24,903 matches
-
împlinirea unui gest eroic marginal a duce, a face față fiecărei zile, suferinței obișnuite, normale. Totuși, nu trebuie să ne mulțumim cu rezistența pasivă în fața suferinței, trebuie să ne luptăm de fiecare dată când putem și să folosim posibilitățile noastre limitate, în mediul personal și social, pentru a schimba condițiile dureroase ale vieții. Mai mult, ar trebui să elaborăm durerea în profunzimea noastră. Eliberarea interioară de durere se manifestă de fiecare dată când un om de credință nu se sufocă în fața
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a înțeles: omul este justificat doar printr-o credință încrezătoare, care îi dă o libertate imensă. O imensă libertate "Cristos ne-a eliberat pentru ca noi să rămânem liberi" (Gal., 5, 1). Acest verset nu se referă la libertatea "mică" oricum limitată, sub multe aspecte sau la liberul arbitru, ale cărui procese fiziologice sunt obiectul de studiu al noilor cercetări pe creier. Se subînțelege, așadar, că liberul arbitru ne conduce viața de fiecare zi. Și dreptul penal își are originea în această
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
își au rădăcinile în cele engleze, totuși în ceea ce privește practicile de adopție specialiștii au constatat diferențe semnificative. În anii 1700, anii colonizării Americii, sunt dominante practicile informale. Astfel, coloniștii, mai puțin preocupați de legăturile de sânge, practicau adopția la o scală limitată, mai degrabă sub forma plasamentului familial din zilele noastre. Legăturile fluide între familiile cosangvine și noncovangvine în America colonială au permis adopția informală a copiilor 13. În anii 1800, în contextul Revoluției Industriale, a imigrației masive în Statele Unite, a extinderii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
unui decan sau a unui președinte care vorbește în numele instituției universitare ca atare. Dintr-o asemenea marginalitate rezultă că conceptul de Universitate închide în sine o contradicție, dacă este adevărat că ceea ce tinde să promoveze el, și anume o universalitate limitată și excepțională, se înfățișează ca un monstru logic. Însă această contradicție ne face să ne gândim imediat la o întrebare: de ce trebuie instituite legi și reglementări diferite de acelea care guvernează în general o societate, de ce trebuie instituită această universalitate
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
familiile care au cele mai multe probleme, se confruntă și cu sărăcia, întâmpinând consecințele acesteia ca parte a problemelor propriu-zise. De pildă, o familie monoparentală are în mai mare măsură nevoie de ajutor în administrarea gospodăriei, părintele singur dispunând de un timp limitat, în condițiile în care este angajat pe piața muncii, dar tocmai acest tip de familie nu-și permite achiziționarea unor servicii contra cost, dat fiind veniturile mici în raport cu numărul de persoane și nevoile de consum aferente. În concordanță cu noile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în continuu și cu gravitate. Adesea m-am întrebat: A cui mână a desenat cercurile dintr-o scândură dată la rindea? Și a cui este privirea pe care o vezi acolo? Acest fel iscoditor și intim de a privi suprafețe limitate îl învățasem de la bunicul. Cândva, la începutul drumului lui de necititor și nescriitor, tata îi cumpărase un instrument ajutător, o lupă fixată pe un stativ și prevăzută cu o lampă care lumina suprafața ce urma să fie cercetată. Zi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
evenimentele istorice? Și dacă... sunt povești? Da, bineînțeles, uitasem cu cine vorbesc..., articulă Bart. Dar uite, noi știm că numai Dumnezeu este atotprezent. Dacă un sfânt este în cer, nu înseamnă că e ca și Dumnezeu. A fost și rămâne limitat acel sfânt! Sfinții ar trebui să fie pentru noi niște modele, domnule dragă, replică Arm cu mult aplomb, în sensul că ei, prin rugăciune, post, smerenie, au ajuns să fie una cu Legea, Legea lui Dumnezeu. Calea este deschisă pentru
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
persoanelor, deci un instrument al libertății lor. Dar Statul nu realizează repartiția (distribuția) cea mai justă, fiindcă intervin birocratismul, corupția și alte fenomene specifice. Soluția cea mai bună poate fi o combinație între acțiunea forțelor autoregulatoare ale pieței și intervenții limitate ale Statului (venit minim garantat, drept de învățămînt gratuit, asistență sanitară etc.). Întrebarea este în ce proporții trebuie realizată mixtura respectivă, iar răspunsul nu poate fi dat decît în funcție de conjunctura spațio-temporală specifică. Respectul valorilor umane fundamentale atrage și eficiența eco-nomică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
autorităților locale este desigur mai ridicată și ea este susținută prin reglementări legale clare și prin resurse financiare obținute prin impozitare directă. Aceste autorități își definesc singure politicile de dezvoltare, sau în acord cu guvernul central. În sistemele cu autonomie limitată, autoritățile locale acționează ca agenți ai guvernului central în executarea politicilor specifice, iar reglementările și controalele sunt mai extinse. Majoritatea impozitelor se duc către bugetul central, bugetul local finanțîndu-se din impozite și subvenții. Principiul de bază în acest caz îl
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
eficient decît atunci cînd intenționează să-l promoveze. N-am văzut vreun bine prea mare făcut de către cei care pretind să facă comerț cu binele obștesc."10 Jean-Baptiste Say considera cheltuielile publice drept o sursă de risipă, acțiunea Statului trebuind limitată la protecția individului. La fel, John Stuart Mill, care aprecia concurența pentru lumea industrială ca avînd aceeași importanță cu a soarelui pentru lumea fizică, ea asigu-rînd reglarea și funcționarea economiei. Acest liberalism practic cere rezistență la orice intervenție a Statului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
politic. De fapt, în ultimul secol, prezența guvernului în economie s-a făcut tot mai simțită. Potrivit lui R. Musgrave, această creștere se datorează următoarelor realități: a) Piața nu duce întotdeauna la o alocare eficientă a resurselor, acolo unde competiția este limitată sau inexistentă; b) Fără aranjamente legale și contractuale care să întărească activitatea de piață, nu poate fi vorba de asigurarea unei activități de piață eficiente; c) Valorile sociale nu sunt reflectate în deciziile de piață, dar joacă un rol în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
economiei neoclasice pot reprezenta doar un mod util de rezumare și evaluare a efectelor politicilor alternative, cu evidențierea limitelor acestora. Nu se pune în discuție solidaritatea umană, ci modul cel mai bun de aplicare a acestui principiu, fără risipirea resurselor limitate ale societății. În țările în tranziție, oamenii încă se bazează puternic pe Stat, ca garant al unui standard de viață de bază. Acești oameni au aversiune față de risc și nu vor sprijini implementarea unor schimbări. Pe acest fond, apar desigur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Nu va exista vreodată un consens cu privire la nivelul ideal de ocupare a mîinii de lucru. De asemenea, în privința asigurării sănătății publice, aproape că fiecare țară experimentează un alt sistem, caută o cale mai bună. În fine, guvernul are un control limitat și o capacitate redusă de prevedere a consecințelor acțiunilor sale. b) Modul cum sunt luate deciziile în sectorul public furnizează alte argumente, datorită slabei eficiențe a acestuia. Numai un vot maxim poate garanta faptul că nimeni nu va fi neîndreptățit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
guvernul are abilitatea de a duce societatea spre un optim Pareto, nu o va face decît dacă va fi forțat de competiția celorlalte partide"21. Activitatea de lobby, interesele speciale de grup, activitatea scăzută a electoratului, informația imperfectă și competiția limitată pot fi tot atîtea cauze ale deciziilor ineficiente. Apatia electoratului, dezamăgit sau dezinteresat și competiția slabă dintre partide, pot conduce ușor la situații de monopol politic, care favorizează deciziile în interesul unor privilegiați și ineficiența lor pentru marele public. Aceleași
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
birocrație și afectarea gravă a mediului economic. Intervenția neînfrînată a Statului în economie a dus la politizarea dezastruoasă a acesteia. Desigur, rentabilitatea întreprinderilor publice a fost diferită de la țară la țară, dar obiectivele obscure ale gestiunii lor, contradicțiile și "responsabilitatea limitată" sunt extrem de asemănătoare. La fel, personalul incompetent, procedurile complicate inutil și politicile de afaceri, soluțiile manageriale inadecvate. Protejarea între-prinderilor publice în fața concurenței lasă de fapt fără protecție beneficiarii, cetățenii. Întreprinderile publice s-au dovedit bugetivore, risipitoare de resurse, astfel încît
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cele economice. Deși autorităților locale li s-au oferit puteri sporite, acestea nu au încă capacitatea fiscală de a-și asuma noile responsabilități. Funcțiile de bază ale administrațiilor locale sunt astfel afectate, iar scopurile sau obiectivele nu pot fi decât limitate. Totuși, în democrațiile consolidate, nucleul dur al sistemului administrativ este reprezentat de guvernările locale. Acestea au trei funcții de bază: • furnizare eficientă a serviciilor publice de interes local; • asigurarea participării populației la deciziile adoptate; • apărarea împotriva abuzurilor puterii centrale. Putem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cele economice. Deși autorităților locale li s-au oferit puteri sporite, acestea nu au încă capacitatea fiscală de a-și asuma noile responsabilități. Funcțiile de bază ale administrațiilor locale sunt astfel afectate, iar scopurile sau obiectivele nu pot fi decât limitate. Și totuși, în continuare, guvernele încearcă să rezolve deficitele la nivel macroeconomic prin transferarea responsabilităților către autoritățile locale, introducându-le practic în faliment. Există în România consilii locale în care nu s-au luat salariile de luni de zile... O
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de imaginație, ci pentru că ne aflăm într-un context în care aplicarea procedurilor particulare contează cel puțin la fel de mult ca rezultatul obținut, el însuși dificil de măsurat. Această situație de parțială incertitudine a fost calificată de H. Simon ca "raționalitate limitată". El consideră ca puțin realistă ipoteza raționalității lui homo oeconomicus, perfect informat în privința parametrilor și variabilelor contextului în care evoluează. Informația este, din contra, un bun rar, inegal repartizat și a cărei obținere necesită un cost aproape prohibitiv. La fel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
moderne informatice și de comunicații; economia birocrației indică limitele producției non comerciale, datorită existenței obiceiurilor birocratice, vizînd supracosturi, su-pracalitate sau supraproducție. La aceasta, H. Simon și teoria organizațiilor răspund că trebuie ținut seama de specificitatea contextului și de principiul raționalității limitate. Acestea, prezente în toate organizațiile și nu doar în administrație, sugerează că guvernele birocratice nu sunt în mod obligatoriu condamnate la ineficiență; rezultă că un efort particular se justifică pentru a evalua politicile. Spre aceasta tinde știința politicilor publice (policy
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
eficient organizator ș.a.m.d. Și atunci, încet-încet, întreprinderile respective cunosc o stagnare sau chiar o regresiune, departe de obiective-le urmărite. Se dezvoltă o întreagă birocrație în jurul lor, influențele poli-tice își fac simțită prezența, de aceea aceste măsuri trebuie limitate și extrem de bine justificate. De obicei, puterile publice se comportă ca un fel de stat major al grupurilor industriale, producînd restructurări, cedări de active, concentrări de resurse, stabilire de priorități, strategii de alianțe, achiziții de competențe ș.a. nu dintre cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
proiectelor specifice. Desigur, descentralizarea are limite, chiar dacă ele sunt greu de stabilit. Dreptul administrativ consacră, în acest sens, trei sisteme: 1) Autonomie completă, deci libertatea deplină a autorităților locale de a administra activitățile comunităților pe care le reprezintă; 2) Autonomie limitată, în atribuțiile autorităților locale fiind doar anumite probleme sau activități; 3) Sistemul tutelar, în care guvernul sau administrația centrală dispune de întreaga competență de administrare a activităților, patrimoniilor și resurselor de uz și de interes local. Cel mai răspîndit este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
autorităților locale fiind doar anumite probleme sau activități; 3) Sistemul tutelar, în care guvernul sau administrația centrală dispune de întreaga competență de administrare a activităților, patrimoniilor și resurselor de uz și de interes local. Cel mai răspîndit este sistemul autonomiei limitate. 5.3.5. Reorganizarea administrativ-teritorială Pentru România, ca membră a Uniunii Europene, se pune și problema reorganizării administrativ-teritoriale, pentru optimizarea spațială a dezvoltării regionale și creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene. Obiectivele unui astfel de demers ar fi: diminuarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
locale. Măsura în care sunt practicate cele cinci modalități de finanțare depinde de gradul de autonomie și de condițiile specifice ale fiecărei colectivități. Oricum ar fi ele, însă, utilizate, rezultă că autonomia fiscală a autorităților locale nu poate fi decît limitată. De cele mai multe ori, acestora li se impun prin lege limite ale ratelor de impozitare, pentru a se evita astfel diferențe prea mari între regiuni, care ar putea genera fenomenul de migrare a forței de muncă și /sau a capitalului, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
statelor nu sunt intangibile. Pot apărea sciziuni, cum am văzut în cazul Iugoslaviei sau Cehoslovaciei, și regrupări, cum susțin partizanii unității europene. Probleme au și Belgia și Spania și alte țări europene. 6.5.3.1. Solidaritatea intraregională: necesară și limitată Ceea ce pare un joc din punct de vedere economic, este capacitatea fiecărui ansamblu economic pe care-l constituie o națiune de a menține un anumit progres al nivelului de viață al populației. Obiectivul creșterii zero, la care visau cîțiva în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Principiul "votului cu picioarele" 269 6.5.2.2. Efecte ale federalismului fiscal 271 6.5.2.3. Chestiunea transferurilor internaționale 272 6.5.3. Dubla repunere în cauză a Statului-națiune 274 6.5.3.1. Solidaritatea intraregională: necesară și limitată 275 6..5.3.2. Solidarități active și solidarități pasive 277 6.5.3.3. Uniunea Europeană: o logică de deznaționalizare 278 6.5.3.4. Jocuri trecute și viitoare 281 BIBLIOGRAFIE.......................................................................................283 Redactor: Simona Modreanu Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]