5,080 matches
-
că Socrate a fost mai întâi o idee ce a străbătut piețele antice sub impulsul dialogului dintre cauzele primordiale -păcatele lui impregnandu-se în memoria cuvintelor sub forma legendelor ultima dată a fost văzut la Hamangia unde venise chemat de localnici pentru a prezida o dispută asupra existenței luase înfățișarea unui scaun și privea totul din punct de vedere al curbei =este modul însuși al existenței a explicat el orice punct rămâne orientat în sine curbând linia dreapta spre tendința ei
MEMORIA CUVINTELOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1424021324.html [Corola-blog/BlogPost/362711_a_364040]
-
oarbe din casă, cioburi de cărămidă și pământ galben cu același amestec organic. De obicei pe ea mai tot timpul erau sprijinite tot felul de oale folosite la gătit. Nu se trăsese lumină în comună, sau mai bine spus la localnici. Aceasta s-a întâmplat cel puțin în casa noastră abia în anul 1957 când eu deja intram în clasa a VII - a, așa că iluminatul era pe bază de lampă cu petrol, sau gaz cum se numea la cooperativa de consum
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415197848.html [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
trecut, în Mamaia. Nu-mi mai place. Constanța nu mai are cu ce să atragă turiștii. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie a fost reabilitat abia anul acesta, zona peninsulară este distrusă, Cazinoul... de nedescris. Ce să vadă turiștii? Noi, localnicii, vedem doar planuri și așteptăm să fie puse în aplicare. Ei văd doar gropi și ruine. Bineînțeles, Constanța mai are încă aerul acela boem în zona peninsulară, iar acum miroase minunat a tei. Aș vrea să se înțeleagă faptul că
INTERVIU CU CORINA SAMOILĂ – REDACTOR ŞEF ADJUNCT AL ZIARULUI „ZIUA DE CONSTANŢA” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_corina_sa_octavian_curpas_1341299443.html [Corola-blog/BlogPost/369738_a_371067]
-
ne striga: „Spălarea, copii!... Hai la masă! Gata!... Cred că vă ajunge pentru ziua de azi?” M-am oprit pentru câteva minute și am privit peste gardul de ulucă plecat spre interiorul curții. Știi... eram în trecere (mă adusese un localnic cu Pobeda și mă lăsae la monument), iar cum n-avem prea multă cale de bătut până la unchiul Bocănici, fratele mamei, la care am crescut când eram mic atâția ani, (îmi scrisese că nu poate să-și dea sufletul până
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/Scrisoare_uitata_mamei_cea_marin_voican_ghioroiu_1375113316.html [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
de oameni, pentru a-și salva viețile. După cum a relatat un ziar românesc, într-un oraș sirian aflat în mâinile islamiștilor, obiceiurile considerate „occidentale” au fost interzise, pentru astfel de „păcate” precum ascultatul muzicii de pe CD, fumatul, consumul de alcool, localnicii pot ajunge într-o cameră de tortură sau pot fi biciuiți în piață, ca niște animale. Cei care se opun sunt împușcați, iar trupurile neînsuflețite sunt lăsate pe șosele zile întregi, spre a le arăta civililor prețul răzvrătirii. Școlile din
FRICA, PROBLEMA OMENIRII DE ASTĂZI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1452787333.html [Corola-blog/BlogPost/380592_a_381921]
-
Dâmboviței la Rucăr alcătuiește, ceea ce numim îndeobște Cheile Mici ale Dâmboviței. În sfârșit, parcă istovită de tălăzuiri inexpugnabile care-i dirijează cursul albiei, Dâmbovița se dezmiardă galeșă și țâșnește dintre sânci și pereți înalți de munte („înseninări” cum le spun localnicii), ca-ntre niște mitice „Scylle și Carybde” de-ale locului, intrând în culoarul și depresiunea Rucărului și afluind dezinvoltă și liniștită spre Dragoslavele, Stoenești și Cetățeni și mai încolo, către piedmontul Cândeștilor de Târgoviște, și mai departe spre Câmpia Română
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cheile_dambovitei_.html [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
de la “The Venetian”, am merge ca niște microbiști ce suntem la întâlnirile sportive, diferite de-ale noastre, precum finalele naționale de rodeo ale Statelor Unite care, de 25 de ani, se desfășoară în Las Vegas, e chiar ediția “25” jubiliară pentru localnici, din cele 51 toate, pentru care s-a pregătit o mare chermeză și adunare comemorativă pe Freemont Street la “Tropicana” și “Golden Nugget” sau la luptele americane dure și mai sângeroase decât cele din K1 ale lui Ghiță, Sora sau
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Tobosarul_de_pionieri_la_doi_pasi_de_pamela_andreson_in_vegas_v_.html [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
II și Ivești de Iași, impresionâd prin prezența scenică, costume foarte frumoase și grație desăvârșită, alături de Fluiereașii din Dobrotești - Telorman și rapsozi (cu vârste între 35 - 7o ani) Vasile Anastase Topa, Iancu Mataranga (aromâni), Rodica Ioniță Grosu, etc. publicul spectator (localnici și turiști, în medie cam 5000 de persoane) a răsplătit cu aplauze la secnă deschisă prestația artiștilor amatori. Jiuriul format din prof. drd. Traian Broască, șef la Secțiunea „Muzică Ușoară”, compozitorul Jolth Kerestely, artista Rodica Anghelescu, șef Secțiunea „Muzică Populară
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1410084137.html [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
ai orașului, ci, încă și mai important, de acordare de condiții favorabile pentru stabilirea unor astfel de oameni veniți, printr-un concurs de împrejurări, de pe alte meleaguri. Este și cazul kinetoterapeutului Luminița Stoian, originară din Dumbrăveni-Vrancea, care, căsătorindu-se cu localnicul Constantin Stoian, s-a stabilit în Buhuși, unde e mai mult ca cert că va și rămâne pentru totdeauna, din moment ce și-a întemeiat o familie admirabilă, luminată și-nveselită de fiul Nicușor, un copil ce promite de pe acum dragoste de îndeletniciri
KINETOTERAPEUT LUMINIȚA STOIAN. BUNĂTATEA ȘI BLÂNDEȚEA ÎNTÂILE CONDIȚII ALE OMENESCULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1495969849.html [Corola-blog/BlogPost/357837_a_359166]
-
însemnătatea ocupației lor. Oricum, mai cu cheag decât cei mai vechi în ținuturile găsite, le-au servit acestora pildă, cucerindu-le acceptarea împământenirii și respectul! -Da, da! Te-am necăjit în glumă, bărbate! Până la urmă, ungurenii s-au amestecat printre localnici și, cu vremea, și-au impus multe din știutele și obișnuitele păstrate din moși. Dar ale mai de seamă, costumul tradițional și mărețele porți, au pătruns mintea, sufletul, simțirea celor ce i-au primit pe ciobanii aceia destoinici! De porți
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1460271140.html [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
printre altele, „parada costumului popular”, manifestare deosebit de plăcută și urmărită cu emoție de un public numeros. Era un răspuns la nedumerirea noastră cu privire la mulțimea costumelor tradiționale pe care le vedeam în acele momente pe străzile municipiului. Mai apoi, din povestirile localnicilor și din studiul materialelor documentare adunate, am înțeles că portul popular, neasemuit de frumos și de original, este una din atracțiile turistice ale Bucovinei. Portul popular autentic, cu a sa cromatică și ornamentică unitară, se mai păstrează numai la munte
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
cu zurgălăi sau alte tipuri de distracție, în funcție de cererea clienților”, povestește doamna Ileana Cornea, de la ” Pensiunea de vis” din Rășinari. Cei care aleg să petreacă trecerea dintre ani la o pensiune pot alege să asculte un concert de anicolinde al localnicilor, să participe la concursuri pe zăpadă, iar în privința meniului, au parte de o mare diversitate. Avem tot ocupat de Revelion, iar pentru că atunci clienții sunt sătui până peste cap de bucate tradiționale românești și vor altceva, noi alegem să mergem
concerte, petreceri și artificii în tot orașul by http://www.zilesinopti.ro/articole/4342/revelion-2013-concerte-petreceri-si-artificii-in-tot-orasul [Corola-blog/BlogPost/98392_a_99684]
-
ani o cabană, unde trăgeau notabilitățile fabricii și ale comunei obișnuitele lor chefoane de la sfârșit de săptămână, sau urmăreau meciuri de fotbal transmise de sârbi, căci în depresiunea unde se afla localitatea ele nu se puteau nicidecum prinde. Pronunția „Dâmpu” localnicii o adoptaseră inițial în derâdere, după nemți, al căror „aparat fonator” (vorba profesorului Ivănescu de la facultate) nu le permitea să zică altfel. Profesorul de matematică Bărbosu, stabilit de mai multă vreme aici, zicea că și nemții din partea locului preluaseră în
OREAG ŞI CAPRELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1463736026.html [Corola-blog/BlogPost/379033_a_380362]
-
de casă, ca să ne bucurăm împreună. A fost singurul moment din viața mea în care m-am temut că mintea nu-mi mai funcționează chiar perfect. Apoi pe plajă au început să sosească și alți oameni și am aflat de la localnici că este un obicei al lor să meargă în larg duminică seara și să arunce petale pentru a-și spală în acest fel păcatele din cursul săptămânii. Luni dimineață mulțimea de petale se întorc aduse de valuri către mal, într-
OMUL CU VALENȚE MULTIPLE, DOMNUL VASILE LUPAȘC! (INTERVIU) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1436732622.html [Corola-blog/BlogPost/379909_a_381238]
-
io, spuse suspect de voios marele preot. Apoi ieși pe balcon și rostind câteva incantații, suflă într-o țeavă și se teleportă în îndepărtata țară a hiperboreilor... În munții Hiperboreei era o iarnă de vis. Mă rog, vise de-ale localnicilor. Adică ger ca la balamuc și troiene de trei metri... În peștera lui, una cu dotări speciale, bătrânul preot Deceneu moșmondea pe lângă vatră cu intenția de a-și prepara, după rețete secrete, o țuică fiartă cu piper, că era dimineață
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405873450.html [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
chiar ... V. GEORGE GOLDHAMMER - BANCA AMINTIRILOR (11) - BINȘU ȘI BINȘENII SĂI, de George Goldhammer, publicat în Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015. Beiuș, orașul meu iubit... Benenus, Belenus, Belinis, Binsch, Belényes! Toponimele așezării în limbile latină, germana sau maghiara! Localnicii, la rândul lor, numiți „binșeni”, prefera să îi zică Binș, denumire adoptată încă din timpul când habsburgii erau la putere pe aici. Municipiu situat în județul Bihor, la poalele Munților Apuseni. Populație: peste unsprezece mii de locuitori. Așezare istorică cu
GEORGE GOLDHAMMER by http://confluente.ro/articole/george_goldhammer/canal [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
Să încep cu Valea Nimăiești ce trecea „hăpt” prin centrul orașului și de care mă leagă multe amintiri plăcute. Apa ... Citește mai mult Beiuș, orașul meu iubit... Benenus, Belenus, Belinis, Binsch, Belényes! Toponimele așezării în limbile latină, germana sau maghiara! Localnicii, la rândul lor, numiți „binșeni”, prefera să îi zică Binș, denumire adoptată încă din timpul când habsburgii erau la putere pe aici. Municipiu situat în județul Bihor, la poalele Munților Apuseni. Populație: peste unsprezece mii de locuitori. Așezare istorică cu
GEORGE GOLDHAMMER by http://confluente.ro/articole/george_goldhammer/canal [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
unul în spatele celuilalt, la înălțimi diferite. În dreapta mea se ridica pe o colină un foișor ca un bastion al timpului pe când vikingii erau stăpânii oceanului. Au apărut și copacii iar parcul s-a mărit și totodată am întâlnit și primii localnici ieșiți la plimbare. Noi ortodoxii așteptam ca a doua zi să întâmpinăm învierea Domnului Iisus Hristos, ei trecuseră de acest eveniment cu o săptămână mai devreme. La capătul salbei celor patru lacuri se ridica un baraj peste care se putea
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401876437.html [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
spectacolul s-a terminat la 10PM. Nu existau pe atunci telefoanele celulare, și de fapt acolo, atunci, lumea nu avea nici telefoane fixe. Și a trebuit să așteptăm în mica piață din fața clădirii teatrului. Era întuneric, dar squarul plin de localnici, de toate vârstele. Mulți cu copii mici. Și tot apăreau de prin toate colțurile, împingând căruțe cu fructe și obiecte, întorcându-se din piață, bunici cu nepoți, surori cu frați mai mici, mame, tați, etc. Și s-a strâns un
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496491995.html [Corola-blog/BlogPost/383056_a_384385]
-
sunt destul de puține. Într-o încercare de monografie a localității Coronini (fostă Pescari), inginerul agronom Ion CARACOANCEA dă unele amănunte; - citat - ,,Pescuitul pe Dunăre era dezvoltat, sculele folosite erau cârligele și ,,zăgăudia”, în afară uneltelor de pescuit enumerate mai sus localnicii au folosit și anumite substanțe de origine animală sau chiar substanțe chimice pentru a otrăvi peștele din Dunăre. (Legendă și istorie - pagina 12) Cel mai renumit pescar din Coronini este consemnat in istorie ca fiind Tănase CÂRPEAN, care la 5
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 by http://confluente.ro/Pescarii_din_coronini_mihai_leonte_1368881893.html [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
și tineri dornici de afirmare care au rămas fideli meseriei de pescar până la sfârșitul vieții. Exemple pot fi; Alexe CÂRPEAN, Ion MARTINOVICI, zis Moșu. Costa lui Mișa și mulți alții pentru care mi-ar trebui o documentație solidă. Poate dintre localnici se va încumeta cineva să scrie mult mai deliat despre această meserie. Pescuitul se practică și acum de către locuitorii comunei Coronini, însă bărcile sunt construite din tablă rezistentă, și sunt dotate cu motoare pe benzină. Vâslele sunt folosite doar pentru
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 by http://confluente.ro/Pescarii_din_coronini_mihai_leonte_1368881893.html [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
că dacă vom ajunge dincolo de “linia verde”, în Republica Turcă a Ciprului de Nord, vom reuși să le dezlegăm misterele, mistere care învăluie de fapt întreaga insulă într-o tăinuire devenită obișnuință. În împrejurimile stațiunii sunt câteva sate în care localnicii ne spun că există tot atâtea biserici vechi, multe dintre ele din perioada bizantină, încărcate de simboluri și fiecare având povestea ei de demult ... Soare, plajă și relaxare la Ayia Napa Fiind o zi foarte călduroasă de început de vară
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_9_ayia_nap_georgeta_resteman_1342200976.html [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
până în aprilie, cuprinde concerte de toate genurile muzicale - de la muzica simfonică la muzica modernă, recitaluri ale soliștilor vocali și instrumentali din Cipru și străinătate. Aceste evenimente sunt organizate cu regularitate în acest interval satisfăcând nevoia de cultură și frumos a localnicilor și vizitatorilor, inclusiv în extrasezon. Toamna culturală la Ayia Napa este marcată și de Festivalul Medieval care, la prima sa ediție din 2006 a avut loc în luna iunie; în anii următori s-a stabilit să se desfășoare anual, tot
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_9_ayia_nap_georgeta_resteman_1342200976.html [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
a început să înghețe marea la mal. Stolul de lebede stătea la adăpostul digului din zona hotelului Paradiso, plutind pe apa puțin adâncă. Erau toate cele 36 lebede adunate în familii, care întregul an au încântat privirile turiștilor și ale localnicilor. Nu existau rivalități între grupurile de păsări, însă fiecare familie avea un mascul dominant, care o conducea, iar în caz de agresiune externă, se lupta cu agresorul ce dădea târcoale vreunei femele din grupul său. Acest fenomen este mai rar
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Plansul_puiului_de_lebada.html [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
în sat, o troiță din cimitirul în care sunt îmormântate rude de-ale lui, un bust înnegrit dintr-un parc în care pășteau până nu demult vacile și casa-muzeu ce imită condițiile în care-a copilărit. Și despre care unii localnici încă țin să precizeze, cu o frondă pe care nu și-o pot explica, că nu e nici măcar cea „adevărată”. Mai sunt și rămășițele unei tabere de sculptură, nostalgia multor săteni, care-a populat zăvoiul de pe malul Bistriței, înainte de ’90
„Mie să-mi aducă Cuminţenia aia la poartă, eu nici n-aş băga-o în seamă. Să dai atâtea milioane de euro”. Reportaj din satul lui Brâncuși by https://republica.ro/zmie-sa-mi-aduca-cumintenia-aia-la-poarta-eu-nici-n-as-baga-o-in-seama-sa-dai-atatea-milioane-de-euro [Corola-blog/BlogPost/337918_a_339247]