106,336 matches
-
și mai cu seamă de realizat. Cei care au Început să spună că sunt superiori lui Eminescu, nu Înțeleg că el, marele sacrificat pe linia scrisului, va rămâne un bastion de necucerit pentru că a fost acela care a pus temeliile literaturii noastre moderne. Pentru că a fost genial În felul său, pentru că nu a avut parte de concurența feroce care ne lovește de jur Împrejur, pentru că a luptat În condiții de mizerie fără să numere gologanii care nu-i ajungeau pentru un
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
Jurnalismul nu este făcut pentru a scrie lucruri inteligente, ci este făcut pentru a trezi interesul publicului și a-i face eventual poftă să se uite la cărți... dar nu trebuie să ne așteptăm din partea jurnalismului să facă tratate de literatură." Parantezele dramatizante de genul "( intervine din nou brusc, agresiv, dar vădit incitat)" fac din acest dialog o piesă de teatru vie, bine regizată, și împrumută interviului elemente de literatură. Din fiecare interviu luat de Rodica Binder transpare preocuparea constantă pentru
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
nu trebuie să ne așteptăm din partea jurnalismului să facă tratate de literatură." Parantezele dramatizante de genul "( intervine din nou brusc, agresiv, dar vădit incitat)" fac din acest dialog o piesă de teatru vie, bine regizată, și împrumută interviului elemente de literatură. Din fiecare interviu luat de Rodica Binder transpare preocuparea constantă pentru ceea ce de la Pierre Bourdieu încoace a devenit "habitus" și "câmp". Tiraje, succes la critică, succes de masă, tip de public, durata receptării sunt motivele ce vin încet-încet să înlocuiască
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
critică, succes de masă, tip de public, durata receptării sunt motivele ce vin încet-încet să înlocuiască în discursul critic opinia impresionistă și să aducă rigoare și luciditate judecății de gust, dar nu numai atât. Plasând lucrurile strict pe terenul teoriei literaturii, se poate vehicula ideea adevărului unei critici de tip reader response. în final aș cita opinia unuia dintre interlocutorii Rodicăi Binder, Richard Swartz, corespondent pentru o perioadă al unui ziar suedez în Europa de Est și care circumscrie perfect libertățile și limitele
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
suedez în Europa de Est și care circumscrie perfect libertățile și limitele dramatice ale unei opere (paradoxală!) în specia efemeră a jurnalismului, devenite inerente, în sens ontologic și nu estetic, Dialogurile salvate de Rodica Binder: "Din punctul meu de vedere, jurnalismul și literatura sunt lucruri fundamental diferite. Nu cred că arta, literatura pot schimba ceva. Literatura poate cel mult să conserve, să păstreze, să ia în custodie, o frântură a lumii în care trăim. Si deja acest simplu fapt e o performanță uriașă
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
limitele dramatice ale unei opere (paradoxală!) în specia efemeră a jurnalismului, devenite inerente, în sens ontologic și nu estetic, Dialogurile salvate de Rodica Binder: "Din punctul meu de vedere, jurnalismul și literatura sunt lucruri fundamental diferite. Nu cred că arta, literatura pot schimba ceva. Literatura poate cel mult să conserve, să păstreze, să ia în custodie, o frântură a lumii în care trăim. Si deja acest simplu fapt e o performanță uriașă. Nu cred deci în schimbările realității petrecute sub impactul
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
opere (paradoxală!) în specia efemeră a jurnalismului, devenite inerente, în sens ontologic și nu estetic, Dialogurile salvate de Rodica Binder: "Din punctul meu de vedere, jurnalismul și literatura sunt lucruri fundamental diferite. Nu cred că arta, literatura pot schimba ceva. Literatura poate cel mult să conserve, să păstreze, să ia în custodie, o frântură a lumii în care trăim. Si deja acest simplu fapt e o performanță uriașă. Nu cred deci în schimbările realității petrecute sub impactul literaturii. Dacă totuși, prin
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
pot schimba ceva. Literatura poate cel mult să conserve, să păstreze, să ia în custodie, o frântură a lumii în care trăim. Si deja acest simplu fapt e o performanță uriașă. Nu cred deci în schimbările realității petrecute sub impactul literaturii. Dacă totuși, prin ceea ce faci, vrei să produci o schimbare, atunci e mai bine să devii jurnalist, bancher, boxer... Literatura e menită să păstreze, să conserve, Auflewahren...așa ceva se întâmplă prin mijlocirea amintirilor (...) Or, așa ceva este fundamental diferit de jurnalism
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
care trăim. Si deja acest simplu fapt e o performanță uriașă. Nu cred deci în schimbările realității petrecute sub impactul literaturii. Dacă totuși, prin ceea ce faci, vrei să produci o schimbare, atunci e mai bine să devii jurnalist, bancher, boxer... Literatura e menită să păstreze, să conserve, Auflewahren...așa ceva se întâmplă prin mijlocirea amintirilor (...) Or, așa ceva este fundamental diferit de jurnalism. Jurnalismul nu poate face mare lucru cu amintirile." Convorbiri elitare Acest al doilea volum de interviuri excepționale luate de această
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
interviul cu Maurice Nadeau, critic și istoric literar al suprarealismului, angajat în prezent în câmpul fluctuant al editării de carte, pierzând bani cu autori actuali buni și necunoscuți, câștigând bani cu cei premiați, transpare toată "dialectica" mișcării de azi a literaturii, (poate discursul cel mai riscant la publicare), și în general, a cărților, supuse unui proces de commodization, potrivit Lindei Hutcheon. Foarte interesant e și interviul cu Jean d'Ormesson, scriitor și academician francez, activând la UNESCO, om cu un discurs
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
și în general, a cărților, supuse unui proces de commodization, potrivit Lindei Hutcheon. Foarte interesant e și interviul cu Jean d'Ormesson, scriitor și academician francez, activând la UNESCO, om cu un discurs simplu și persuasiv, formulând un mare adevăr: "Literatura este, în mare parte, un schimb al vieții reale cu viața visată și viața scrisă." Georges Poulet vorbește despre revelațiile pe care i le-a produs opera lui Marcel Raymond, structuralist avant la lettre, lui, unei "conștiințe critice" preocupată să
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
Adevărul", "Dimineața". Din succesiunea titlurilor, așa cum sunt adunate laolaltă între coperțile ediției, devine vizibilă unitatea de conținut a textelor și impulsul care le guvernează: cutezătorul spirit critic al autoarei, neabătutele ei virtuți și merite cărturărești, mobilitatea gândirii pe spațiul ideologiei, literaturii, artelor, educației, trăsături în stare să asigure continuitate scrisului în răstimpul diferitelor vârste ale Izabelei Sadoveanu (1870-1941). Care sunt preocupările acestei scriitoare care, la vremea ei, provocase acerbe polemici și contestări mai mult decât aprecieri, deși N. Iorga și G.
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
O. Iosif. Aplicarea în practică își găsește locul în două traduceri comentate, Lirica lui Horațiu, datorată lui N. I. Herescu, și Satire de Juvenal, sub semnătura lui I. M. Marinescu. Dacă în comentarea Satirelor, Izabela Sadoveanu își întinde antenele interpretării la literatura modernă, punând în balanță "tonul virulent amar" din Les Tragiques a lui d'Aubigné, Les Châtiments de Hugo și Satira III de Eminescu, altul este tonul aplicat liricii horațiene. Observatoare atentă la circulația valorilor, lirică și cerebrală, totodată, trăind prin
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
și obiect unic al credinței"; "cât de profund anticatolic era ca și student"; "ar fi folosit Scripturile ca și etalon al adevărului"; "Luther a ajuns să absolve ca și doctor în teologie"; "priceperea lui Hubbard ca și scriitor (autor) de literatură științifico-fantastică" etc. (rcrwebsite.com) . Pentru a contrabalansa mania actuală, am putea întocmi o listă la fel de lungă cu citate în care să se observe cum scriitorii trecutului utilizau fără ezitări nu numai combinațiile întîmplătoare dintre ca și orice fel de inițială
Obsesiile cacofoniei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14466_a_15791]
-
privim cu oarecare liniște și fără nici o teamă că va altera caracterul nostru național. Acest obicei și așa e pe cale de a deveni un bun comun al tuturor popoarelor cu oarecare pretențiuni culturale." Cunoscător al unor scrieri în temă din literatura germană, cum este aceea a lui Tille Alexander, Die Geschichte der deutschen Weihacht, evocă legende și mituri germanice care au condus la constituirea pomului de Crăciun. "Toată literatura poporală din veacul al XVII-lea este plină de această credință" despre
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
popoarelor cu oarecare pretențiuni culturale." Cunoscător al unor scrieri în temă din literatura germană, cum este aceea a lui Tille Alexander, Die Geschichte der deutschen Weihacht, evocă legende și mituri germanice care au condus la constituirea pomului de Crăciun. "Toată literatura poporală din veacul al XVII-lea este plină de această credință" despre pomi care înfloresc în noaptea de Crăciun. Amintește, de asemenea, opinia medicului silezian Philip Iacob Sachs despre aceeași problemă și citează o pagină dintr-o predică a predicatorului
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
Catrinel Popa Se vorbește astăzi din ce în ce mai mult despre nivelarea de gen dintre literatură și teoria literară. Subiectul a stîrnit deja numeroase dezbateri, dar cel puțin într-o privință, punctele de vedere converg: toată lumea pare să fie de acord că o asemenea "nivelare" scoate la lumină un lucru aproape uitat - valoarea literaturii pentru existența
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
gen dintre literatură și teoria literară. Subiectul a stîrnit deja numeroase dezbateri, dar cel puțin într-o privință, punctele de vedere converg: toată lumea pare să fie de acord că o asemenea "nivelare" scoate la lumină un lucru aproape uitat - valoarea literaturii pentru existența umană. în Teoria secundarului (Univers,1997), Virgil Nemoianu remarca, la un moment dat, că multe texte teoretice sau științifice au tendința de a deveni din ce în ce mai literare, pe măsură ce eficiența lor practică scade. Calitatea paradisiacă sau utopică a literaturii, forța
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
valoarea literaturii pentru existența umană. în Teoria secundarului (Univers,1997), Virgil Nemoianu remarca, la un moment dat, că multe texte teoretice sau științifice au tendința de a deveni din ce în ce mai literare, pe măsură ce eficiența lor practică scade. Calitatea paradisiacă sau utopică a literaturii, forța ei centripetă, ar fi detectabilă în chiar această aspirație a discursului spre statutul ficțiunii. Aceleiași probleme, Jürgen Habermas îi consacră, la rîndul său, una dintre cele douăsprezece prelegeri reunite în volumul Discursul filosofic al modernității (All, 2000), iar Paul
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
în plus, calități literare evidente, sînt scrise excelent, presărate cu exemple sclipitoare (și nu de puține ori amuzante). însă experiența crucială pe care o reprezintă pentru autor (fie în calitatea sa de teoretician, fie în aceea de practician), întîlnirea cu Literatura, ne încurajează să încercăm o lectură în cheie "ficțională" a celui mai recent volum al său. Nu este, de altfel, greu de observat, că practic aproape tot ceea ce a scris Eco pînă acum ar putea fi foarte bine citit ca
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
al său. Nu este, de altfel, greu de observat, că practic aproape tot ceea ce a scris Eco pînă acum ar putea fi foarte bine citit ca un continuum textual, o "pădure narativă" cu cîteva stabile puncte de reper... Despre funcțiile literaturii Volumul de față reunește optsprezece eseuri (cele mai multe dintre ele scrieri ocazionale, prelegeri susținute la diverse, simpozioane, colocvii ș.a.m.d.), grupate, în linii mari, după aceeași formulă ca și cele șase "plimbări" prin pădurea narativă. Primul text este consacrat funcțiilor
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
Volumul de față reunește optsprezece eseuri (cele mai multe dintre ele scrieri ocazionale, prelegeri susținute la diverse, simpozioane, colocvii ș.a.m.d.), grupate, în linii mari, după aceeași formulă ca și cele șase "plimbări" prin pădurea narativă. Primul text este consacrat funcțiilor literaturii ("Su alcune funzioni della letteratura") și insistă mai cu seamă asupra zonelor de interferență dintre "lumile ficționale" (cum le-a numit Toma Pavel) și universul real. Dacă lumea este o carte "închisă", în sensul că nu permite decît o singură
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
îi dăruiește un inel vrăjit, cu ajutorul căruia Scufița va descoperi [...] Aleph-ul, acel punct din care se vede tot universul..." Tentante, pasionante și foarte la îndemînă, jocurile hipertextuale nu reușesc totuși să suplinească - după cum ne demonstrează Eco - o funcție esențială a literaturii, care ne învață, în ultimă instanță să acceptăm fucționarea implacabilă a mecanismelor destinului. Lecția severă a istoriilor "nemodificabile" este aceea că, împotriva dorințelor noastre, destinul nu poate fi schimbat. Cu alte cuvinte, dacă narațiunile hipertextuale ne dezvoltă creativitatea și ne
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
Numele trandafirului", la exemple care evocă propria experiență de scriitor (deși, după cum mărturisește în introducere, nu îi place să amestece rolurile), însă orice subterfugiu e scuzabil, la urma urmelor, dacă ne ajută să înțelegem mai bine ce este, de fapt, literatura. După părerea mea, aproape toate temele, toate obsesiile, toate "personajele" autorului pot fi întîlnite aici, într-o expunere relativ accesibilă oricărui tip de cititor. îi întîlnim pe Nerval, pe Borges, pe Joyce, pe Cervantes, pe Wilde, dar și pe Wilkins
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
termeni în vogă - dar în esență atît de lipsiți de conținut (ca postmodernism, deconstrucție ș.a.m.d.). Și mai cu seamă s-ar putea scrie sute de pagini despre caracterul esențial al experienței pe care o presupune întîlnirea criticului cu Literatura...
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]