745 matches
-
comerțul cu mărfuri de Brașov, sau, în general, din apus (în principal fierărie). Amintim astfel firma „Frații Stănescu” (de pe la 1855), pe cea a lui Dimitrie Moțoiu (1878), firma „Chițu și Iosifescu”, etc. Paralel cu „brașoveniile” activau și „lipscaniile" (împărțite în „lipscani de lux" și „bogășieri"), profilate mai ales pe manufactură, stofe, țesături. Apoi au apărut câteva magazine de stofe sau de pânzeturi, băcănii, etc. A continuat să funcționeze târgul săptămânal lunea (după 1848). Cele mai mari magazine ploieștene serveau și ca
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
fiind comanditată de Banca „Isac Löbel" din Viena. De la această dată Mauriciu Blank renunță la toate afacerile comerciale, axându-se pe afaceri strict financiare de bancă. În decursul timpului, sediul central al băncii s-a mutat pe rând, din zona Lipscani, pe strada Doamnei, într-un imobil construit de celebrul Anghel Saligny. În anul 1877, Banca Marmorosch, Blank & Co. a finanțat guvernul român în campania militară pentru obținerea Independenței de stat, iar ulterior a acordat fonduri statului român pentru construcția mai
Mauriciu Blank () [Corola-website/Science/309240_a_310569]
-
cea tânără, Bătrânul Hasanache și cei doi țigani Cealaltă Ancuța - comisul Ioniță, Ienache coropcarul, Ancuța cealaltă, Varvară, Costea Căruntu, Todoriță Cătana Județ al sârmanilor - Comisul Ioniță, Ancuța cea tânără, Constandin Motoc, soția ciobanului, Vasile cel mare(hoțul), Răducan Chioru Negustor lipscan - comisul Ioniță, moș Leonte, Ancuța cea tânără, Daiman Cristișor (negustor lipscan), Hoțul, Privighetor, Grăniceri Orb sărac - Constandin (orbul), Duca-Vodă, hoții din pădure, prietenul orbului, babă, comisul Ioniță Istorisirea Zahariei Fântânarul - Boierul Dinachi Mânza, Aglaița, Ilieș Ursachii, Zaharia "Hanul Ancuței" apărut
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
Ioniță, Ienache coropcarul, Ancuța cealaltă, Varvară, Costea Căruntu, Todoriță Cătana Județ al sârmanilor - Comisul Ioniță, Ancuța cea tânără, Constandin Motoc, soția ciobanului, Vasile cel mare(hoțul), Răducan Chioru Negustor lipscan - comisul Ioniță, moș Leonte, Ancuța cea tânără, Daiman Cristișor (negustor lipscan), Hoțul, Privighetor, Grăniceri Orb sărac - Constandin (orbul), Duca-Vodă, hoții din pădure, prietenul orbului, babă, comisul Ioniță Istorisirea Zahariei Fântânarul - Boierul Dinachi Mânza, Aglaița, Ilieș Ursachii, Zaharia "Hanul Ancuței" apărut în anul 1928, este un volum de nouă povestiri; George Călinescu
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
este un pasaj acoperit din București făcând legătura dintre Calea Victoriei și Strada Lipscani, prin iesirea pasajului din strada Eugeniu Carada. Este clasat ca monument istoric cu codul . La intersecția dintre Podul Mogoșoaiei (actuala Calea Victoriei) și Strada Lipscani se afla în prima jumătate a secolului al XVIII-lea "Hanul Câmpineanu", proprietar fiind Comandirul de
Pasajul Macca-Villacrosse () [Corola-website/Science/306016_a_307345]
-
este un pasaj acoperit din București făcând legătura dintre Calea Victoriei și Strada Lipscani, prin iesirea pasajului din strada Eugeniu Carada. Este clasat ca monument istoric cu codul . La intersecția dintre Podul Mogoșoaiei (actuala Calea Victoriei) și Strada Lipscani se afla în prima jumătate a secolului al XVIII-lea "Hanul Câmpineanu", proprietar fiind Comandirul de batalion Ioan (Iancu) Câmpineanu (1798 - 1863). După moartea părinților săi, el își vinde partea sa de avere, constând în hanul Câmpineanu, situat pe podul
Pasajul Macca-Villacrosse () [Corola-website/Science/306016_a_307345]
-
acoperit cu sticlă și în formă de potcoavă alungită, proiectat de arhitectul Felix Xenopol, a fost terminat în 1891. El are două ramuri care pornesc din calea Victoriei, care se unesc înainte de ieșirea în strada Eugeniu Carada. Ramura dinspre strada Lipscani a fost numit "pasajul Villacrosse", în amintirea arhitectului catalan român, Xavier Villacrosse care fusese arhitect șef al Capitalei în anii 1840 - 1850, iar cel de al doilea "pasajul Macca" după numele lui Mihalache Macca, cumnatul constructorului pasajului. Pasajul avea menirea
Pasajul Macca-Villacrosse () [Corola-website/Science/306016_a_307345]
-
locuri pentru mici magazine. Pasajul a fost acoperit cu sticlă gălbuie, dând un aer de intimitate și confort, Pasajul mai avea și un rol pragmatic, de a evita aglomerația dintre cele două artere comerciale importante ale Bucureștilor Calea Victoriei și Strada Lipscani. La intrarea dinspre strada Eugeniu Carada este realizat un portal monumental. De asemenea clădirile din pasaj sunt prevăzute cu ornamente din stuc. Rotonda de după intrare are un acoperiș cu vitraliu de sticlă. În anul 1838 Hanul Câmpineanu a suferit câteva
Pasajul Macca-Villacrosse () [Corola-website/Science/306016_a_307345]
-
zonă cu prăvălii de lux, proprietatea lui M. Macca, învecinate cu hanul cu acces numai din Calea Victoriei. M. Macca era ginerele lui P. Serafin, căsătorit cu Anastasia Serafin. După anul 1846 construcția suferă modificări spre strada Eugeniu Carada, colț cu Lipscani. La 9 martie 1891 M. Macca face o cerere pentru eliberarea unei autorizații de construcție pentru un pasaj, construcție realizată în curtea lui, cu un aliniament pe mijloc, cerând deschideri și la Calea Victoriei prin două puncte. Autorizația a fost eliberată
Pasajul Macca-Villacrosse () [Corola-website/Science/306016_a_307345]
-
abate asupra țării. Bucureștiul devine Capitala Țării Românești în 1659 în timpul domniei lui Gheorghe Ghica și începe o perioadă de refacere și de dezvoltare. Apar marile hanuri, se ridică biserici, atelierele meșteșugarilor se grupează pe ulițe separate: "Șelari, Covaci, Gabroveni, Lipscani, Băcani" etc. În 1679 este menționată funcționarea unei fabrici de postav. În același an, domnitorul Șerban Cantacuzino întemeiază prima școală românească, Școala domnească de la mănăstirea Sf.Sava din București și începe ridicarea mănăstirii Cotroceni în vestul capitalei.<br> În timpul domniei
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
-lea din sud-estul Europei (dărâmată în ultimii ani ai dictaturii comuniste). Se construiesc alte mari biserici și așezăminte ale Bucureștiului: Biserica Crețulescu, Biserica Stavropoleos, așezămîntul „Domnița Bălașa” care cuprindea o biserică, o școală și un azil. „Ulița cea Mare” devine Lipscani. În 1742 se ridică biserica Bucur în spatele mănăstirii Radu Vodă; mai târziu s-a considerat că ar fi fost ridicată chiar de ciobanul Bucur în secolul al XIV-lea dar în realitate era un paraclis al mănăstirii Radu Vodă, astăzi
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
Jiu și o șosea prin Valea Vlăicii. În centrul economic, cele două piețe centrale erau grupate în jurul a două intersecții importante ce împărțeau centrul Craiovei: "Răscruciul Mare" și "Răscruciul Mic". De la "Răscruciul Mic" spre vest, pînă la intersecția cu străzile Lipscani (unde se vindeau mărfurile de lux) și "Madona Dudu", erau bogasierii și cojocarii. Între cele două răscruciuri se întindeau străzile pline de prăvalii de tot felul: boiangerii, cizmării, cîrciumi, hanuri (cel mai mare era hanul Poroineanu, lîngă "Fîntîna cu Țeapă
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
situat pe Calea Victoriei din București. În 1635 Matei Basarab a ridicat o biserică de zid înlocuind una din lemn. Aceasta a fost reconstruită de spătarul Mihai Cantacuzino în 1705. În jurul bisericii se afla hanul Zlătari, situat tot pe Calea Victoriei, între Lipscani și Stravopoleos. În urma stricăciunilor din timpul cutremurelor din 1802 și 1838, atât biserica cât și hanul au fost reconstruite de egumenul Calistrat Livis după planurile arhitectului Xavier Villacrosse și biserica a fost pictată de Gheorghe Tattarescu. Hanul a fost dărâmat
Biserica Zlătari () [Corola-website/Science/314171_a_315500]
-
17 milioane lei, bani plătiți de Ministerul Culturii. Ansamblul a fost construit pe o suprafață de teren de 2.894 de metri patrati, pe locul unui fost spațiu verde, aflat la intersecția străzilor Anghel Saligny, Mihai Vodă, Ion Brezoianu și Lipscani, domeniu public al Municipiului București. Potrivit proiectului, în afară de Memorialul central, complexul cuprinde cinci sculpturi - Coloana memoriala, Via Dolorosa, Roată Romilor, Steaua lui David și Epitaf.. De la depărtare, în mijlocul fostului parc, acum pietruit, se vede o structură masivă de beton, care
Memorialul Holocaustului (București) () [Corola-website/Science/323014_a_324343]
-
fiind în subordinea Ministerului de Interne. Încă de la inceput s-a dorit a fi un competitor puternic pentru celălalt club departamental militar, Clubul Central al Armatei. Actul de înființare al CS Dinamo a fost semnat într-o clădire de pe Strada Lipscani la data de 14 mai 1948. "(1948-2010)" - 122 medalii (35 aur, 38 argint, 49 bronz) - 797 medalii ( 243 aur, 260 argint, 294 bronz ) - 880 medalii ( 248 aur, 301 argint, 331 bronz ) - 3675 medalii ( 1254 aur, 1567 argint, 854 bronz ) - 179
CS Dinamo București () [Corola-website/Science/323903_a_325232]
-
se întâlneau în hanul cu același nume. O mare parte din poveste se concentrează în jurul gusturilor culinare și a rețetelor comune, precum și cu contrastul general între civilizație și modalități rudimentare folosite de români: într-un episod din carte, un negustor lipscan îi uimește pe ceilalți protagoniști, atunci când el le spune despre mesele frugale și inovațiile tehnice ale Europei de Vest. Sadoveanu aplică aceeași tehnică narativă în "Soarele în baltă", despre care Călinescu spunea că folosește un „stil mai complex”. În "Șoimii
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
valoare istorică și culturală. Mănăstirile din Slatina sunt: Bisericile care fac parte din moștenirea culturală a orașului Slatina sunt: Clădirile care alcătuiesc patrimoniul istoric joacă rolul principal în peisajul urban din centrul vechi al orașului. Ele sunt situate pe strada Lipscani și strada Mihai Eminescu pe ambele părți. În total sunt 81 de structuri, construite între anii 1860-1938 în unul din următoarele stiluri: neogotic, neo-românesc, modern, art nouveau, art deco și renovări din diferite perioade. Majoritatea clădirilor au la parter un
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
este un monument de arhitectură din București, situat pe str. Lipscani, fiind construit între anii 1804 și 1818. Literatura de specialitate atribuie lui Constantin Mavrocordat, pornind de la însemnările francezului Jean Claude Flachat din 1739. Fostul secretar domnesc notează în memoriile sale că fiul lui Nicolae Mavrocordat, Constantin, a înălțat, ca să-și
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
milioane de lei. Acțiunea s-a desfășurat în urma unui concurs de arhitectură ce prevedea reabilitarea și extinderea cu un nou corp de clădire, amplasat pe o parcelă învecinată. Hanul Gabroveni se află situat în centrul istoric al capitalei între stradă Lipscani și stradă Gabroveni. La nivelul Bucureștiului, această zonă se regăsește la limita sudică a centrului orașului și constituie o mare parte a centrului istoric al Capitalei. Aceasta menține încă în cea mai mare parte imaginea cartierului comercial cu atmosfera de
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
ușor trapezoidal cu laturile longitudinale paralele care delimitează o curte interioară lungă de 24,60nbsp;m și lată de 4,80nbsp;m. Laturile de nord și de sud sunt obturate de porțile de acces acoperite cu bolți avella, cea dinspre Lipscani având cinci bolți alăturate, cealaltă numai trei. Subsolul este format din două hrube ce ocupă, fiecare din laturile longitudinale legate între ele înspre Lipscani printr-o încăpere spațioasă, iar înspre Gabroveni printr-un culoar lat de circa 1,50nbsp;m.
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
nord și de sud sunt obturate de porțile de acces acoperite cu bolți avella, cea dinspre Lipscani având cinci bolți alăturate, cealaltă numai trei. Subsolul este format din două hrube ce ocupă, fiecare din laturile longitudinale legate între ele înspre Lipscani printr-o încăpere spațioasă, iar înspre Gabroveni printr-un culoar lat de circa 1,50nbsp;m. Inițial părțile laterale au beneficiat numai de parter alcătuit din câte o sala lungă și înalta, cu bolți avella, compartimentată cu ziduri ușoare care
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
Trupurile lor au fost duse, în secret, la Roma, unde au fost și îngropate, locul devenind scena ""multor tămăduiri ale celor bolnavi care alergau acolo"". Biserica Sfântul Ciprian sau Biserica Zlătari, situată în București, pe Calea Victoriei, între străzile Stavropoleos și Lipscani, construită la jumătatea secolului al XVII-lea, în timpul domniei lui Matei Basarab, de către "zlătari" (aurari sau argintari), adăpostește o raclă cu mâna dreaptă a Sfântului Sfințitului Mucenic Ciprian. Este un loc de pelerinaj pentru credincioșii care caută aici ajutor împotriva
Ciprian și Iustina () [Corola-website/Science/316231_a_317560]
-
pentru caii de olac (de schimb), ateliere de reparații ale rotarilor și harabagiilor, cantonul pentru întreținerea și repararea drumului și podurilor, precum și locul de pază al arnăuților. Marele scriitor român Mihail Sadoveanu (1880-1961) menționează Hanul din Drăgușeni în povestirea "Negustor lipscan" din volumul Hanu-Ancuței (1928). Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, pe când aducea marfă de la Lipsca către Iași, negustorul Dămian Cristișor oprește carele la Drăgușeni, unde este nevoit să-i dea "privighetorului" un baider roșu de lână de India pentru ca acesta să
Hanul Drăgușeni () [Corola-website/Science/321692_a_323021]
-
restaurate prin campania de strângere de fonduri "Adoptă o capodoperă". Potrivit unei hotărâri aprobate pe 27 iunie 2013 de Consiliul General al Municipiului București, Primăria București va prelua de la Banca Comercială Română clădirea-monument istoric cu cod LMI B-II-m-A-19021 din strada Lipscani 18-20 (Palatul fostei Societăți de asigurări Dacia - România, construit între anii 1910-1913), urmând a da băncii, în schimb, terenul pe care este construit Turnul Bancorex din Calea Victoriei nr. 15 și 6 milioane de euro. În clădirea din Lipscani, municipalitatea vrea
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
din strada Lipscani 18-20 (Palatul fostei Societăți de asigurări Dacia - România, construit între anii 1910-1913), urmând a da băncii, în schimb, terenul pe care este construit Turnul Bancorex din Calea Victoriei nr. 15 și 6 milioane de euro. În clădirea din Lipscani, municipalitatea vrea să amenajeze Pinacoteca Municipiului București. La data aprobării hotărârii, patrimoniul de artă al Pinacotecii este constituit din 2.546 de lucrări de pictură românească și europeană, 402 lucrări de sculptură, 87 de lucrări de artă decorativă, 2.445
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]