981 matches
-
hotelurilor oferă servicii All Inclusive sau Ultra All Inclusive în hoteluri între două și cinci stele. Hotelurile au fost privatizate unor mari concernuri turistice internaționale (în special din Germania, Franța și Turcia) și oferă servicii similare celor din marile stațiuni litorale din lume. În hotelurile de 3-5 stele vă puteți bucura de piscină, lobby, baruri, bar la piscină, internet, masaj etc.
Nisipurile de Aur () [Corola-website/Science/315184_a_316513]
-
le (Syngnathiformes) (din greaca "syn" = concrescut, unit, fuzionat + "gnathos" = falcă + latina "forma" = formă; adică pești cu fălcile unite în forma unui tub) sunt un ordin de pești osoși marini litorali, din supraordinul acantopterigieni, de talie mică, cu corp alungit, foarte subțire și necomprimat, de formă foarte variabilă, oarecum ciudată. Se caracterizează prin plăcile osoase, care la marea lor majoritate acoperă în întregime corpul formând inele osoase complete, prin botul alungit
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]
-
Ordinul singnatiforme este îndeaproape înrudit cu cel al gasterosteiformelor, dar acesta se deosebește de gasterosteiforme prin faptul că acești pești au capul și botul mai dezvoltat, primele 5-6 vertebre alungite și sudate între ele. Reprezentanții acestui ordin sunt pești marini litorali, răspândiți de-a lungul țărmurilor mărilor calde și temperate, unii au devenit dulcicoli. Cele mai vechi fosile de singnatiforme cunoscute datează din eocenul inferior (cu 48-50 de milioane de ani în urmă) colectate din straturile fosile din Monte Bolca, nordul
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]
-
unor dealuri joase acoperite cu plantații de ceai. Climă este tropical-musonică , temperaturile medii anuale depășind 20 de grade celsius ; precipitațiile abundente (1.300-5.100 mm/an )cad mai ales în perioada iunie-septembrie și provoacă mari inundații .Cicloanele care bântuie zona litorala au adesea efecte catastrofale . Vegetația este una luxurianta , cu păduri dese , sălbatice, cu mangrove și cocotieri de-a lungul Golfului Bengal, iar fauna este variată și include elefanți, leoparzi, tigri bengalezi, bivoli, crocodili (gaviali ) și pitoni.
Geografia Bangladeshului () [Corola-website/Science/334969_a_336298]
-
rezervație natrurală paleontologică situată în partea centrală a județului Vrancea, în Subcarpații de Curbură. A fost înființată în anul 1990 și ocupă o suprafață de 5 ha. Importanța acesteia rezidă din faptul că păstrează urme ale unor agenți de modelare litorală (așa numitele mecanoglife), precum și urme de pași de viețuitoare (mamifere - printre care și o specie de elefant "Proboscipeda enigmatica" și păsări), care au fost puse în evidență de către eroziunea realizată de către cursul de apă Bozu. Principalul punct de acces spre
Pârâul Bozu () [Corola-website/Science/325727_a_327056]
-
Japonia trebuie să-și importe 60% din alimente, sub aspect caloric. Agricultura japoneză dispune de puține terenuri arabile, care însă sunt lucrate cu multă grijă. Ramura principală este cultura plantelor. Principala cultură este orezul, care se cultivă în micile câmpii litorale, irigate, precum și pe pantele munților. Datorită selecției, chimizării și muncii insistente a țăranului japonez, se obțin recolte bogate de orez la hectar. Dintre celelalte culturi, mai importante sunt: bumbacul, citricele, trestia de zahăr, tutunul, ceaiul, grâul, cartoful, sfecla de zahăr
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
terasă și mare, este format din forme de eroziune fie marină (faleze marine preistorice, insule tectono-abrazive, faleze marine actuale), fie lacustră (falezele actuale, sculptate in depozite loessice, calcare și șisturi verzi), și din forme de acumulare marină și lacustră (cordoane litorale zise grinduri sau perisipuri și trepte joase inundabile). Relieful treptei înalte, la apus de terasă, este constituit în două terase de abraziune marină cu altitudinea de 35-55 m si 55-85 m, cu aspect de poduri ușor ondulate, presărate cu martori
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
au locuitori permanenți, fiind pustii și închise iarna, nu sunt „localități” (prin definiție o „localitate” are populație permanentă), ci cartiere din orașele sau comunele din care fac parte : acestea sunt semnalate între ghilimele. Principalele stațiuni sunt : Cu amănuntul, principalele așezări litorale sunt : Sulina este un oraș și un port liber din Delta Dunării, la extremitatea de răsărit a României, la vărsarea brațului Sulina în Marea Neagră. La Sulina nu se poate ajunge decât cu vaporul, fie pe Dunăre, fie pe Marea Neagră. Situat
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Hora”. Mangalia, antica cetate Callatis, este amplasată pe o faleză înaltă de 20 m și este orașul turistic românesc cel mai sudic. Plaja Mangaliei, de 600 m lungiime și 50-150 m lățime, are un nisip mătăsos, foarte fin, iar apele litorale sunt de mică adâncime pe o distanță mare de la țărm - sub un metru pe 200 metri lungime. Întemeiat la sfârșitul secolului al VI-lea î.Hr., pe locul unei așezări getice, Acervaticos, de către coloniștii greci veniți din Heraclea Pontică, cetatea Callatis
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
de suprafață, este de 33.990 kilometri pătrați; suprafața uscatului este de 30.528 km. Ea se află între latitudinile de 49° și 53° N, și între longitudinile de 2° și 7° E. Belgia are trei regiuni geografice principale: câmpia litorală din nord-vest și platoul central aparțin ambele bazinului Anglo-Belgian; înălțimile Ardenilor din sud-est fac parte din centura orogenică hercinică. Bazinul Paris reprezintă o a patra mică zonă în extremitatea sudică a Belgiei, Lorena Belgiană. Câmpia litorală constă în principal din
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
regiuni geografice principale: câmpia litorală din nord-vest și platoul central aparțin ambele bazinului Anglo-Belgian; înălțimile Ardenilor din sud-est fac parte din centura orogenică hercinică. Bazinul Paris reprezintă o a patra mică zonă în extremitatea sudică a Belgiei, Lorena Belgiană. Câmpia litorală constă în principal din dune și poldere. Spre interiorul continentului, peisajul rămâne neted și urcă ușor, câmpia fiind udată de numeroase ape, cu văi fertile și cu câmpia nord-estică Campine ("Kempen"). Dealurile și podișurile Ardenilor acoperite cu păduri dese sunt
Belgia () [Corola-website/Science/297190_a_298519]
-
în taxonomia internațională a IUCN. Aceste patru limane s-au format într-o zonă depresionară, inundată acum circa 7000 sau 8000 de ani de apele maritime în decursul topirii ghețarilor din perioada post-Würmiană și separată treptat de mare de către grindurile litorale. Aceste grinduri s-au format prin depuneri de aluviuni dunărene și cochilifere care, dată fiind deplasarea treptată spre est a traseului curenților litorali, pe măsura acumulării sedimentelor, au delimitat pe rând cele patru limane, cele de la nord formându-se înaintea
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
de apele maritime în decursul topirii ghețarilor din perioada post-Würmiană și separată treptat de mare de către grindurile litorale. Aceste grinduri s-au format prin depuneri de aluviuni dunărene și cochilifere care, dată fiind deplasarea treptată spre est a traseului curenților litorali, pe măsura acumulării sedimentelor, au delimitat pe rând cele patru limane, cele de la nord formându-se înaintea celor de sud. Aceste procese au îndepărtat marea de țărmul vechiului golf Halmyris formând limanele Zmeica si Golovița prin grindul Lupilor si lacurile
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
cristaline s-au conservat formele de modelare ciclică (platformele de eroziune), mai reduse altitudinal decât în Carpații Meridionali. În partea de vest și nord, Munții Banatului sunt mărginiți de o bordură deluroasă formată din strate sedimentare friabile (depuneri submarine și litorale din timpul pliocenului) cvasiorizontale și acumulări de pietrișuri și nisipuri piemontane. Partea centrală o constituie Munții Semenicului, mai înalți, cu platforme largi pe culmi și văi adânci pe margini. Zona de izvoare ale Bârzavei, Nerei și Timișului a constituit o
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
parte din cele existente sub apă. La Tomis (Constanța), în perioada 1968-1969, cercetările arheologice subacvatice românești au pus în lumină existența unui mare depozit submarin de resturi monumentale (fragmente arhitectonice de marmură, sarcofage romane, etc.) sub forma unei platforme continentale (litorală) de 2 Mm (3.700 m), ocupând o suprafață de aproximativ 10.000 m. În cercetările subacvatice s-a remarcat prezența unor cheuri portuare antice cu dane de acostare alcătuite din blocuri din calcar. Între cheuri și țărmul actual emers
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
14 puncte]]”. Poziția premierului britanic [[David Lloyd George]] nu a fost schimbată însă nici de raportul amiralului Mark Lambert Bristol, nici de rezultatele ședințelor Conferinței de la Londra. Pe 12 februarie 1921, el și-a dat aprobarea pentru finalizarea anexării regiunilor litorale turce de la Marea Egee, iar armata elenă a trecut la punerea în practică a acestei decizii. Primele contacte dintre cele două tabere au avut loc în timpul Conferinței de la Londra. Primii pași spre restabilirea păcii au fost făcuți însă doar după ce [[Antanta
Războiul de Independență al Turciei () [Corola-website/Science/320074_a_321403]
-
mai 1919. Estimările cu privire la pierderile de vieți omenești din rândurile populației de etnie elenă și armeană variază de la 10.000 la 100.000. Între 50.000 și 400.000 de greci și armeni au reușit să se refugieze în zona litorală a orașului și au fost obligați să rămână acolo în condiții foarte grele timp de aproape două săptămâni. Evacuarea sistematică a grecilor de pe chei a început pe 24 septembrie, cu permisiunea și cooperarea autorităților turcești. Evacuarea a fost făcută cu ajutorul
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
întâi, o colonie în insula Thasos (680 î.Hr.), situată în imediata vecinătate. În scurt timp, ei au trecut și pe zona de coastă a Traciei, unde au întemeiat mai multe centre comerciale ("emporia") destinate schimburilor cu populația locală. Această fâșie litorală îngustă, care se întindea de la gurile râului Strymon (la vest) și până la gurile râului Nestos (la est), era cunoscută în perioada arhaică sub numele de "Thasion Peraia" sau "Thasion Epeiron" (zona continentală a thasienilor) și a fost una din sursele
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
În 690, francii, conduși de , au fost victorioși în . Deși consecințele acestei lupte nu sunt clare, a revenit sub conducere francă, așa cum a fost și cu orașele Utrecht și Fechten. Se presupune că influența francilor a ajuns acum pe zona litorală la sud de Rin, dar acest lucru nu este foarte clar, deoarece influența frizonilor peste zona centrală a fluviului nu a fost în întregime pierdută. În orice caz, a existat o episcopie sau arhiepiscopie frizonă fondată pentru Willibrord și o
Regatul Frizon () [Corola-website/Science/327188_a_328517]
-
200 m), este larg ondulat după cutele calcarelor sarmațiene și înclină de la mare spre Dunăre. Văile au un pronunțat caracter endoreic. Extremitatea sud-vestică, cu altitudini maxime de 204m, poartă denumirea generică de "Deliorman" (continuându-se în Bulgaria). Subdiviziunile sunt: zona litorală înaltă, Podișul Medgidia (cu Valea Carasu), Podișul Negru Voda și Podișul Oltinei.
Podișul Dobrogei () [Corola-website/Science/302911_a_304240]
-
de la nord la sud de Curentul Labradorului, un curent rece, cu lățimea de 30 km și adâncimea de 600 m. El străbate coastele nord-estice ale Americii de Nord cu o viteză de 3 km/oră, influențând decisiv flora și fauna din zona litorală. Apele Curentului Labradorului conțin cantități mari de substanțe nutritive și săruri minerale ce constituie sursa de hrană pentru plancton, la rândul său element de bază în lanțul alimentar al peștilor, animalelor și păsărilor marine. Marea Labradorului este bogată în pește
Marea Labrador () [Corola-website/Science/307963_a_309292]
-
a justificat politica împăraților din sec. al 2-lea e.N de urbanizare a provinciei, considerată prea vastă și sălbatică. Vechiul Byzantion apărea ca unul din polii elenismului local, alături de Perinth. Ca atare Roma a vegheat la prosperitatea acelor orașe litorale grecești. Totul s-a schimbat la începutul războiului civil ce a urmat asasinării împăratului Commodus, la sfârșitul anului 192 e.N. In războiul civil care a urmat între pretendenții la tronul imperial, Byzantion s-a aflat de partea generalului Pescennius Niger
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
vie, dar aceasta fusese distrusă de filoxeră. Un mijloc de a-și mări veniturile prin lucratul pământului era cultivarea salviei, mai ales în Sušnjevicę. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Istria face parte din Austro-Ungaria, provincia numită "Österreichisches Küstenland" (Provincia litorală austriacă), și este locuită de mai multe etnii, în principal croați și italieni. Spre deosebire de aceștia, istroromânii nu sunt recunoscuți ca naționalitate. Cercetătorii din epocă constată discriminările de care suferă. Gustav Weigand menționează că școlarizarea lor este foarte neglijată. Și croații
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
dintâi că trecerea de partea Antantei ar fi fost răsplătită cu acordarea independenței regiunilor locuite de arabi, care ar fi format un imperiu întins de la Egipt până în Persia, cu excepția zonelor de interes pentru puterile europene din Kuweit, Aden și zona litorală a Siriei. Hussein a fost conducătorul oficial al revoltei arabilor împotriva dominației otomane. În timpul Primului Război Mondial, guvernul otoman a trebuit să facă față problemelor și pe frontul din interior, printre cele mai grave fiind răscoalele armenilor din estul Anatoliei. Guvernul otoman
Destrămarea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324091_a_325420]
-
Pace de la Paris. Textul tratatului de pace cu otomanii nu a fost făcut public până în mai 1920. În ciuda curentului general de opinie, aliații permiteau supraviețuirea sultanatului și admiteau ca otomanii să păstreze Constantinopolul și o zonă restrânsă în jurul orașului. Regiunea litorală a Bosforului și Dardanelelor urmau să capete statut de teritoriu internațional, astfel încât accesul prin strâmtori să fie liber. Regiunea Anatolia, inima puterii otomane timp de șase secole, urma să rămână sub controlul turcilor. Regatul Unit și-a atins toate obiectivele
Destrămarea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324091_a_325420]