752 matches
-
15 genuri ("Dryopteris filix-mas", "Salvinia natans", "Asplenium trichomanes"). Din ecvizetofite au fost semnalate 8 specii ("Equisetum telmateia", "Equisetum pratense" etc.). Lichenoflora Moldovei înregistrează circa 200 de specii și varietăți - licheni crustoși ("Verrucaria fuscella", "Pyrenula nitida", total 108 sp.), urmați de lichenii foliacei ("Peltigera canina", "Xanthoria parietina", 80 sp.) și fruticuloși ("Ramalina fraxinea", "Cladonia fimbriata", 18 sp.). De asemenea, în flora Moldovei s-au identificat 124 de specii de mușchi ("Pleurozium schreberi", "Plagiochila asplenioides", "Marchantia polymorpha", "Funaria hygrometrica"). În ecosistemele acvatice și
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
cucului, pelin, paius), apar și pâlcuri de pădure, reprezentate de stejar, carpen, tei, arțar etc. Tundra este întâlnită în insulele arctice, în nordul Scandinaviei și în nordul Câmpiei Ruse, între Capul Nord și Munții Ural. Vegetației sărăcăcioase de mușchi și licheni i se adaugă mesteăcanul pitic, salcia pitică și ienupărul. O vegetație asemănătoare celei de tundră, vegetația alpină, se găsește în partea superioară a munților înalți, fiind formată, printre altele, din graminee, afin, merișor și smardar. Fauna de tip tropical, apoi
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
semnificativă de materii organice aduse de valuri sau de origine locală. De obicei materiile organice se află în descompunere, formând depozite cu miros de metan și sulfură de hidrogen. Flora este formată mai ales din anumite forme de alge - rar licheni cu rezistență la variații de mediu și hidrofile. Cu o frecvență mai redusă se întâlnesc și angiosperme, mai ales în partea dinspre uscat a etajului supralitoral. Pe lângă bacterii aerobe și - mai puțin - anaerobe, fauna include numeroase crustacee, insecte și viermi
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
topoare), iar versanții estici ai Anzilor sunt acoperiți de păduri de roșcove. "Puna": în ținuturile înalte din nord-vest, arbuștii de tola și tufișurile de ichu formează o pătură subțire deasupra solului stâncos, unele pietre fiind acoperite de mușchi (plantă) și licheni. În canioanele de la baza muntelui se întâlnește cactusul cardón. Pădurile de foioase și conifere: în regiunea lacurilor patagoneze (de-a lungul graniței chiliene), pădurile veșnic verzi sau cu frunze căzătoare sunt create, majoritar, din anumite specii de Nothofagus (fag sudic
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
joase de coastă apar diverse specii de mangrove, specii de palmieri, cum ar fi Sago(fosilă vie, neschibată în ultimii 200 de milioane de ani) și casuarine. Între 900 m și 1200 m apar păduri de pin. Mai sus cresc licheni, mușchi și alte tipuri de floră alpina. Fauna este una bogată, asemănătoare celei australiene. Cuprinde peste 650 de specii de păsări, cum ar fi pasărea Paradisului, cazuarul, pasărea umbrar și cca 222 de specii de mamifere(în special rozătoare și
Papua Noua Guinee () [Corola-website/Science/298135_a_299464]
-
pomifera ("Maclura pomifera"), molid argintiu ("Picea pungens"), molid de Canada ("Tsuga canadensis"), pin negru ("Pinus nigra"), platan occidental ("Platanus occidentalis"), sâmbovina ("Celtis occidentalis"). De asemenea, este foarte diversă și lichenoflora locală. În pădurea Valea Gâștelor au fost identificate speciile de licheni fruticuloși: "Ramalina fraxinea", "Evernia prunastri" și "Ramalina farinacea". La periferiile ecosistemului, mărginit de șoseaua Balcani, str. Petricani), apar specii - "Physcia aipolia", "Physcia orbicularis", "Physcia hispida", "Parmelia scortea", "Bacidia luteola", în parcul Ștefan cel Mare: "Physcia ascendens", "Physcia caesia", "Physcia grisea
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
operele sale fiind premiate cu numeroase premii naționale și internaționale. este soția pictorului Ion Stendl. Nenumărate tufe de trandafiri, diafan colorate; fățiș de boschete de la griul cel mai pâl până la verdele-negru. Poteci ce aduc la sculpturi năpădite de flori și licheni aurii. Printre ramuri văd inorogi cu cornul dungat în alb și roșu, căi înaripați, coloane sparte la umbră cărora se odihnesc nimfe. Păsări cu penaj de miniaturi persane zboară în carduri mici sau se adună pe trepte. Ziggurate, negre, aurii
Teodora Stendl () [Corola-website/Science/317221_a_318550]
-
Accesul navelor este posibil doar câteva luni pe an, în timpul verii, și necesită permise speciale. Arhipelagul este de origine vulcanică, fiind compus din bazalt neozoic și jurasic. Deși acoperite de gheață, există, de asemenea, zone acoperite cu mușchi și de licheni. Partea nord-estică a insulelor este în întregime acoperite de gheață pe tot parcursul anului, chiar dacă, uneori, gheața se retrage pe timpul verii de pe insulele meridionale ale arhipelagului. Cea mai mare insulă este "Țara Prințului George" (Земля Георга, Zemlja Georga)care are
Arhipelagul Franz Josef () [Corola-website/Science/316629_a_317958]
-
se află între Marea Antilelor Australe la nord și Marea Wedell la sud. Între insulele Shetland de Sud se află mai multe strâmtori (Livingstone, Rei Jorge (Waterloo) etc). Zona Antarctică Braziliană are un ecosistem sărac, mai ales în ceea ce privește vegetația (mușchi, licheni, alge, crucea voinicului și cîteva plante cu flori). Fauna este însă ceva mai bogată, cuprinzînd păsări (albatros, furtunar uriaș, furtunar Wilson, furtunar de zăpadă, lup-de-mare, pinguin, cormoran, rîndunica-de-mare), mamifere (foca, elefant-de-mare, morsă, balenă, leopard-de-mare) precum și alte specii (pești, echinoderme, moluște
Zona Antarctică Braziliană () [Corola-website/Science/316747_a_318076]
-
Coastele nord-vestice sunt scăldate de Marea Balleny, iar cele nord-estice de Marea Roosevelt și de Golful Sulzberger. Insulele Balleny și Scott sunt scăldate direct de apele Oceanului Antarctic. Zona Antarctică Neozeelandeză are un ecosistem sărac, mai ales în ceea ce privește vegetația (mușchi, licheni, alge). Fauna este puțin mai bogată, cuprinzând păsări (albatrosul, furtunarii, lupul-de-mare, pinguinul, cormoranul, rândunica-de-mare), mamifere (foca, elefantul-de-mare, morsa, balena, leopardul-de-mare), precum și alte specii (pești, echinoderme, moluște, zooplancton etc). Acestea se dezvoltă pe solurile antarctice ale tundrei și deșerturilor polare sudice
Zona Antarctică Neozeelandeză () [Corola-website/Science/316825_a_318154]
-
condiții de pe Terra în tundra arctică, deșerturi, coaste stâncoase, la înălțimi mari sau în anumite zone toxice(deșeuri de mine). ii sunt un grup specific de organisme inferioare. Corpul lor e de dimensiuni mici și poate avea diferite forme. Deosebim licheni "crustacei", strâns lipiți de substrat, "frunzoși" sau "foliacei" și "arborescenți", fixați de substrat cu baza. Se cunosc peste 20000 de specii de licheni, care cresc pe scoarța copacilor, pe pământ, pe stânci golașe. La exterior lichenii par a fi un
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]
-
grup specific de organisme inferioare. Corpul lor e de dimensiuni mici și poate avea diferite forme. Deosebim licheni "crustacei", strâns lipiți de substrat, "frunzoși" sau "foliacei" și "arborescenți", fixați de substrat cu baza. Se cunosc peste 20000 de specii de licheni, care cresc pe scoarța copacilor, pe pământ, pe stânci golașe. La exterior lichenii par a fi un singur organism, în realitate însă prezintă o conviețuire a două organisme - "alga verde" sau "albastră unicelulară" și "ciuperca" pluricelulară. După natura substratului pe
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]
-
avea diferite forme. Deosebim licheni "crustacei", strâns lipiți de substrat, "frunzoși" sau "foliacei" și "arborescenți", fixați de substrat cu baza. Se cunosc peste 20000 de specii de licheni, care cresc pe scoarța copacilor, pe pământ, pe stânci golașe. La exterior lichenii par a fi un singur organism, în realitate însă prezintă o conviețuire a două organisme - "alga verde" sau "albastră unicelulară" și "ciuperca" pluricelulară. După natura substratului pe care trăiesc lichenii pot fi: saxicoli (pe stânci), endolitici (cresc în masa stâncii
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]
-
pe scoarța copacilor, pe pământ, pe stânci golașe. La exterior lichenii par a fi un singur organism, în realitate însă prezintă o conviețuire a două organisme - "alga verde" sau "albastră unicelulară" și "ciuperca" pluricelulară. După natura substratului pe care trăiesc lichenii pot fi: saxicoli (pe stânci), endolitici (cresc în masa stâncii) și epilitici (cresc pe suprafața rocilor); corticoli (pe trunchiul și ramurile arborilor), endofloiodici (cresc în grosimea scoarței) și epifloiodici (cresc pe suprafața scoarței); tericoli (cresc pe diferite tipuri de sol
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]
-
și epilitici (cresc pe suprafața rocilor); corticoli (pe trunchiul și ramurile arborilor), endofloiodici (cresc în grosimea scoarței) și epifloiodici (cresc pe suprafața scoarței); tericoli (cresc pe diferite tipuri de sol); lignicoli (pe lemne și putregaiuri); muscicoli (pe mușchi) etc. Înmulțirea lichenilor se realizează în general pe cale vegetativă (fragmente de tal). Ciuperca constitutivă se poate înmulți și asexuat prin spori, formând corpuri sporifere: apotecii (frecvent) și peritecii. Apoteciile se prezintă ca niște mici discuri, cu diametrul de câțiva milimetri, ce se prind
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]
-
Culoarea apoteciilor variază, fiind de obicei diferită de cea a talului pe care se formează. În apotecii se formează spori care eliberați germinează, dând naștere la hife de ciupercă. Dacă aceste hife întâlnesc alga corespunzătoare, vor da naștere unui nou lichen. Lichenii sunt utilizați ca materie primă în diferite ramuri industriale: farmaceutică, alimentară, chimică. Utilitatea lor se datorează numărului foarte mare de substanțe chimice pe care le formează în cadrul proceselor metabolice, substanțe cunoscute sub numele de acizi lichenici (termen impropriu deoarece
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]
-
apoteciilor variază, fiind de obicei diferită de cea a talului pe care se formează. În apotecii se formează spori care eliberați germinează, dând naștere la hife de ciupercă. Dacă aceste hife întâlnesc alga corespunzătoare, vor da naștere unui nou lichen. Lichenii sunt utilizați ca materie primă în diferite ramuri industriale: farmaceutică, alimentară, chimică. Utilitatea lor se datorează numărului foarte mare de substanțe chimice pe care le formează în cadrul proceselor metabolice, substanțe cunoscute sub numele de acizi lichenici (termen impropriu deoarece, cu toate că
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]
-
Utilitatea lor se datorează numărului foarte mare de substanțe chimice pe care le formează în cadrul proceselor metabolice, substanțe cunoscute sub numele de acizi lichenici (termen impropriu deoarece, cu toate că majoritatea acestor substanțe au o reacție acidă, ele nu au compoziția acizilor). Lichenii au fost definiți ca "pionieri ai vegetației" deoarece sunt primii care se instalează în stațiuni improprii pentru alte grupe de plante. Prin intermediul acizilor lichenici, care au o accentuată acțiune corozivă, lichenii reușesc să dezagrege rocile și să contribuie astfel la
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]
-
au o reacție acidă, ele nu au compoziția acizilor). Lichenii au fost definiți ca "pionieri ai vegetației" deoarece sunt primii care se instalează în stațiuni improprii pentru alte grupe de plante. Prin intermediul acizilor lichenici, care au o accentuată acțiune corozivă, lichenii reușesc să dezagrege rocile și să contribuie astfel la formarea unui strat subțire de sol, pe care ulterior se pot instala alte organisme vegetale. Procesul de terraformare a unor alte plante poate începe prin implementarea lichenilor. Datorită sensibilității lor deosebite
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]
-
o accentuată acțiune corozivă, lichenii reușesc să dezagrege rocile și să contribuie astfel la formarea unui strat subțire de sol, pe care ulterior se pot instala alte organisme vegetale. Procesul de terraformare a unor alte plante poate începe prin implementarea lichenilor. Datorită sensibilității lor deosebite, lichenii constituie indicatori valoroși ai gradului de poluare al atmosferei ca și ai unor condiții ecologice staționare. Lichenii crustoși contribuie la distrugerea ritidomului arborilor; lichenii foliacei și fruticuloși sufocă plantele prin blocarea funcției stomatelor și asigură
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]
-
reușesc să dezagrege rocile și să contribuie astfel la formarea unui strat subțire de sol, pe care ulterior se pot instala alte organisme vegetale. Procesul de terraformare a unor alte plante poate începe prin implementarea lichenilor. Datorită sensibilității lor deosebite, lichenii constituie indicatori valoroși ai gradului de poluare al atmosferei ca și ai unor condiții ecologice staționare. Lichenii crustoși contribuie la distrugerea ritidomului arborilor; lichenii foliacei și fruticuloși sufocă plantele prin blocarea funcției stomatelor și asigură condiții optime pentru dezvoltarea unor
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]
-
ulterior se pot instala alte organisme vegetale. Procesul de terraformare a unor alte plante poate începe prin implementarea lichenilor. Datorită sensibilității lor deosebite, lichenii constituie indicatori valoroși ai gradului de poluare al atmosferei ca și ai unor condiții ecologice staționare. Lichenii crustoși contribuie la distrugerea ritidomului arborilor; lichenii foliacei și fruticuloși sufocă plantele prin blocarea funcției stomatelor și asigură condiții optime pentru dezvoltarea unor paraziți animali periculoși. Lichenii au proprietatea de a concentra în talurile lor o mare cantitate de substanțe
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]
-
Procesul de terraformare a unor alte plante poate începe prin implementarea lichenilor. Datorită sensibilității lor deosebite, lichenii constituie indicatori valoroși ai gradului de poluare al atmosferei ca și ai unor condiții ecologice staționare. Lichenii crustoși contribuie la distrugerea ritidomului arborilor; lichenii foliacei și fruticuloși sufocă plantele prin blocarea funcției stomatelor și asigură condiții optime pentru dezvoltarea unor paraziți animali periculoși. Lichenii au proprietatea de a concentra în talurile lor o mare cantitate de substanțe radioactive; în acest context animalele din regiunile
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]
-
ai gradului de poluare al atmosferei ca și ai unor condiții ecologice staționare. Lichenii crustoși contribuie la distrugerea ritidomului arborilor; lichenii foliacei și fruticuloși sufocă plantele prin blocarea funcției stomatelor și asigură condiții optime pentru dezvoltarea unor paraziți animali periculoși. Lichenii au proprietatea de a concentra în talurile lor o mare cantitate de substanțe radioactive; în acest context animalele din regiunile polare care consumă acești licheni concentrează la rândul lor doze însemnate de elemente radioactive care devin periculoase în special pentru
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]
-
plantele prin blocarea funcției stomatelor și asigură condiții optime pentru dezvoltarea unor paraziți animali periculoși. Lichenii au proprietatea de a concentra în talurile lor o mare cantitate de substanțe radioactive; în acest context animalele din regiunile polare care consumă acești licheni concentrează la rândul lor doze însemnate de elemente radioactive care devin periculoase în special pentru populațiile umane care se hrănesc cu carnea acestora.
Lichen () [Corola-website/Science/317367_a_318696]