908 matches
-
Îngrășăminte chimice Festivaluri de mobilizare Feuer, Lewis Figes, Orlando Fitzgerald, Deborah Fitzpatrick, Sheila Cincinale Silvicultură, științifică estetica transformarea pădurilor În bunuri comerciale externalizarea costurilor apărută ca urmare a „silviculturii fiscale” europene timpurii eșecurile rotația fiscală „igiena pădurilor” ca mijloc de lizibilitate pericolele pe termen lung ale tehnici de măsurare monocultura teoria controlului optim pădurile cu scop de regenerare arborii standardizați transformarea pădurilor bătrâne În păduri lizibile neglijarea variabilelor Foucault, Michel Franța hărțile cadastrale ale code rural taxa pe uși și ferestre
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
multifuncționale contestarea proiectelor de curățare a mahalalelor perspectiva de la nivelul străzii aspectele neplanificate ale orașelor criticarea urbanismului planificat ordinea vizuală și ordinea trăită cadrul de referință feminin Jeanneret, Charles-Edouard Vezi Le Corbusier Jefferson, Thomas Jenner, Sir William Evrei adoptarea supranumelor lizibilitatea comunității În timpul ocupației naziste a Amsterdamului Johnson, Sherman Jones, Donald Jones, Howard Jones, Peter Judt, Tony Jünger, Ernst Kaganivich, Lazar Kain, Lazar Kautzky, Karl Kerenski, Aleksandr Khateyevich, M.M. Hrușciov, Nikita Kloppenberg, Jack Ralph Cunoaștere practică Almanahul Fermierului disprețul agriculturii științifice
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
aeriană fascinația pentru avion influența asupra planului Brasíliei fascinația pentru Uniunea Sovietică doctrina zonificării funcționale simplitatea geometrică preferată de despre fericire influența asupra arhitecturii clădirile prefabricate despre problema mahalalelor despre rolul autorității proiectele urbane nerealizate ale Leach, Edmund Liga Timpului Lizibilitate prin adoptarea supranumelor și intervenția autoritară În procesul bolșevic de restructurare a Rusiei rurale prin realizarea de hărți cadastrale nuanțarea intervențiilor statului grație În managementul forestier orașele cu structură geometrică prin impunerea unei limbi oficiale În practicile funciare motivele politice
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Gifford Plantații facilitarea aproprierii și controlului În Asia de Sud-Est Platon Platonov, Andrei Policultură avantajele pe termen lung opoziția agriculturii științifice față de Porter, Theodore M. Potemkin, prințul Grigori cooperative Potemkin Potters, Talja Sectroul privat funcții publice ale Productivism Progres linear Proletariat dictatura lizibilitatea Drept funciar vezi, de asemenea, Proprietatea funciară Cartea funciară Proudhon, Pierre-Joseph Spectacole publice Quetelet, Adoplh Rabinbach, Anson Rathenau, Walter Revoluția Rusă versiunile oficiale ale ostilitatea dintre bolșevici și țărani complexitatea aspectul cultural al Revoluția din Februarie forma publică a relația
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
ideal al lui Le Corbusier a unităților de măsură În silvicultura științifică Stanton, Kate Stat și cetățenia și crearea spațiilor statale și domesticirea și spațiile nestatale și așezările planificate și standardizarea unităților de măsură scopul utopic al vezi, de asemenea, Lizibilitate, Simplificare Stites, Richard Stolîpin, Piotr Străzi moartea Sudan proiectul Gezira din Supranume ca patronime fixe impunerea În Anglia În Filipine În lumea a treia și recensământul din Toscana (catasto) pentru evreii din Europa occidentală Taine, Hippolyte Tanganyika proiectul arahidelor Tankel
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
producției comerciale, Însă prima parte a proiectului a fost respinsă de administrația britanică. S-ar părea că interesele reprezentanților statului dictau selectarea acelor elemente din moștenirea mixtă a silviculturii germane care erau cele mai convenabile din punct de vedere al lizibilității administrative și financiare. După ce și-a Încheiat studiile la Nancy, Pinchot a făcut un tur al pădurilor din Prusia și Elveția. Carl Schenk, Întemeietorul primei școlii de silvicultură din Statele Unite, era un imigrant german educat În universitățile din țara sa
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
proprietate funciară și structura socială, vezi Sally Falk Moore, Social Facts and Fabrications: „Customary” Law on Mount Kilimanjaro, 1880-1980, Cambridge University Press, Cambridge, 1986. O carte funciară completă, proprietatea individuală absolută și piața funciară națională asigură Împreună un grad de lizibilitate avantajos atât pentru speculanți, cât și pentru agenții fiscali. Procesul ce constă În a exprima toate bunurile și serviciile În funcție de o monedă comună face posibilă ceea ce Tilly numește „vizibilitatea unei economii comerciale”. El scrie că „Într-o economie În care
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
rezultatele ar arăta impactul catastrofal al războaielor sale asupra populației franceze. După cum era de așteptat, orașele independente privilegiau cunoștințele locale În mai mare măsură decât orașele regale, care fuseseră proiectate avându-se drept scop ordinea administrativă și militară. Lipsa de lizibilitate a cartierului arab Casbah nu era totuși un obstacol insurmontabil. Deși cu costuri politice Însemnate pe termen lung, Rezistența Frontului de Eliberare Națională a fost În cele din urmă Înfrântă, datorită eforturilor susținute ale poliției, torturii și rețelelor de turnători
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de asemenea, Kevin Lynch, The Image of the City, MIT Press, Cambridge, 1960. Conceptul de „imagibilitate” propus de Lynch se referă mai mult la modul În care poate fi „descris” un loc sau un cartier de către locuitorii săi decât la lizibilitatea sa din punct de vedere al urbanistului sau administratorului. După cum ne reamintește Holston, cele două forme de ordine pot fi corelate negativ. Holston, The Modernist City, p. 209. Citat În ibid., p. 210. Informațiile mele privind orașul Chandigarh provin din
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
simbol matematic și o operă de artă”. (N. Ghei, 1979, p. 107) Capitolul 2. VIRTUȚILE STILISTICE ALE TEXTULUI JURNALISTIC Este foarte important să stabilim dintru început care sunt exigențele stilistice de bază ale unei scriituri jurnalistice corecte: claritatea, concizia, credibilitatea, lizibilitatea, coerența, fluența, adecvarea etc. Vom exemplifica fiecare trăsătură în parte, nu fără a atrage atenția tinerilor dornici să practice meseria de ziarist că respectarea vigilentă a unor reguli și interdicții nu asigură în mod obligatoriu unui text nici calitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nici un spațiu tipografic aflat la bunul-plac al oricui, un loc al experimentului și al inspirației de moment. Dimpotrivă, în ciuda oricărui efort de originalitate, jurnalistul tânăr trebuie să deprindă și să respecte cerințele de bază, alfabetul scriiturii de presă. 2.1. Lizibilitatea Când spui „articol de presă”, te gândești la simplitatea lecturii, la un text pe înțelesul tuturor - pe scurt, te gândești să fie lizibil. Din păcate, lizibilitatea reprezintă un concept mult prea vag. Îl folosim și îl aducem în discuție câtă
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să deprindă și să respecte cerințele de bază, alfabetul scriiturii de presă. 2.1. Lizibilitatea Când spui „articol de presă”, te gândești la simplitatea lecturii, la un text pe înțelesul tuturor - pe scurt, te gândești să fie lizibil. Din păcate, lizibilitatea reprezintă un concept mult prea vag. Îl folosim și îl aducem în discuție câtă vreme el sintetizează o multitudine de cerințe stilistice și, în plus, reprezintă o trăsătură fundamentală a limbajului jurnalistic. Nu vom insista prea mult, deși s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în plus, reprezintă o trăsătură fundamentală a limbajului jurnalistic. Nu vom insista prea mult, deși s-au scris multe cărți și studii pe această temă, atât de dragă lingviștilor și sociologilor specializați în analiza de conținut. Relativ ușor de măsurat, lizibilitatea reprezintă ușurința cu care înțelegem un text. Altfel spus, cheia lizibilității stă în proporția dintre cuvintele facile și cele dificile dintr-un text. Sociologia consacră mai multe liste și formule de calcul: Thorndike, Lorge, Dale, Chall etc. De pildă, Flesch
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
insista prea mult, deși s-au scris multe cărți și studii pe această temă, atât de dragă lingviștilor și sociologilor specializați în analiza de conținut. Relativ ușor de măsurat, lizibilitatea reprezintă ușurința cu care înțelegem un text. Altfel spus, cheia lizibilității stă în proporția dintre cuvintele facile și cele dificile dintr-un text. Sociologia consacră mai multe liste și formule de calcul: Thorndike, Lorge, Dale, Chall etc. De pildă, Flesch măsoară lungimea medie a frazelor în cuvinte, lungimea medie a cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de pildă). Premisa, preluată din teoria informației, ar fi următoarea: „cu cât mesajul este mai redundant, cu atât este mai inteligibil” (A. Kientz, 1971, p. 52). Cu titlu de exemplu, vom aminti câteva rezultate ale unor studii de măsurare a lizibilității. Dacă la un număr de 12 cuvinte dintr-o frază mesajul reținut de către cititor este 100%, indicele de memorare scade dramatic (30%) când numărul cuvintelor se apropie de 40. O frază din 17 cuvinte pare a oferi un maximum teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
redundanțele inutile. Recurgeți la imagine și la concret. Cu cât subiectul abordat de text este mai complicat, mai dificil, cu atât trebuie să respectați structura simplă: subiect - verb - complement. Vom regăsi în jurnalism câteva dintre criteriile sociolingviștilor de măsurare a lizibilității: numărul restrâns de cuvinte, scurtimea frazelor, gradul de redundanță (direct proporțional cu audiența). Din păcate, sau din fericire -, în presa scrisă, lizibilitatea nu funcționează după modelul sociologic și nici nu reprezintă o cerință ultimativă. (1) În presă, lizibilitatea este un
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să respectați structura simplă: subiect - verb - complement. Vom regăsi în jurnalism câteva dintre criteriile sociolingviștilor de măsurare a lizibilității: numărul restrâns de cuvinte, scurtimea frazelor, gradul de redundanță (direct proporțional cu audiența). Din păcate, sau din fericire -, în presa scrisă, lizibilitatea nu funcționează după modelul sociologic și nici nu reprezintă o cerință ultimativă. (1) În presă, lizibilitatea este un deziderat. Până la urmă, reușita unui text publicistic stă, pe de o parte, în noutatea și interesul provocat pentru lectură de un subiect
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
măsurare a lizibilității: numărul restrâns de cuvinte, scurtimea frazelor, gradul de redundanță (direct proporțional cu audiența). Din păcate, sau din fericire -, în presa scrisă, lizibilitatea nu funcționează după modelul sociologic și nici nu reprezintă o cerință ultimativă. (1) În presă, lizibilitatea este un deziderat. Până la urmă, reușita unui text publicistic stă, pe de o parte, în noutatea și interesul provocat pentru lectură de un subiect și, pe de altă parte, în personalitatea ziaristului, în felul în care spune ce are de
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
text publicistic stă, pe de o parte, în noutatea și interesul provocat pentru lectură de un subiect și, pe de altă parte, în personalitatea ziaristului, în felul în care spune ce are de spus. Riscând o butadă, putem zice că lizibilitatea nu este neapărat o virtute, dar ilizibilul (textul neclar și încâlcit) este cu siguranță un mare defect. 2.2. Claritatea. Când „bătaia se rarefiază” Claritatea seamănă (dar nu se confundă) cu lizibilitatea - un concept mult mai larg, obținut printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de spus. Riscând o butadă, putem zice că lizibilitatea nu este neapărat o virtute, dar ilizibilul (textul neclar și încâlcit) este cu siguranță un mare defect. 2.2. Claritatea. Când „bătaia se rarefiază” Claritatea seamănă (dar nu se confundă) cu lizibilitatea - un concept mult mai larg, obținut printr-un cumul de procedee. La drept vorbind, nici claritatea nu e o noțiune suficient de clară, câtă vreme în spatele unei propoziții de o limpezime impecabilă se pot ascunde inconsecvențe sau greșeli de logică
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ale celui care transmite informația), cititorul mai are nevoie de probe - mijloace prin care adevărul poate fi verificat și acceptat ca atare. (P. Charaudeau, 1997, p. 49) NOTE (1) Jose De Broucker (1995, p. 95) face o cuvenită legătură între lizibilitate și provocarea interesului de lectură, realizat prin corecta gestionare a unor elemente de scriitură. Iată câteva sfaturi: a) Atenție centrată pe mesajul esențial. Contează ceea ce vrei să spui. Dacă se poate, fă-o cât mai simplu, respectând cerința: o frază
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
bătrânul deschide un sertar. Caută printre hârtii și poze risipite ceva anume” etc. Povestirea (citatul) bătrânului poate continua apoi, schimbând unghiul de atac, fără ca acest lucru să deranjeze lectura. Gestionarea corectă a paragrafului este strâns legată de rigorile planului ales. Lizibilitatea și fluența reprezintă miza oricărui paragraf. „Nu există un model universal pentru planul jurnalistic”, afirmă Jose de Broucker (1995, p. 79). Atât planul, cât și gestionarea paragrafului trebuie să țină cont de unele criterii: Criteriul de coerență. O adunătură de
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
face treptat. Exercițiile de redactare reprezintă primele trepte în însușirea tehnicii compoziției. În acest sens, elevii rezolvă diverse tipuri de exerciții: 1. Copieri sau transcrieri Copierea / transcrierea unui text cunoscut, cu respectarea cerințelor de așezare corectă în pagină, a grafiei, lizibilității, acurateței, normelor ortografice și de punctuație cunoscute; copieri / transcrieri selective și creatoare (înlocuirea unor cuvinte prin sinonime, omonime, antonime). 2. Dictări Dictări cu explicații prealabile (pentru prevenirea greșelilor). Dictări întrerupte. Dictări activate pe comentarii orale. Dictări selective. 3. Exerciții cu
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]