1,692 matches
-
că alte versiuni ale trecutului au dreptul la existență și că aceia care au suferit au dreptul să caute dreptate pentru nedreptățile comise împotriva lor. Aceasta se poate face sau nu prin acțiuni penale, adesea greu de condus sau foarte litigioase. Într-un număr de situații, acțiunile penale au agravat vechile probleme. Alternativ, este mai ușor să redresezi nedreptățile trecutului prin compensații financiare și reabilitarea memoriei victimelor și a familiilor lor prin memoriale, renumirea de străzi etc. De aceea, cercetarea istoriei
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de a ridica autorității toate mijloacele de control și de presiune asupra presei, ignora întreprinderea de presă și girantul, liber desemnat de ziar (i care era principalul responsabil. (Acesta era cel mai adesea un simplu om de paie.) Autorii articolelor litigioase puteau fi urmăriți ca și complici; proprietarii, în această calitate, nu erau pasibili decît de condamnările civile. În 1889, Tribunalul Conflictelor interzicea, în principiu, sesizările preventive prin autoritatea administrativă. Liberalismul legii a fost încă o dată accentuat prin aplicarea sa: punerile
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
planificate și controlate chiar de către cadre, ca forme de urgentare a luării unor decizii. Să nu uităm că din punct de vedere etimologic krisis înseamnă "decizie" în limba greacă. A decide înseamnă a adopta o concluzie definitivă asupra unui punct litigios. Aceasta implică o deliberare, un arbitraj între două părți aflate în cumpănă. Criza este o profundă reevaluare, impusă de incapacitatea de a alege, timp în care climatul organizațional este în continuă degradare. Dintre formele de contestare ritualizate de autorități, se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
naturală decăzută, când oamenii se află într-o stare de război sau într-o stare de pace nesigură 106, acțiunea legii naturale este blocată de o situație fără ieșire: orice om este în același timp judecător și executor al cauzelor litigioase, fiind totodată și împricinat sau având un interes legat de o pricină. Drept urmare, obligația legii naturale nu mai este efectivă. Trecerea de la starea naturală la starea politică este trecerea la un alt regim al obligației, în care legea naturală este
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
prudentă, să-i spunem totuși diplomată, s-a retras strategic la timp. Obstacolul esențial era, între altele, și un pasaj antimarxist la care Mircea Eliade a renunțat: Am decis-o eu însumi și la sugestia mea a fost suprimat citatul litigios 4. Mi-a declarat-o și personal, considerând-o ca o concesie oarecare. Era, poate, necesară, dar ea deschidea poarta tuturor compromisurilor și ambiguităților. Adevărul este că M. E. dorea cu ardoare să fie editat și în România, în patria
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și astfel să pună sub semnul întrebării însuși statutul Rusiei de Mare Putere. Lucrările Congresului de la Paris au fost deschise la data de 25 februarie 1856, iar Tratatul de pace a fost semnat relativ repede, la 30 martie. Deși problemele litigioase nu au lipsit, soluțiile au fost găsite prompt. Una dintre acestea, care ne interesează în mod direct, a fost reprezentată de traseul frontierei basarabene. Anglia și Austria au susținut cedarea unui teritoriu mergând de la Hotin până la lacul Salzalâc. Domnitorul Moldovei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lui 2005 președintele Iușcenko a vizitat Bucureștiul, a dat mâna îndelung ("mâna care n-a rămas în aer", după propria afirmație) cu Traian Băsescu, a făcut declarații din care naivii au înțeles că Ucraina va fi mai flexibilă în chestiunile litigioase cu România, dar, de fapt, nu s-a schimbat nimic. Nici în a treia variantă de guvern Timoșenko și Blocul lui Litvin lucrurile, în ceea ce ne privește, nu se vor schimba. Asadar, fie Kucima, fie Iușcenko, Timoșenko sau Ianukovici, poziția
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de fapt, nu s-a schimbat nimic. Nici în a treia variantă de guvern Timoșenko și Blocul lui Litvin lucrurile, în ceea ce ne privește, nu se vor schimba. Asadar, fie Kucima, fie Iușcenko, Timoșenko sau Ianukovici, poziția Ucrainei în chestiunile litigioase cu România rămâne inflexibilă. Și aceasta pentru că această poziție nu depinde de un partid sau altul, de un președinte sau un premier, oricare ar fi aceștia. Ea este impusă de două realități care definesc statul ucrainean ca atare. Prima, tinerețea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
minoritatea românească și de problemele în litigiu cu România. Naivii au crezut că instalarea puterii "portocalii" la Kiev odată cu cea de nuanță portocalie la București și vizita lui Iușcenko vor aduce o schimbare în bine a atitudinii Ucrainei față de problemele litigioase cu România. Acest lucru nu s-a întâmplat, și nici nu se va întâmpla, din rațiunile pe care, pe scurt, le-am expus mai sus. Așadar, în ce privește Ucraina, rămâne cum am stabilit. 5 octombrie 2007 Papa și Patriarhul Cu vreo
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
La ora 9, regele a plecat pentru a discuta cu șeful guvernului și cu ministrul de Externe ultimatumul rusesc. S-a întrunit apoi Consiliul de Coroană. S-a decis răspunsul la ultimatumul rusesc, propunându-se soluționarea prin tratative a problemelor litigioase. Examenul oral s-a desfășurat între orele 8-13, „în Sala Tronului, cu protocolul unei solemnități”. Erau prezenți membrii Comisiei și profesorii clasei, Curtea Civilă și Curtea (Casa) Militară a Palatului, părinții celorlalți candidați, colegii de clasă ai Voievodului și regele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
există „drepturi și înscrisuri cunoscute”. De aceea, îi cereau regelui Matei să nu mai atace Moldova. Un asemenea act ar dăuna relațiilor dintre cele două regate, polon și ungar, și ar slăbi poziția acestora față de turci și de tătari. Problemele litigioase, recomandau nobilii poloni, era bine să fie rezolvate prin tratative. Nobilii poloni le-au scris și nobililor unguri, tot în 16 martie 1468, cerându-le să împiedice atacarea Moldovei de către Matei, urmând ca neînțelegerile existente dintre cele două regate să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boieresc pe care să nu o confirme domnul, el întărește stăpânirea unei moșii, schimbul unei moșii și, cu îngăduința lui, se întemeiază un sat. Nu există nici o excepție în fața judecății domnești, și chiar atunci când este vorba de mari boieri, cazurile litigioase le rezolvă domnul. Semnificativ în acest sens mi se pare documentul din 14 octombrie 1473. În fața domnului și a Sfatului său a venit Petrea stolnicul, fiul lui Andrică, deci un boier care făcea parte din Sfatul Domnesc, și s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru întreținerea populației locale și a detașamentelor militare ruse prezente în Basarabia, sunt rezervate exclusiv pentru aprovizionarea României. 3. O comisie compusă din reprezentanții Rusiei, României, Franței, Angliei, Statelor Unite, va avea drept sarcină să judece și să rezolve toate cazurile litigioase între ruși și români. În cazul când Armata Română se va vedea obligată să efectueze o retragere pe teritoriul Rusiei, ea va găsi acolo refugiu și aprovizionare. În acțiunea militară paralelă contra Puterilor Centrale și a aliaților lor se stabilește
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de drept era suprem. Pare clar faptul că cei care au întocmit Constituția, care dădea dreptul la rezidență în Hong Kong odraslelor ilegitime ale cetățenilor din Hong Kong, habar nu aveau de numărul potențialilor solicitanți domiciliați în RPC implicați sau cât de litigioase puteau fi disputele privind statutul. Din perspectiva Hong Kongului, sosirea a până la două milioane de imigranți într-o regiune cu o populație doar puțin peste 6 milioane ar fi putut pune prevederile economice, de sănătate și privind asigurările sociale ale Regiunii
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
nu mai e ce-a fost cândva. În magazine, carnea de bou se cheamă „de vită“, fapt care trimite cu ideea la vacă, nu la bou. Dacă senatorul i-ar fi spus colegului că e vită, situația avea un miez litigios. Nu că a fi vită e o insultă mai mare ca a fi bou, dar există expresii - precum „vită-ncălțată“ sau „vită-n bocanci“ - care deranjează. Odinioară, când agricultura românească avea o bază în boi, nu era o rușine să fii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
primăvara anului 1940 a asigurat Moscovei posibilitatea să-și concentreze atenția asupra României. La 29 martie 1940, V.M.Molotov a ridicat problema Basarabiei, subliniind că absența unui tratat de neagresiune între cele două țări se explică prin existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de Uniunea Sovietică, cu toate că aceasta n-a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară. Se poate aprecia că ridicarea problemei Basarabiei era semnalul că îi venise
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a existenței : tot mai puțin pentru tot mai mulți. Simț enorm și văz monstruos : lupa și luneta Discuțiile asupra caracterului excesiv al literaturii lui Caragiale și al autorului marchează posteritatea critică a operei. Excesul ca manifestare a unui hybris profund, litigios și insidios totodată prezidează practica lecturii. În prefața la excelenta sa antologie, I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc, Dan C. Mihăilescu observa polarizarea în câmpul receptării cu privire la Caragiale vs Eminescu pe de o parte, și Caragiale vs Caragiale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
un element constitutiv al operei lui Caragiale, în schimb, cum am văzut, tema sexualității face parte din perspectiva deformatoare a lui Lucian Pintilie. Caragiale a apelat la o serie întreagă de eufemisme vehiculate cu ironie pentru a amortiza tema sexualității litigioase. Bășcă- lia apare însă ca un element nou, element care ține de o stilistică identitară în măsură să facă sesizabilă diferența chiar și în cazul imposibil al înlocuirii limbii române cu limba germană. Bășcălia devine acea inflexiune cu totul particulară
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
însă la nimic și fac impresie proastă. Aș spune că tocmai existența anumitor probleme spinoase cu un vecin sau altul ar trebui să ducă la dezmâniere în relațiile cu alte popoare, la treaza discutare - fără exces de moralizare - a chestiunilor litigioase, pe calea dialogului, cu ajutorul argumentelor (inclusiv al celor istorice). * Nu există și nu poate exista dispensă de xenofobie. * Ce paradă de erudiție ezoterică, câte ocolișuri inițiatice, câtă simbologie pentru a ajunge la o banală, vulgară concluzie șovină (Vasile Lovinescu despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fost votată la 6 octombrie 1879 cu 132 de voturi pentru, 9 voturi contra și 2 abțineri (una a deputatului Petre P. Carp)”. Deși legea a trecut, problema nu a fost rezolvată În totalitate, În perioada ulterioară existând numeroase cazuri litigioase. Stoicescu, a ținut un discurs În apărarea drepturilor de moștenire al străinilor, ca urmare a deciziei unuia dintre directorii de la ministerul domeniilor de a intenta proces Împotriva moștenitorilor minori ai lui Bedmar (un marchiz spaniol care, la fel ca și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
meu era invariabil: în 1877, România făcuse aproape același lucru pe care Bulgaria se vedea forțată să-l facă în prezent și nu putea decît să-i ureze noroc vecinului său, nu fără a-i aminti că exista o problemă litigioasă, de rectificare a frontierei în Dobrogea, problemă încă deschisă, și pe care Bulgaria are datoria de a o reglementa satisfăcînd cererea noastră legitimă. Asupra acestui punct, asigurările bulgarilor se pierdeau în generalități înflorite și evazive. La St. Petersburg, unde Sazonov
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o parte, cît și de alta, delagația română mi-a adus la cunoștință intransigența italiană, apărută încă de la început, cu privire la bunurile rurale din România. (Acest gen de proprietate era interzisă străinilor de către Constituția statului român... ). La sugestia mea, acest punct litigios fusese lăsat în suspensie și s-a continuat cu celelalte probleme, discutîndu-se aprins asupra măslinelor, stafidelor, citricelor și soiei. Niciodată nu a mai revenit pe tapet problema de la început, avînd un caracter eminamente politic și cu totul aparte. O dată textul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
aștepta de la o prietenie dublată de o alianță?". Dacă vă înțeleg bine" concluzionă Ducele "sîntem acuzați că v-am fi "înghesuit"... Cum putem soluționa această problemă? (Avea stiloul în mînă... Iată soluția mea. Și, Mussolini, tăind cu o linie textul litigios, încheiă: N-a fost nimic. Nu mai vorbim despre asta". Ușurarea, la București, a fost mare, dar "s-a vorbit" totuși. Prietenia italo-română n-a cîștigat nimic. Trebuie să adaug că Mussolini avea în privința mea sentimente de stimă cordială, prețioase
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
față de anumite soluții lansate cu dezinvoltură, la sfîrșitul mesei, de seducătorul ambasador. Cu Beaumarchais raporturile franco-italiene se stabiliseră pe baza dosarelor. Specialist, la Quai d'Orsay, în problemele Africii de Nord, Beaumarchais era indicat să lichideze, în sfîrșit, aceste afaceri litigioase (care constituiau fondul cererilor arțăgoase ale birourilor de la palatul Chigi și ale ministrului Coloniilor) deschise o dată cu acordurile Pichon-Bonin, și care nu aveau nimic de cîștigat, învechindu-se fără a fi soluționate. Mussolini însuși se ocupa de problemă. Această intruziune i-
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sunt folosiți ca sinonime, pentru a asigura uniformitatea înțelegerii. Preferința noastră pentru termenul mai vechi se explică prin natura istorică a subiectului discutat. Folosim, așadar, termenul pentru a ne referi la toate formele de deliruri megalomanice, erotomanice, somatice, gelozice, sau litigioase -, uzaj ce corespunde ediției a zecea din ICD (1992), respectiv ediției a V-a din DSM (2013). Uneori, folosim termenul "paranoic" cu sensul lui din limbajul comun, cu referire la sentimentul de a fi persecutat - atribut dezaprobator ce vizează pe
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]