738 matches
-
pentru o lume „din flori, din vise și parfume, din armonii”. Primitivismul, pe care i-l aprecia Macedonski, nu este lipsit de reminiscențe livrești, clasice. În afara încercărilor simboliste - nici aici clișeele nu au putut fi evitate, dar uneori apare și licărirea câte unui stih deosebit -, C. este un intimist șters, lipsit de suflu liric. De remarcat ritmul nervos al versului în Velocipedul. În teatrul său cu subiecte antice sau exotice, construcția e plată, fără viață. Se distinge, pentru frumusețea unor pasaje
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286076_a_287405]
-
aspru, nu ierta, nu tolera cea mai mică abatere. Pedepsele cădeau potop, de la lovirea cu cartea în cap până la eliminarea din școală..."116. Anii '30 sunt marcați de activitatea societății culturale "Gheorge Asachi" ce editează cele câteva numere ale revistei Licăriri. În sala de teatru "Unirea" au avut loc diferite reprezentații, dar și concerte al Filarmonicii din Iași, precum și cel susținut de violonistul dorohoian George Enescu 117. Chiar dacă cei mai mulți dintre absolvenții acestui liceu s-au îndreptat către universitate, figurile de marcă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în paginile revistelor școlare, precum: Gândul nostru, revista Liceului Carmen Sylva; Clasa noastră, foaie bilunară ce apare doar un singur an la Liceul Laurian, constituind, surprinzător, singura publicație școlară menționată în monografiile și arhivele acestui liceu; Căminul nostru, Tudor Pamfile, Licăriri, la Liceul Gr. Ghica; Vatra Bașoteștilor, la Liceul Anastasie Bașotă; Muguri, la Liceul Hurmuzachi. Iar dacă pentru unii elevi primele încercări literare au fost doar o simplă cochetare cu literatura, pentru câteva talente, revista liceului a devenit o adevărată rampă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nu și-a întrerupt mersul lucrărilor decât în momentul în care forțele l-au abandonat. Cu doar o lună înaintea morții, a publicat ultimul și poate cel mai strălucit dintre pamfletele sale, Ce se vede și ce nu se vede, licărire supremă și radioasă a flăcării luminoase care avea să se stingă pentru totdeauna! Cu toate acestea, în luna septembrie a anului trecut, amicii săi, care urmăreau cu o dureroasă neliniște evoluția maladiei sale, l-au constrâns să meargă în Italia
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
te ridici la Înălțimea așteptărilor 291 13. Cea mai periculoasă capcană 297 Capcana nr. 57: Atunci când nu pui În practică tot ce ai Învățat În teorie 297 Concluzie 303 Index 305 Mulțumiritc "Mulțumiri" Ben Franklin scria cândva că Înțelepciunea reunește „licăririle de spirit” ale altora. Am adunat Înțelepciune de la atâția oameni, Încât mi-e cu neputință să-i pomenesc pe toți. Câtorva le voi mulțumi totuși, iar această carte le este dedicată lor. Răposatului Norman Vincent Peale, a cărui scrisoare de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
negativă" a omului fără însușiri care este Bizu. Ca atare, înainte cu mult de a suferi din cauza răutății celorlalți, băiatul "coanei Lina" se arată preocupat de "ideea morții", astfel că, ori de câte ori încerca să-și aducă aminte de primele impresii și licăriri ale conștiinței, se vedea "mic de o șchioapă, în poarta casei, cugetând tulbure asupra vieții". Așadar, "thanatofilia" eroului lovinescian se vădește a fi o predispoziție temperamentală (i.e. înnăscută), față de care împrejurările concrete ale existenței nu joacă decât un rol secundar
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Ceea ce nu-i împiedica să pară amîndoi legați la același jug și mînați de un tiran nevăzut - o umbră firavă, alături de un trup vânjos. Orice ar fi fost partul, Ahab era ca o chilă trainică, de neclintit. La cele dintîi licăriri ale zorilor, glasul lui răsuna la pupa ca un dangăt: Ă Sus pe catarge! Și toată ziua, pînă după asfințit, același glas se auzea din oră în oră, de cîte ori timonierul bătea clopotul: Ă Ce vedeți? Priviți cu atenție
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un erou caragialian, schița dlui Brătescu stoarce lacrimi cititorilor. Tot așa Un om etc. Dar dl Brătescu are alt temperament, și deci altă viziune. Dar chiar și Caragiale are o bucată, o singură bucată, în care se vede măcar o licărire de bunătate în sufletul Miticilor. E Inspecțiune. În această schiță apar câțiva Ionești și Mitici, plini de milă pentru soarta unui casier, care dispare de frica unei inspecții ce trebuia să aibă loc a doua zi. Dar s-ar putea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
scrisului său, impregnat de suculente regionalisme, un aer de naturalețe. Prozele documentând asupra existenței din spațiul țărănesc au - mărturisit - substanță autobiografică. Cu timpul, mai cu seamă spre sfârșitul vieții scriitorului, invenția se tot restrânge, sub condeiul nostalgic făcându-și loc licăririle aducerilor-aminte. Amintiri din timpul războiului, cu un drum de coșmar până la Bârnova (Din vremea războiului), suveniruri, consemnate ca într-un jurnal, din școală și din timpul stagiului petrecut în minister. Un amestec de bucurie și de nesățioasă curiozitate îi stârnește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
combătut. Categoriile lui apăsătoare trebuie topite prin înnoirea conștiințelor, în care se face loc și care fac astfel loc unei lumi dumnezeiesc umane. Simone Weil caracterizează regimul lumii ca pe o țesătură strînsă, înrobitoare, de legi ale forței, unde singurele licăriri de libertate supranaturală sînt ascunse în profunzimea inimilor. și totuși, în L'Enracinement, ea își propune să gîndească un model de societate, dar o societate care să ofere loc ordinii supranaturale, aproape o societate de apoi, impregnată de posibilități spirituale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu mă vadă, nici eu să nu-i văd”. Datorită lipsei de hrană „șira spinării îi ieșea prin piele ca o funie întinsă, coastele se vedeau precum căpriorii unui staul vechi fără acoperiș, iar lumina ochilor afundați în orbite părea licărirea stinsă dintr-un puț adânc” (Majjhima-Nikăya, I, 245). Se spune că, la un moment dat, ar fi afirmat: „Trupul mi-a devenit neînchipuit de subțire. Din pricina puținei hrane, semnul pe care-l lăsam când mă așezam era ca urma copitei
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mai mare. Este legătura dintre starea noastră prezentă de singurătate Și starea noastră viitoare de slavă. Teologia ne permite să vedem suferința ca o fereastră spre prezența lui Dumnezeu, în care vedem prin ea Și dincolo de ea Și surprindem o licărire a slavei Și a prezenței lui Dumnezeu care ne așteaptă la poarta ei. Nu poate fi evitată - dar nu trebuie nici temută. Noul Testament este străbătut de ideea că a deveni creștin înseamnă a pătrunde în experiența poporului suferind al lui
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
aș fi știut să o spun pe vremea aceea, aș fi numit „feminitate” felul acela de a zâmbi. Dar limbajul meu era pe atunci prea concret. Mă mulțumeam să cercetez, în albumele noastre cu fotografii, chipurile femeilor și să regăsesc licărirea aceea de frumusețe pe unele dintre ele. Căci femeile acelea știau că, pentru a fi frumoase, trebuia, cu câteva clipe înainte ca blițul să le orbească, să pronunțe tainicele silabe franțuzești cărora puține dintre ele le cunoșteau înțelesul: „pe-tite pomme
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
noastre doar de femeile care, iarna, curăță troienele de zăpadă de pe drum... N-am auzit-o pe bunica intrând. Și-a pus mâna pe umărul meu. Am tresărit, apoi, arătându-i fotografia, am întrebat-o: - Cine-i femeia asta? O licărire de spaimă s-a ivit în privirea întotdeauna calmă a bunicii. Cu o voce aproape nepăsătoare, mi-a răspuns printr-o întrebare: - Care femeie? Am tăcut amândoi ciulind urechea. Un fâlfâit bizar umplea încăperea. Bunica s-a întors și a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu o vagă stânjeneală. Aveam impresia că o încolțim pe femeia singură din fața noastră. Cu toate acestea, nici nu părea să observe prezența noastră încordată. Mâinile îi rămâneau mai departe nemișcate pe genunchi, privirea i se topea pe cerul străveziu. Licărirea unui surâs îi lumina chipul... Puțin câte puțin, ne-am lăsat în voia acelei liniști. Aplecați peste balustradă, cu ochii larg deschiși, încercam să vedem cât mai mult cer. Balconul se legăna ușor, fugindu-ne de sub picioare, începând să plutească
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lui. Curentul îi ducea deja picioarele cu cizmele pline de apă. N-am avut timp să-mi desfac fularul, m-am întins pe zăpadă, m-am târât, i-am întins mâna. În momentul acela am văzut în ochii lui o licărire de spaimă... Cred că s-ar fi descurcat fără ajutorul meu, era prea învățat cu greutățile, prea legat de forțele naturii ca să se lase prins în cursă de ele. Dar, de data aceasta, m-a apucat de mână fără zâmbetul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Da, o priveam de la o înălțime iluzorie, din viitorul spre care tindeau toate forțele mele tinerești. Ea mergea prin apă cu nepăsarea visătoare a unei adolescente. Cartea ei, deschisă, rămăsese în iarbă, sub sălcii. Am revăzut brusc, într-o singură licărire de lumină, întreaga viață a Charlottei. Parcă era un șir palpitant de imagini: Franța de la începutul secolului, Siberia, deșertul și, din nou, zăpezile fără de sfârșit, războiul, Saranza... Nu avusesem încă niciodată ocazia să cercetez existența cuiva în viață astfel - de la
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Charlotte o privea învolburându-se în noaptea aceea cumplită de război, precum și clipa prezentă - femeia subțiratică, cu un batic alb pe părul cărunt, o femeie care se plimbă distrat prin apa limpede a unui râu ce curge în mijlocul stepei nemărginite... Licăririle acelea îmi păreau totodată efemere și înzestrate cu un fel de veșnicie. Resimțeam o siguranță amețitoare: într-un mod misterios, ele făceau imposibilă moartea Charlottei. Ghiceam că întâlnirea din izba neagră cu tânăra femeie de lângă fereastra acoperită de promoroacă - icoana
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ele făceau imposibilă moartea Charlottei. Ghiceam că întâlnirea din izba neagră cu tânăra femeie de lângă fereastra acoperită de promoroacă - icoana de gheață! - și chiar povestea lui Gavrilici, trestiile acelea, plevuștile, într-o seară de război, da, chiar și cele două licăriri de lumină contribuiau la imposibilitatea morții ei. Și cel mai minunat era că nu trebuia nicidecum să demonstrez asta, să explic, să conchid. O priveam pe Charlotte, care urca pe mal să se așeze la locul ei preferat, sub sălcii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
umanitate de la Începuturile creației din jocul dumnezeirii. Cu ochii dilatați și buzele tremurând, fără grai, privim hipnotizații, cei câteva mii de oameni răsăritul astrului luminii și al vieții. Mai Întâi, zorii feciorelnici se Îmbujorează ușor, apoi discret apare o primă licărire aurie, un colțișor palid, care se mărește, până ce conturul se definitivează și Hyperion În caru-i de foc Își Începe aventura imperturbabilă de lumină și căldură pe Întinsul bolții cerești. Dintotdeauna, tabloul a fost copleșitor În măreție și puritate. Momentul magic
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de lumină frântă ale fulgerelor spintecau, laserele dumnezeirii supreme, pe linii fantastice și nemărginit de lungi, Întunecimile fioroase ale nopții Înalte... Și, Între cele patru hotare ale nesfârșitului, Întinderile oarbe tremurau cu răstimpuri scurte de Întuneric și lumină albăstruie, sub licăririle fugătoare și iuți ale focului ceresc... Fierbeau văzduhurile și cerurile clocoteau sub descărcările zguduitoare ale tunetelor, și pământul Înfricoșat se cutremura nemernic, până În cele mai ascunse temeri ale sale, sub ropotul de trăsnete care cădeau asurzitor prin Întuneric, ca niște
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
disociază de ansamblul diversificat de acțiuni ale căror bugete le aflăm înscrise la capitolul "dezvoltare economică"317. Cu excepția mu-nicipalităților comuniste, putem reține că formele luate de acțiunea economică a orașelor nu par să depindă de eticheta politică a acestora 318. Licăririle și momelile comunicării Deveniți responsabilii gestionării orașelor lor, primarii anilor 1980 au fost cuprinși de "pasiunea managementului"319. Ei nu mai administrează, ei manageriază, adică au grijă să producă cele mai bune servicii la cele mai mici costuri. Alain Carignon
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
serviciul revalorizării rolului primarului / 198 Partea a treia Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății / 205 Capitolul 5. Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane / 207 La proba concurenței, emergența orașului-strateg / 211 O concepție lărgită despre intervenția economică a comunelor / 211 Licăririle și momelile comunicării / 215 De la planificarea urbană la proiectul orașului: dificila căutare a unei coerențe politice / 220 Marea frică de săraci și de imigranți / 226 Situația locuințelor gospodăriilor modeste / 226 Politici de excludere a populațiilor indezirabile / 233 Carențele politice ale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pașii, nici ceea ce se petrecea în jurul lui. Puțin mai încolo, ajunse în fața unui palat și mai mare și mai frumos. Westminster. Tom privi cu uimire construcția enormă.(...) Sărmanul Tom se apropiase încet, timid, până la santinele, bătându-i inima, cu o licărire de speranță, când deodată zări prin grilajul aurit un spectacol care era să-i scoată un strigăt de bucurie. De cealaltă parte a grilajului, era un băiat drăguț, pârlit de soare, înnegrit de sporturi și de exerciții în aer liber
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
mă gîndesc deloc la mine. SÎnt sută la sută altruistă! Iar toate astea sînt numai pentru binele și confortul pruncului meu nenăscut. Într-una dintre direcții se află stive de pătuțuri de vis și zdrăngănele rotative atîrnate. În alta, zăresc licărirea ademenitoare a cărucioarelor cromate. În fața mea, se află expuse nenumărate costumașe mici, mici de tot. Fac un pas În față, către hăinuțe. Uite ce papucei adorabili cu iepuraș! Și ce gecuțe căptușite, din piele de vacă... și uite ce de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]