3,404 matches
-
comerciale. Mai nou, în 2003 a fost dată în folosință conducta petrolieră ce leagă bazinul Doba din Ciad de terminalul portuar camerunez Limboh. 3.2.4.2. Dinamica spațială a stărilor conflictuale/tensionale arabo-limitrofe A. Repartiția spațială a conflictelor arabo limitrofe De segmentele frontaliere circumscrise perimetrului extern sunt legate majoritatea conflictelor arabolimitrofe, a căror desfășurare se înscrie într-o geopolitică a periferiei arabe, marcată de un cerc de foc al sumei conflictelor asociate fiecărei dyade exterioare (Tabelul nr. 38). Se remarcă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
se înscrie într-o geopolitică a periferiei arabe, marcată de un cerc de foc al sumei conflictelor asociate fiecărei dyade exterioare (Tabelul nr. 38). Se remarcă o corelație aproape perfectă între numărul dyadelor arabo-limitrofe ale fiecărui stat și numărul conflictelor limitrofe în care a fost implicat statul respectiv. Practic, fiecărei stări conflictuale desfășurate cu state de la limita exterioară perimetrului arabofon, îi corespunde o dyadă frontalieră arabo-limitrofă nesigură. Doar două state arabofone fac excepție de la această regulă, respectiv Ciad, unde din patru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
conflictuală (cea cu Nigerul în 2006) și Djibouti, unde frontiera cu Etiopia a fost liniștită, datorită bunei înțelegerii între cele două state, ce au un inamic regional comun și anume Somalia. Stările conflictuale/tensionale dintre statele arabofone și cele nearabofone limitrofe (conflicte arabolimitrofe) au afectat 86% din perimetrul frontalier exterior (16.819 km.), dar au avut o repartiție inegală de-a lungul perimetrului exterior al spațiului arabofon. Astfel, funcție de numărul conflictelor/dyadelor exterioare conflictuale, precum și de ponderea acestora din totalul lungimii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
repartiție inegală de-a lungul perimetrului exterior al spațiului arabofon. Astfel, funcție de numărul conflictelor/dyadelor exterioare conflictuale, precum și de ponderea acestora din totalul lungimii perimetrului exterior, se evidențiază trei grupe de state (fig. 75): a. State fără conflicte cu exteriorul limitrof nearabofon, categorie în care sunt incluse 12 state arabofone care nu au segmente frontaliere terestre cu spațiile limitrofe nearabe (Bahrain, Comore, Egipt, Iordania, Kuwait, Liban, Oman, teritoriile palestiniene, Qatar, Sahara Occidentală, Tunisia, Yemen), precum și Djibouti, stat ce întreține raporturi amiabile cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de ponderea acestora din totalul lungimii perimetrului exterior, se evidențiază trei grupe de state (fig. 75): a. State fără conflicte cu exteriorul limitrof nearabofon, categorie în care sunt incluse 12 state arabofone care nu au segmente frontaliere terestre cu spațiile limitrofe nearabe (Bahrain, Comore, Egipt, Iordania, Kuwait, Liban, Oman, teritoriile palestiniene, Qatar, Sahara Occidentală, Tunisia, Yemen), precum și Djibouti, stat ce întreține raporturi amiabile cu Etiopia, singura țară nearabofonă cu care se învecinează. Practic cele 13 state fără dyade exterioare conflictuale reprezintă categoria
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
din arealul arab, respectiv 52% dintre statele lumii arabofone. b. State cu un singur focar conflictual cu exteriorul nearabofon, grupă ce cuprinde 7 state (28% dintre statele arabofone), dintre care doar 5 (20%) dispun de frontieră terestră directă cu state limitrofe nearabofone (Ciad, Libia, Maroc, Siria, Eritrea), în timp ce Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite întrețin relații tensionate cu arealul limitrof nearab, respectiv cu Iranul, fără a avea frontieră directă cu acesta. c. Statele cu mai multe dyade conflictuale cu exteriorul nearabofon constituie grupa cea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cu exteriorul nearabofon, grupă ce cuprinde 7 state (28% dintre statele arabofone), dintre care doar 5 (20%) dispun de frontieră terestră directă cu state limitrofe nearabofone (Ciad, Libia, Maroc, Siria, Eritrea), în timp ce Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite întrețin relații tensionate cu arealul limitrof nearab, respectiv cu Iranul, fără a avea frontieră directă cu acesta. c. Statele cu mai multe dyade conflictuale cu exteriorul nearabofon constituie grupa cea mai restrânsă, cu numai 5 state (Algeria, Mauritania, Irak, Sudan, Somalia) - 20%, dintre care 4 state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Irakul a înregistrat conflicte aferente ambelor dyade exterioare (cu Iranul și cu Siria), determinate în bună măsură de proiectele politico-militare aventuriste ale regimului Saddam Hussein. Gruparea spațială a acestui tip de stări conflictuale, precum și corelarea lor cu centrii de putere limitrofi în raport cu care s-au desfășurat, reliefează configurarea următoarelor areale de concentrare a situațiilor conflictuale cu statele nearabofone limitrofe: aria maghrebiană, în care se concentrează stările conflictuale/tensionale arabo-limitrofe conexe frontierelor exterioare ale Algeriei (Algeria-Niger, Algeria-Mali), Mauritaniei (Mauritania-Mali, MauritaniaSenegal) și Marocului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
proiectele politico-militare aventuriste ale regimului Saddam Hussein. Gruparea spațială a acestui tip de stări conflictuale, precum și corelarea lor cu centrii de putere limitrofi în raport cu care s-au desfășurat, reliefează configurarea următoarelor areale de concentrare a situațiilor conflictuale cu statele nearabofone limitrofe: aria maghrebiană, în care se concentrează stările conflictuale/tensionale arabo-limitrofe conexe frontierelor exterioare ale Algeriei (Algeria-Niger, Algeria-Mali), Mauritaniei (Mauritania-Mali, MauritaniaSenegal) și Marocului (Maroc-Spania). aria nord-est-africană, ce cuprinde în principal stările conflictuale/tensionale conexe frontierelor sudice ale Sudanului (Sudan-Etiopia, Sudan-Kenya, Sudan-Uganda
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Orientul Apropiat și vectorul de referință al tuturor statelor arabe pe linia organizării și proiectării cadrului relațional în plan regional. Relațiile arabo-israeliene au reprezentat și continuă să reprezinte o componentă specială a raporturilor conflictuale ale statelor arabe cu spațiile externe limitrofe, de aceea o vom și trata separat de acestea. Distinct din punct de vedere socio-cultural, economic și politic de lumea arabă, dar ancorat în spațiul geopolitic arab, statul Israel constituie o enclavă în “oceanul” de arabitate care îl înconjoară. Încă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Iordania), Gaza și peninsula Sinai (de la Egipt) și platoul Golan (de la Siria). Întrucât frontierele stabilite după războiul din 1948-1949 erau dificil de apărat, pentru a crea condiții mai bune de securitate, obiectivul israelian principal în plan teritorial în raport cu spațiul arab limitrof a fost și rămâne acela de a disocia frontiera politică de cea militară a statului. Se urmărește menținerea în permanență a unei frontiere militare de facto, deși nerecunoscută pe plan mondial, care devansează spre exterior (pe teritoriile arabe învecinate) frontiera
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
oficială) și perimetrul frontierei militare (ce delimitează teritoriul efectiv controlat) există un o zonă-tampon, cu caracter de discontinuitate spațială, formată din acele teritorii considerate de decidenții israelieni ca fiind de importanță crucială pentru securitatea statului, în relațiile cu entitățile arabe limitrofe. În această categorie s-au încadrat periodic și succesiv spațiile din perimetrul de contact arabo israelian, respectiv zona de securitate sud libaneză, platoul Golan, teritoriul fermelor Shebaa, Cisiordania, peninsula Sinai și fâșia Gaza (fig. 77). Dinamica teritorială a acestei centuri
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
protecție organizate de statul israelian a fost și este strâns legată de dinamica raporturilor de conflictualitate sau de normalizare a relațiilor arabo-israeliene. Prin urmare, autoritățile israeliene au pus la punct o organizare diferențiată a spațiilor de contact cu lumea arabă limitrofă, pe mai multe “viteze”, funcție de nivelul potențialului de risc resimțit din diferite direcții exterioare. În mod concret, interfața de contact arabo israeliană a devenit un spațiu cu geometrie și geografie variabilă, în care fiecărei piese teritoriale din angrenajul de contact
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Siria, Tunisia, Sahara Occidentală; în 8 state au dominat conflictele interne (peste 50% din încărcătura conflictuală): Insulele Comore - 95%, datorită numărului mare de lovituri de stat (19) derulate între 1977-1999, Oman, Yemen, Sudan, Somalia, Ciad, Algeria, Liban. Conflictele cu statele nearabofone limitrofe, fără a predomina procentual în nici un stat, au înregistrat cea mai mare pondere în Sudan (27,8%), acesta fiind și statul cu cele mai multe dyade frontaliere exterioare (5) și cu cea mai mare lungime a acestora (4.066 km.); cele mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Din perspectiva repartiției stărilor conflictuale la scară macrospațială arătate în tabelul de mai sus, domeniul arabofon se prezintă sub forma unei borduri intermediare de tranziție, defalcată pe două componente areale (partea asiatică și cea africană), ce face joncțiunea între spațiile limitrofe cu caracteristici conflictuale diferite și opuse unele față de altele. Astfel, Africa arabofonă prin volumul încărcăturii conflictuale acumulate (132 conflicte/tensiuni) reprezintă un areal intermediar ce face legătura între stabila, prospera și foarte puțin conflictuala Europă (cu doar 64 conflicte/tensiuni
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
20 de unități. Prezența Canadei în rândul statelor pivotale (I=36,5) se datorează în mare măsură imensității spațiului maritim la care are acces în mod natural, reprezentat prin cei 202.080 km. de țărm și cele 3 fațade maritime limitrofe (la oceanele Atlantic, Arctic și Pacific), în pofida faptului că statutul său este partial eclipsat de proximitatea teritorială a marelui vecin de la sud - S.U.A. Aceste elemente îi conferă statului canadian un patrimoniu de spațiu remarcabil, capitalizat sub forma unui veritabil tezaur
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
poziționare a potențialului geopolitic în spațiul arab, deși asimetrică ca “greutate”. Este simetrică pentru că cele două areale pivotale sunt situate la extremitățile estică și vestică ale domeniului arabofon: arealul estic cuprinde cea mai mare parte a peninsulei arabe și regiunile limitrofe rutei Sudanului, Eritreii, Republicii Djibouti, Somaliei, Yemenului și Insulelor Comore (41,1% din spațiul arabofon). E un spațiu periferic dominat de pauperitate și instabilitate, stări responsabile de scăderea drastică a valorilor indicelui de potențial geopolitic, în baza cărora statele în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
rezultată din însumarea P.I.B. al statelor din unitatea regională în cauză) la valoarea totală mondială a P.I.B., respectiv 65.610.000.000.000 USD (2007). Pentru realizarea unei juste aprecieri a potențialului geopolitic al spațiului arabofon în contextul proximităților teritoriale limitrofe, vom lua în considerare separat valorile indicelui I aferente celor trei componente ale Eurasiei (Europa, C.S.I., Asia nearabă), precum și ale celor două componente ale spațiului arabofon (Asia arabă și Africa arabofonă) - Tabelul nr. 53. Pe aceste coordonate, putem să privim
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
arabă și Africa arabofonă) între unitățile continental-regionale din proximitate, iar pe de altă parte valențele spațiului arabofon în ansamblu, în postura sa de triplu contact teritorial. De asemenea, ne dezvăluie existența unui interesant model de structurare a periferiei în raport cu spațiile limitrofe și a raporturilor stabilite între aceste unități de proximitate. Astfel, domeniul arabofon în întregulsău, prin valoarea indicelui de potențial geopolitic (I=21,3), îndeplinește rolul unei arii regionale-pivot, situată într-o poziție intermediară în raport cu unitățile continentale învecinate: Asia nearabă (I
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
arabofon pe mapamondul politic în diferite etape din istoria postbelică. Pe linia acestui raționament de lucru, vom lua în considerare evoluția în timp a ponderii statelor pivotale din totalulstatelor-pivot existente pe Glob, comparativ cu evoluția ponderii categoriei similare din spațiile limitrofe, respectiv în Europa, în Asia nearabă și în Africa subsahariană. Va fi avută în vedere doar categoria statelor-pivot întrucât în lumea arabofonă, în lipsa statelor-puteri, numai acestea determină caracterul primordial al diferitelor teritorii din punct de vedere geopolitic (cu valențe de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
al Municipiului București și consiliile locale au următoarele atribuții privind transportul rutier public, care se realizează În zona de competență respectivă: a) stabilirea și aplicarea politicilor teritoriale de dezvoltare durabil) a transportului rutier, În conexiune cu politicile similare din zonele limitrofe și În conformitate cu politica național) În domeniu; b) aprobarea programelor de transport rutier public de persoane În trafic județean, după armonizarea acestora de către autoritatea competența cu programele de transport rutier interjudețean, feroviar, naval său aerian, după caz. ART. 8 2 La
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
și se adaugă lui ergon, lucrului făcut, faptului operei, dar nu se situează alături, ci coexistă și cooperează, dintr-o anume zonă exterioară, în interiorul operațiunii. Nici exclusiv afară, nici exclusiv înăuntru. Ca un accesoriu ce trebuie acceptat într-o poziție limitrofă."312 Este evident o nouă manieră de a scrie și realizăm că o asemenea afirmație din partea noastră riscă a fi catalogată ca truism. Camil Petrescu era conștient de rolul său inovator, iar numeroasele fragmente adăugate impun evident cititorului a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de lectură al cititorului multiple planuri. Este una din inovațiile scriitorului care amintește de o altă figură, anume paregonul. El se opune, se alătură și adaugă la datum-ul operei, este un soi de accesoriu care trebuie acceptat într-o poziție limitrofă. Observăm o dedublare a instanței narative, în sensul că notele de subsol se organizează într-o hors d'oeuvre ce instituie comunicarea între planul narațiunii și cel al comentariului. Notele de subsol capătă valențe de literatură. Stilistic, printr-o originală
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a-și lărgi fațada la Golful Persic. Deși dispune de dublă deschidere maritimă, Arabia Saudită suferă de un acut complex al încercuirii de către mai mai micii săi vecini, motiv pentru care încearcă în mod constant să-și extindă ieșirea la mările limitrofe; în acest cadru trebuie înțelese acordurile cu E.A.U. din anii ’70, prin care regatul saudit a obținut o porțiune din litoralul de la Golful arabo-persan și tot în această logică s-au înscris diferendele frontaliere cu Omanul și cu Yemenul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
de tensiune din câmpul geopolitic, potențând efectele conflictuale din spațiile de desfășurare. Funcție de entitățile implicate în jocurile strategice ale apei, această categorie de raporturi geoeconomice și geopolitice s-a desfășurat și se desfășoară pe trei paliere relaționale: în cadrul relațiilor arabo limitrofe, interarabe și araboisraeliene. Partajarea resurselor de apă între statele arabe și statele nearabe limitrofe reprezintă o problemă delicată în ecuația geopolitică a apei din regiunile aride sau semiaride. Elocventă în acest sens este folosirea concurențială a apelor fluviului Eufrat de către
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]