10,073 matches
-
îngălbenite în poarta de la șură... Mă tot afund în Valea mea natală, / Cu hrean istoric răscolit de sape”... „... ehei, Soldatule, îmi pare rău, e timpul să oftezi adânc și dulce; pauza de instrucție a trecut...” Referință Bibliografică: Salamandrofobie și emoția locomotivei la ceapa din vecini / Angela Monica Jucan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 181, Anul I, 30 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Angela Monica Jucan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
și incorigibile! După ce-am așteptat mai mult de o jumătate de oră ca să o ia din loc, undeva în apropierea Cheiului Pescarilor, unde tramvaiul are un singur vagon și care se întoarce manual printr-o rotație pe butuci ca locomotiva la capăt de linie, ne-am urcat cumpărând un bilet de 6 dolari de la un manevrant de origine asiatică și care s-a urcat după ce pornise luând în primire „frâna” din spate, am stat vreo trei stații lângă fiică-mea
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
să audă ceilalți colegi în ce zonă sunt, dar nici eu nu-i auzeam pe ei. Din cauza densității ceței, nici sirena n-o puteam identifica, parcă era în altă direcție decât cea normală. Încercam zadarnic să percep vreun zgomot al locomotivelor prin triaj, sau al vreunui câine lătrând pe mal. Teama de necunoscut își făcea loc, fără să vreau, în sufletul meu. Dacă în loc s-o iau spre mal, mă îndreptam spre larg? Am început din nou numărătoarea vâslelor trase, căci
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367109_a_368438]
-
interesant, de altfel) scrie despre „ediția princeps” a unui scriitor contemporan, nici el rău, fără a trece însă de un nivel mediu, și, mai ales, cunoscut foarte puțin în afara perimetrului în care locuiește și, evident, „activează” - ... XVI. SALAMANDROFOBIE ȘI EMOȚIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI, de Angela Monica Jucan, publicat în Ediția nr. 181 din 30 iunie 2011. „[...] distanța până la care se vede chipul drag al Patriei se cheamă infinit [...]” (Ioan Benche) „Colb de sat cu raniță de soldat” (Cluj-Napoca, Tipolitera
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
Avea el un coleg, chiar îl chema Firescu, nu era de râs, omul era cam posac, nefiresc de posac. Credea în viitorul omenirii, dar ceva cam peste o mie de ani. Nu-l prea iubea nimeni. Avea o vorbă - pornește locomotiva, dă drumul la abur. Adică, pleacă de aici. Era de prin zona vulcanilor noroioși. Ciudată fire avea Firescu. Ia cartea, învață, citește mereu, atunci ai să dai peste-al tău Dumnezeu. Altă vorbă a Firescului, pe care Vasile Doi o
VASILE DOI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363745_a_365074]
-
fost urcați pe niște vagoane, ca niște platforme, pe care am încăput cu toții, inclusiv profesorii. Se vedea bucurie de nedescris în ochii elevilor, de mult n-au mai avut ei parte de o așa distracție! Nu după multă așteptare, mecanicul locomotivei se urcă la locul lui în cabină. Impiegatul din stație fâlfâi de două ori steagul lui, dând semnal de plecare. Trenulețul nostru, cu vreo patru vagoane-platformă pline ochi de copii și profesori, semnaliză plecarea, șuierând autoritar. Roțile începură să se
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
și profesori, semnaliză plecarea, șuierând autoritar. Roțile începură să se învârtă, trenul se urni încetișor din loc. Nu-ți venea să crezi, chiar am început să ne deplasăm repede prin dreptul caselor de o parte și alta de cale ferată. Locomotiva șuiera mereu strident, începând să gonească energic: Fu-fu-fuu! Fu-fu-fuu!... Uuuuuuuuu! Uuuuuu!... La fiecare cotitură șuiera, semnala prezența sa, încât vacile, gâștele, caii, copiii, să se dea la o parte, vine trenul! Casele începură să gonească spre înapoi, repede, una după
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
fiecare cotitură șuiera, semnala prezența sa, încât vacile, gâștele, caii, copiii, să se dea la o parte, vine trenul! Casele începură să gonească spre înapoi, repede, una după alta. Vedeam gospodăriile oamenilor cum răsăreau în față și dispăreau în urmă. Locomotiva tot șuiera. Iată, după vreo doi kilometri, trecurăm și prin fața casei mătușii mele, Ioana. Am văzut văcuțele ei păscând pe pășunea de lângă ogor. Parcă am zărit-o și pe mătușa în curte, privind la trenul care trece încărcat ochi cu
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
văzut văcuțele ei păscând pe pășunea de lângă ogor. Parcă am zărit-o și pe mătușa în curte, privind la trenul care trece încărcat ochi cu copii gălăgioși! Frumos spectacol! Trenul înainta ca un zmeu înfocat. Când intra în păduri, șuieratul locomotivei devenea și mai răsunător. Copiii de pe vagoane, fete și băieți, priveau melancolici spectacolul călătoriei gratuite. Păcat că, după încă vreo trei kilometri, călătoria noastră s-a sfârșit. Am ajuns în dreptul cantonului silvic unde pădurar era Ilie Dupri. Aici am coborât
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
când s-a înserat. A venit ordinul să ne pregătim de plecare. Toată gloata a năvălit chiuind la vale, pe întrecute! Acolo ne așteptau deja vagoanele platformă, care trebuiau să ne ducă înapoi în centrul comunei. Dar nu mai era locomotiva. Doar un CFF-ist era la frâne. După ce am urcat toți pe vagoane, frânele au fost slobozite, și vagoanele au început să gonească la vale. N-aveam voie să sărim din vagoane cât timp ele nu erau oprite. Era deja
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
motoarele pescarilor profesioniști, care-și conduceau bărcile spre larg, spre apa mai adâncă, mai rece și mai bogată în pește. Colegii mei, mai puțin norocoși, explorau noi zone, trăgând la rame. În depărtare, ca o adiere, se auzea șuieratul unei locomotive. Trenul șerpuia paralel cu șoseaua, ducând sau aducând călători veniți în vacanță pe litoral. Între timp, m-am hotărât să încerc să folosesc o voltă pentru capturarea unui eventual calcan, folosind bucăți cărnoase din fileu de strunghil . Acesta întârzia să
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
pasageri, unul mai colorat ca altul, fiecare căutându-și un loc și vociferând zgomotos... Noi însă eram veseli și binedispuși. Speranța și emoțiile călătoriei, precum și gândurile la viitoarea partidă de pescuit compensau toate inconvenientele acestui drum. Vagonul nostru fiind lângă locomotivă, când am ajuns la Tulcea, eram mai aproape de gară, ceea ce ne ajuta la căratul bagajelor pe o distanță mai scurtă. De aici, mai aveam încă vreo trei sute de metri până la gara fluvială, dar nu ne grăbeam. Până la plecarea navei mai
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
stea singură cu profesorul Condurache în casa acestuia. Era ceva inedit, la care nu se așteptase. Când i-a spus ce s-a întâmplat cu Brigitté, profesorul se întunecă la față și pufăia continuu din interminabila lui țigară, ca o locomotivă. Parcă suda țigările una de cealaltă. Surescitat, o invită și pe Gabriellé să se servească din pachet, dar tânăra se codi, refuzându-l. Îi era rușine să fumeze de față cu profesorul, chiar dacă se mai întâmpla uneori să strice câte
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
Deși nu pare, evenimentele sunt strâns legate între ele. Unul dintre colegi a creat un site, un grup de discuții al promoției. E vorba de Laurențiu Orășanu, plin de inițiativă, bun informatician și care, printre altele, a avut rol de locomotivă în lansarea mea pe o traiectorie literară. Pe acest site, cu mare plăcere, am început să-mi redescopăr o parte din colegii de facultate. S-au iscat uneori dezbateri pasionante și deosebit de interesante. La un moment dat, am emis teoria
DESPRE DESTIN ŞI LIBERUL ARBITRU de DAN NOREA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349019_a_350348]
-
februarie 1990, precaut, el a refuzat angajarea ca și consilier tehnic la "Mercedes" (2.500 DM lunar) pentru a nu pierde, eventual, proprietatea invenției... Motorul său se bazează, ca principiu de funcționare, pe "cazanul Traian Vuia", invenție folosită încă la locomotivele Diesel-electrice pentru încălzirea vagoanelor. Poate fi utilizat în domeniul transporturilor terestre și navale, în locul turbinelor din termocentrale, și chiar a centralelor termoelectrice. În lume, mai există două brevete în domeniu (Japonia și SUA), dar acestea nu depășesc nivelul locomotivei cu
ROMÂNI GENIALI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348998_a_350327]
-
la locomotivele Diesel-electrice pentru încălzirea vagoanelor. Poate fi utilizat în domeniul transporturilor terestre și navale, în locul turbinelor din termocentrale, și chiar a centralelor termoelectrice. În lume, mai există două brevete în domeniu (Japonia și SUA), dar acestea nu depășesc nivelul locomotivei cu aburi, necesitând combustibil solid sau lichid. "Motorul Rușețel" folosește drept combustibil doar apa, și are dimensiunile unui motor de Dacie, sursa de energie inițială fiind o banală baterie de mașină. Datele tehnice preconizate de a patra sa machetă (10
ROMÂNI GENIALI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348998_a_350327]
-
de bălegar. A plecat iarna, îmbrăcat numai cu salopeta de ucenic, pe șantierul Laminorului de la Roman, bucuros că primește suma de 200 de lei pentru „instalare”. „E bună , ești angajat!” A ucenicit acolo dar ulterior, un vecin, fochist pe o locomotivă cu aburi, i-a propus să-l ducă să se angajeze la mină, unde se câștiga mai bine. Angajările se făceau la Întreprinderea Minieră Vatra Dornei, dar când s-a prezentat a fost respins pentru că nu avea încă vârsta de
ZIARIST DIN '59 de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349043_a_350372]
-
de clasă, pentru pasageri, urma să le care cu sine până sus la depou. Lumea le spunea acestor vagoane, simplu, clase. Erau imitații în miniatură ale vagoanelor de pe căile ferate normale. Vopsite în verde, dar foarte murdare. De funingine, pentru că locomotiva mergea cu cărbuni. Ea era neagră tăciune, doar anumite piese îi străluceau ca aurul. Dar nu erau din aur, cum ne păcălise bunicul lui Klesch, când eram mai mici, ci din alamă. Așa îl cunoscusem pe Culiță, viitorul nostru coleg
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
într-un picior de stârc, prizonier acestui joc de-a pasărea inversă. Și mirosea a păcură încinsă și-a pietre sângerând sub roți de tren; spre orizont, pe linia întinsă săream din doi în doi în salt de ren. Mergeam locomotivă spre izvor și-n urma mea trăgeam în șir vagoane, și eram mie însumi călător șezând la geam pe două geamantane. Vedeam apoi poteca spre poiană și deraiam din mersu-ntr-un picior, îmi regăseam ființa mea umană și alergam cu sete
SPRE IZVOR de ION MIHAIU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348620_a_349949]
-
se întâmple ceva și seara o anunță grav: I-a spus că pleacă la Arad să urgenteze livrarea de fire penea (PNA), a ajuns și el om de încredere, (!) ea l-a condus la gară, l-a urcat în tren, locomotiva tocmai începuse să fluiere, el se ridică pe scări și închide ușa, ea plânge cu sentiment în batista roz trimițîndu-i bezele deși acum nu îl mai vedea, iar el a avut tocmai timpul să deschidă ușa de pe partea cealaltă a
FUGIŢI, MORTUL! de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348726_a_350055]
-
sari înainte și să alergi o vreme, ca să nu cazi și să-ți zdrobești picioarele de pietre. La vale se călătorea și pe vagonete. Erau uneori navete de vagoane încărcate până sus cu bușteni, care mergeau la vale singure, fără locomotivă, doar cu un frânar în față, care controla viteza de mers. Pe o astfel de navetă apărea sau dispărea, clandestin, câte un călător din sat, tolerat de frânar, în funcție de cât de cunoscut era cu acesta. Pe liniile de trenuleț mai
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
pe care l-am jucat pe scena vieții a fost iubirea! Și mă tem că tangoul a luat sfârșit, tocmai când voiam să jucăm timpul pe degete. În gările, unde am poposit cândva, totul a rămas inert și alb; scaune, locomotive, felinarele de pe peroane nu mai au gaz, nesomnul împletește o pană de curent, visele nu-și mai găsesc lăcașul imaginației: totul este în beznă ca și iubirea noastră...) Mă doare gândul și sensul cuvântului din care tocmai am ieșit; mă
PREFAŢA LA VOL. DE POEME PAŞII SINGURĂTĂŢII (TRISTE SCRISORI DE IUBIRE) [Corola-blog/BlogPost/349365_a_350694]
-
Scrieri > (FRAGMENT DIN ROMAN: SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ȘERBĂNESCU) Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1286 din 09 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Domina mirosul de oțel încins, un amestec de ulei, aburi fierbinți și fumul locomotivei. Un pufăit dublu al pompei de aer a locomotivei, mecanicul ce o conducea are fața mânjită, sta rezemat în braț la fereastra locomotivei. Privesc în interior...” Nu vă plecați în afară” o etichetă ne previne! Cantonierii salută trenul din poziția
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349981_a_351310]
-
AUTOR GHEORGHE ȘERBĂNESCU) Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1286 din 09 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Domina mirosul de oțel încins, un amestec de ulei, aburi fierbinți și fumul locomotivei. Un pufăit dublu al pompei de aer a locomotivei, mecanicul ce o conducea are fața mânjită, sta rezemat în braț la fereastra locomotivei. Privesc în interior...” Nu vă plecați în afară” o etichetă ne previne! Cantonierii salută trenul din poziția de “drepți”! Priveam la călători, în mare parte navetiști
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349981_a_351310]
-
2014 Toate Articolele Autorului Domina mirosul de oțel încins, un amestec de ulei, aburi fierbinți și fumul locomotivei. Un pufăit dublu al pompei de aer a locomotivei, mecanicul ce o conducea are fața mânjită, sta rezemat în braț la fereastra locomotivei. Privesc în interior...” Nu vă plecați în afară” o etichetă ne previne! Cantonierii salută trenul din poziția de “drepți”! Priveam la călători, în mare parte navetiști erau răpuși de depresii sonore, sunt atât de triști! Trata totul ca normal! Componentă
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349981_a_351310]