859, împreună cu I. G. Valentineanu, libretul operei Nabucodonosor de Verdi), muzica are, în primul rând, un rol educativ. Și când ia în discuție comediile, vodevilurile lui V. Alecsandri, C. Negruzzi și Matei Millo, el insistă, ca un vajnic și încă necesar continuator al ideilor pașoptiste, asupra
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
Bergel, Dans în lanțuri. În 1978, îi apare prima carte, romanul Doi ori doi. În intervalul de aproape trei decenii de la debutul publicistic, până la apariția romanului Doi ori doi, D. a publicat versuri, a practicat gazetăria și a scris două librete de operă: Trandafirii Doftanei (1961, muzica de Norbert Petri) și Idolul sfărâmat (1968). Tatonările în căutarea formulei scrisului și probabilele „accidente” de parcurs ale ziaristului ar putea explica amânarea (întârzierea) debutului editorial propriu-zis cu aproape două decenii față de congenerii săi
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
Stat din Timișoara (1958-1972). Colaborează la majoritatea revistelor literare dintre cele două războaie: „Junimea literară”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Glasul Bucovinei”, „Viața socială a Bucovinei” (București), „Argonaut” (Rădăuți), „Gând românesc” (Cluj) etc. Este autorul mai multor versiuni românești pentru librete de operă (Norma de Bellini, Orfeu în infern de Gluck, Pescuitorii de perle de Bizet ș.a.). Traduce din literaturile germană, franceză, italiană, rusă, cehă și slovacă. Debutează cu poezie în „Junimea literară” (1931) și editorial, cu volumul de versuri Solstiții
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
de Bach la Biblioteca Legației Engleze din București. C., care intenționase inițial să studieze literele și filosofia, a fost toată viața atras de literatură, a scris și a publicat versuri (în limbile română, franceză și engleză), a scris teatru și librete de operă (acestea din urmă rămase în manuscris). Participă în anul 1932 la ședințe ale cenaclului lui E. Lovinescu, unde citește un tratat despre nemurire și prezintă două volume de versuri; scrie în „Epoca” despre Memoriile amfitrionului, lăudându-l excesiv
CUCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286548_a_287877]
-
autor și actor, în lumea spectacolelor de revistă. A scris (singur sau în colaborare) textele a cel puțin cincisprezece reviste, în perioada 1915-1928. În plus, în 1916 a condus trupa de operetă de la Teatrul Regina Maria și a alcătuit câteva librete. La notorietatea sa au contribuit, mai târziu, și participările la realizarea emisiunii radiofonice „Ora veselă”. După ce înregistrează un eșec cu propria instituție teatrală, Compania A. de Herz (1929), este numit director al Teatrului Național din Craiova (1930-1935). A fost, în
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
glas cu un zel inutil, punându-se, astfel, la dispoziția unei ideologii de comandă, I. etalează și preocupări pentru dezvăluirea unor stări și atitudini mai puțin convenționale, de la nestăvilitul entuziasm vital până la melancolicul presentiment al sfârșitului. Este și autorul unor librete de operetă (Plutașul de pe Bistrița, 1956, Carpații, 1966, și Târgul de fete, 1969). SCRIERI: Dragostele mele, București, 1969; Puntea soarelui, București, 1971; Noi, Cluj, 1972; Să iubim ce-i de iubit, București, 1975; Bucuriile noastre, București, 1978; Doina, București, 1981
IANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287482_a_288811]
-
celestă, purificatoare, sfâșiindu-se între concretețea tentantă și imaterialitatea dorită. Un alt segment al activității sale literare îl constituie traducerile din franceză și germană ale unor piese de teatru. Transpune un roman (Israele, încotro? de Ludwig Lewinsohn, 1932), precum și câteva librete de operă, între care Oedip de G. Enescu. SCRIERI: Enescu, Iași, 1915; Mistica roză, București, 1921; Viața și opera lui Richard Wagner, București, 1934; Poeții armoniei, I, București, 1936; Pagini de cronică muzicală (1915-1938), I-II, îngr. Silviu Gavrilă, pref.
CIOMAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286263_a_287592]
-
de jazz: pentru că ei pleacă de la o temă, și după aia începe improvizația pe nebunie. Adică nu improvizație rece, intelectuală, unde te așezi și începi să improvizezi nu. Era un fel de confruntare și înfruntare animală și...Tema presupune un libret, o literatură, poezie. La noi se pleca dintr-o idee de mișcare, ne luam unul după celălalt și începeam să dansăm. Bine, Myriam este o intelectuală, care mi-a dat multă cultură, mi-a dat ideea că dansul trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și râdeam de mine însumi aceste poezii îmi dădeau niște dezlegări pentru dans. Vreau să ajung la ideea că, pentru mine, dansul este foarte legat de poezie. Adică, foarte mult timp dansul a fost legat de o narațiune, de un libret. "Uite o poveste, hai să o transpunem în dans. Uite o nuvelă, hai să o transpunem în dans". Ei bine, dansul poate să meargă mult mai departe. Un poet foarte interesant, Alain Bosquet, a spus ceva care a făcut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ca într-o căsătorie, ca în amor. A.V. Depinde și de amorul pe care ți-l alegi... G.C. Câteodată, amorul te alege... A.V. Așa este. Am văzut recent un spectacol de dans clasic, era muzica lui Chopin pe libretul "Dama cu camelii". Cel puțin la prima vizionare, n-am simțit nici o legătură între muzica lui Chopin și ceea ce se dansa. Am fost eu, ca spectator care a ascultat de atâtea ori creațiile pentru pian de Chopin, prizonierul unei anumite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
din zilele noastre (din distribuție a făcut parte și mezzosoprana Ruxandra Donose), știm "Oedip"-ul lui Andrei Șerban. Cum vedeți aceste montări? I.H. Povestea este importantă, este decisivă, și nu felul costumelor. Dacă o lucrare, vorbesc de partea teatrală, de libret, a fost valabilă într-o anumită epocă, atunci, în general, are aceeași valabilitate, poate chiar mai mare, mai clară, mai aprigă, mai profundă în perioada noastră. Este foarte logic să se spună aceste povești altfel, opera nu este un muzeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pe o motocicletă, îmbrăcat în haine de piele. I.H. Da, probabil că dacă povestea din "Cavaleria..." ar avea loc astăzi, ceea ce e foarte posibil să se întâmple, Turridu ar veni cu motocicleta. Pe vremea când au fost scrise muzica și libretul operei, venea călare, acum, de ce să nu vină cu motocicleta? A.V. Dacă Dumneavoastră ați rezistat atât de mult la conducerea Operei de Stat din Viena, trag concluzia că ați rămas un om cu o gândire modernă. Și atunci, vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a partiturilor. Spectacolul "Lucia di Lammermoor", regizat de Andrei Șerban la Opera Națională Română din Iași în toamna anului 2014 a demonstrat nivelul actual al personalității lui Vlad Iftinca: cunoașterea perfectă (dacă perfecțiunea există) a resorturilor ce încheagă muzica și libretul, ușurința, firescul comunicării cu orchestra, corul și soliștii, conducerea modulată și mlădiată a întregului spectacol muzical. Un singur regret umbrește bucuria reîntâlnirii cu Vlad Iftinca: revenirea sa ca muzician pe scenele Iașului, ale României, a fost posibilă numai după 13
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mă refer la oameni cu care au lucrat Renata Scotto, Kiri Te Kanawa, Thomas Hampson toți spun acest lucru. Se pare că azi nu mai există timp destul, deși etapele învățării unui lied, unei opere au ca început textul, cu libretul. A.V. De ce nu mai există timp? Ce înseamnă această fugă împotriva timpului? V.I. Vă dau un exemplu. Regina Resnik, când a debutat la "Met" în spectacolul "Fidelio", în 1944 dacă nu mă înșel, dirijor era Bruno Walter. Timp de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
al epocii în care a fost compusă? Maria Slătinaru Nistor nu s-a format în civilizația imaginii, dar îi aparține astăzi tocmai prin jocul esențializat, prin înclinarea balanței spre desfășurarea dramatică a ideilor compozitorului. Privind-o, spectatorul are garanția că libretul operei nu va fi trădat, nu va fi nici măcar umbrit. În urma calităților enumerate la începutul acestei schițe de portret, se cuvin adăugate echilibrul, parcimonia cuvintelor, decența, cultul pentru muncă, seriozitatea. Cu aceste atribute ale personalității a învins Maria Slătinaru Nistor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mai fac (sau poate, totuși, mă înșel...) nici ierbare, nici insectare, și-al oamenilor serioși, grăbiți totdeauna să alunge de pe tavan vreun ochi-de-păun oploșit la ceas de seară. Prea gingași pentru fabulă, prea ,siropoși" pentru poezie, fără talent dramatic, dincolo de librete de operă, ce Dumnezeu să faci, ca scriitor (ca scriitori...), cu fluturii? Roman. Asta e Războiul fluturilor, zisa ,traducere și adaptare liberă dintr-o limbă necunoscută". Un mojar în care cad sub pisălog scene de film și poezii cu vorbe schimbate
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
urmează: 1. Articolul 38 va avea următorul cuprins: "Art. 38. - Constituie contravenție nedeclararea la organele vamale a următoarelor valori pe care călătorii le au asupra lor la ieșirea din țară sau la intrarea în țară: a) sumele în lei efectivi, libretele și obligațiunile C.E.C.; ... b) obiectele din metale prețioase, sub orice formă, si pietrele prețioase, cu excepția obiectelor de uz personal. ... Contravenția prevăzută în alin. 1 lit. a se sancționează cu amendă de la 300 la 3.000 lei, iar cea prevăzută în
DECRET nr. 132 din 19 aprilie 1972 pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor preţioase şi pietrelor preţioase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152464_a_153793]
-
scrisori de garanție P 25333 - Depozite pentru cecuri certificate P 25334 - Depozite pentru ordine de plată cu scadenta P 25335 - Depozite pentru garanții gestionari P 25336 - Alte depozite colaterale P 2537 - Datorii atașate P 254 - Certificate de depozit, carnete și librete de economii P 2541 - Certificate de depozit P 2542 - Carnete și librete de economii P 2547 - Datorii atașate P 255 - Disponibil din contribuția financiară a Comunității Europene la dispoziția Fondului Național P 2551 - Disponibil aferent Memorandumului de Finanțare privind Programul
ANEXE din 11 februarie 2003 la Ordinul ministrului finanţelor publice şi al guvernatorului Băncii Naţionale a României nr. 188/1/2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149570_a_150899]