1,649 matches
-
torpilă Glojd = mîncare. Similar: haleală, potol Gogoșari = chiloți. Similar: inexprimabili Gușter = gardian, polițist. Similar: caraliu, priponar, gabor, sticlete, curcan, caraulă, urît Impresii, impresar = deținut care nu se teme de cei periculoși Jurubiță = haz. Similar: caterincă, hai, mișto Loazbă = palmă. Similar: lopată, carabă, macaoază, scatoalcă Mameluc = bleg. Similar: molîu, baligă, mănăstire, muhaia, nătîntoc, popleacă, pulifrici, zdreanță Mansardă = gură. Similar: aftă, bușon, ciocomengă, fermoar, mijă, ocarină, zotcă, malaxor, muștiuc Marafeți = bani. Similar: lovele, biștari, mălai, pitaci, arginți, boabe, mardei, țechini, firfirici, copeici Marcă
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de intervenții după ei, uneori cu cătușe la mîini în timpul plimbărilor sau al deplasărilor de la un punct la altul, cărînd cu mîinile legate baxuri de apă minerală sau pachetele primite de la rude ori tomberoanele de gunoi sau diversele cazane și lopeți. Indicatorul suprafața penitenciarului și compartimentarea lui (alei, terenuri de sport, lăcașuri de cult, infirmerie, spital, ateliere de lucru, centru de pregătire, vorbitoare, săli de spectacole, bibliotecă, săli de curs, magazii etc.) permite evaluarea modului în care instituția își îndeplinește rolurile
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o vorbă ce mi s-a spus demult despre o echipă de constructori de drumuri din India care săpau un spor un tunel prin laterala unui deal. Părea o operațiune foarte primitivă; erau mii de muncitori înarmați cu târnăcoape și lopeți și era uimitor cum de măcar să gândeau să se angajeze în așa o muncă doar cu muncitori. Un turist s-a dus la supraveghetor și l-a întrebat cum de poate face așa ceva. „E foarte ușor, serios.” a răspuns. „Fluier
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
acrobație; a lâncezi; menajerie. noapte de iarnă, care se întâlnește în regiunile polare cu durata de șase luni; exercițiu dificil de echilibristică, de acrobație, de gimnastică; animal mamifer carnivor, cu capul rotund și corpul alungit, cu picioarele în formă de lopeți; a se afla într-o stare de slăbiciune sau de moleșeală, a nu avea chef de nimic; animal mamifer care trăiește în apă, lung de 1020 m; loc în care sunt ținute animalele săbatice dintrun circ. 3. Scrie cuvinte cu
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
din țară. Poetul Radu Gyr se pare că le-a închinat luptătorilor din rezistența vrânceană, conduși de Gheorghe Mălăcescu și Ion Paragină, poezia “Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane“, pentru care a și fost condamnat la moarte: Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, Nu pentru pătule, nu pentru pogoane, Ci pentru văzduhul tău liber de mâine, Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri, Pentru cântecul tău țintuit în piroane, Pentru lacrima soarelui tău pus
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
se prepară din 2,8 kg sulf măcinat și 1,5 kg oxid de calciu (var nestins). Într-un vas emailat de 15-20 l se amestecă substanțele și se toarnă puțin câte puțin 3 l apă fierbinte, amestecând cu o lopată de lemn. Se completează cu 7 l apă clocotită până la nivelul de 10 l, apoi vasul se pune la foc iute timp de 45 de minute menținând nivelul de 10 l constant prin adăugarea de apă clocotită. Zeama obținută este
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și retragerea maxilarului inferior; pentru buze: sugere cu buzele strâns lipite, țuguierea buzelor, zâmbetul, acoperirea dinților de jos cu buza de sus și invers, suflatul, fluieratul, vibrarea buzelor; pentru limbă: scoaterea și retragerea limbii, limba în formă de săgeată, de lopată, mișcarea limbii de sus în jos, de la stânga la dreapta, ștergerea buzelor și apoi a dinților cu limba, atingerea dinților de jos și de suus cu limba, împingerea obrajilor cu limba; pentru palatul moale, mușchii faringelui și vestibulul faringian: căscatul
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
aveau cum să greșească. Aici la Salcia am trecut la o brigadă de construcții.. C. I.: Dar dumneavoastră aveați pregătire de inginer agronom. Câți ani de facultate ați făcut? S. Ț.: Doi ani. La brigada de construcții făceam betonul la lopată mai mult ca să ne chinuie, că betoniere erau în țară destule. Vă dați seama, înfometați cum eram să întorci betonul la lopată și după ce-l făceam ne mai opream. Sergentul Ababei - Dumnezeu să-l aibă în pază!, că era un
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
agronom. Câți ani de facultate ați făcut? S. Ț.: Doi ani. La brigada de construcții făceam betonul la lopată mai mult ca să ne chinuie, că betoniere erau în țară destule. Vă dați seama, înfometați cum eram să întorci betonul la lopată și după ce-l făceam ne mai opream. Sergentul Ababei - Dumnezeu să-l aibă în pază!, că era un sergent extraordinar de cumsecade, dar până la urmă nu avea ce face - ne-a și spus la un moment dat că dacă ar
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ne însoțeau doi militari cu automatele. Așa îl căram până la Periprava. C. I.: Pe o distanță de... S. Ț.: Între 15 și 20 de km. Ajungeam la Periprava sleiți de puteri. Acolo primeam de la portarul cimitirului un hârleț sau două, lopată și în primul rând târnăcop, pentru că pământul era înghețat cam 40-50 de cm. Ca să sapi o groapă și să scoți pământul acela înghețat, bucățică cu bucățică, cât era pana cazmalei sau a târnăcopului... vă puteți închipui? După acest strat înghețat
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
scoteau pe deasupra. Muncă în zadar! (râdem) C. I.: Muncă sisifică! S. Ț.: Doctorul Brânzei, de la spitalul Socola din Iași, povestea că bolnavilor mintal mai ameliorați, pentru a nu-i ține inactivi, li s-a adus o remorcă de balast și lopeți. S-au împărțit imediat: jumătate s-au urcat în remorcă, jumătate au rămas jos. Cei din remorcă aruncau balastul jos, cei de jos îl aruncau în remorcă. La care doctorul Brânzei: "Băi, băieți, dar eu v-am adus balast ca să
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dintre noi am fost atenți să nu ne mișcăm prea mult, ca să nu-l stârnim și să nu-l inspirăm. De la Periprava am fost aduși din nou la Luciu Giurgeni. Aici construiam blocuri cu patru etaje: betonul îl făceam la lopată, apoi îl transportam câte doi cu o targă în rambleu pe schele până la etajul 4. C. I.: N-au fost accidente de muncă? S. Ț.: Când eram odată la contrucții, un deținut a fost dus să toarne beton de jur împrejurul blocului
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Apoi am fost dat la încărcări și descărcări de noapte, unde n-am făcut treabă deloc. C. I.: Adică nu vă făceați norma? S. M.: Nu, nu era vorba de normă, pentru că și norma asta e o minciună. Nu fac treabă! Lopata este în mâna mea, n-o ții tu, o țin eu și fac ce vreau cu ea. C. I.: Dar nu erați supravegheați de gardieni? S. M.: Și ce dacă eram supravegheați!? Un gardian la 4-5 cordoane? Era egal cu zero
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cum mă cheamă. Ce și-o fi zis, că nebunul ăsta..., știu eu ce-a gândit el. C. I.: Dar cât ați fost la Poarta Albă n-ați fost martor la cruzimi aplicate deținuților din partea gardienilor, bătăi cu coada de lopată pentru neîndeplinirea normei, de exemplu? S. M.: Nu, nu, nu! Eu v-am spus ce-am pățit eu, dar pe mine nu m-au bătut. Bătăile astea de care vorbiți se întâmplau în timpul anchetei iar acolo sunt oameni neisprăviți, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu care venea în colonie... C. I.: Era unul dintre caralii acest Rădună? D. B.: Rădună era comandant, dar toți erau caralii și toți erau de prin satele dimprejurul coloniilor. Și parcă erau aleși, domnule, aveau câte o palmă cât o lopată. Dacă-ți dădea unul o palmă rămâneai fără vertebre, îți sucea axisul, rămâneai cu gâtul strâmb, ferească Dumnezeu! Bătăi erau în toate părțile și nu cu motiv, ci numai pentru faptul că erai îmbrăcat în zeghe. Caraliii erau în marea
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sau un singur material, care se potrivește meseriei pe care o exercită meseriașul reprezentat de el. Material didactic: mici unelte și materiale sau imagini ale acestora: bec, lampă, mistrie, pompă pentru zugrăvit, cărămizi, ac, centimetru, foarfece, degetar, ferăstrău, ciocan, cuie, lopată, etc. Elemente de joc: surpriza, aplauze, manipularea materialelor. Desfășurarea jocului: rolul de vânzător îl deține educatorul. Cu timpul poate da acest rol și unui copil. Aceeași meserie poate fi practicată de mai mulți copii. Deci vor fi mai mulți croitori
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
dvs. de sănătate ca un drum asfaltat prin viață. Imaginați-vă boala ca o groapă În asfalt. Ce facem când vedem că suntem bolnavi? Fugim repede la medic să ne dea medicamente sau produse naturiste. Cu alte cuvinte, luăm o lopată de asfalt și astupăm groapa. Toate bune și frumoase, am refăcut drumul nostru asfaltat prin viață. Însă cât va Ține acesta fără gropi? Imaginați-vă că prin modul nostru dezastruos de alimentare, prin lipsa de exerciții fizice, și mai ales
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
geniu și nu de operă. Poetul critică ipocrizia, lauda interesată a contemporanilor, reaua-credință, nepăsarea, incompetența, răutatea, scandalul, deși timpul se scurge și omul este muritor: "Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune/ Peste toate o lopată de țărână se depune". În tablou se înscenează funeraliile poetului, caracterizate printr-o falsă solemnitate, din partea celor care nu știu să aprecieze valorile autentice și încearcă să-și scoată în evidență propria lor personalitate : Iar deasupra tuturora va vorbi vrun
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
această dată, în haina sărăcăcioasă a bârfitoarei satului, nu se poate abține să comenteze: Noroc că n-aveau bogății oamenii aceștia (n.a. familia lui Duțu) că n-ar fi putut nimeni să le ajungă la nas! Cu sapa și cu lopata, banul nu se câștigă ușor. Doar gândul la afurisita de comoară îl mai face pe om să uite de munca istovitoare din fiecare zi. Faptul că visul se îndeplinește, îl scoate pe acesta din ale sale. Aceeași gură clevetitoare a
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dihania și a schimbat-o tocmai cu copilul femeii de unde o luase pe moașă. Moașa la cunoscut Îndată; l-a luat și l-a scăldat, a băgat un bold copilului sub unghie; acesta a Început să țipe. Omul ia cu lopata jeratic, Îi umple moașei poala, drept răsplată. De fapt, erau galbeni, dar nu trebuia să spună nimănui. Morala acestei narațiuni: De atunci nu se mai lăsa moașa să meargă cu mâna goală de la lăuză; măcar ceva trebuie să-i deie
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
următor, din Pe deasupra dosarelor, unde descoperă „o invectivă aproape proletară Împotriva platitudinii burgheze”: Nu, n-am fost eu alături de voi, oameni, În cîmpuri, CÎnd hohoteați lîngă grînele decapitate, Nu, n-am fost eu alături de voi cînd aruncați În furnalele lacome Lopeți pline cu zilele și nopțile fraților voștri În locul bulgărilor de cărbune. Nu, n-am fost eu alături de voi la ospețe cînd străluceau pe tăvi, Parcuri de vînătoare, În vreme ce sub ferestre Refluxul de tenebre tîra Înfometații În nisip ca niște alge
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și ochii lui îmi plac. I-oi dao cu bucurie, Nunta trei zile să ție. Să bem țuică de prună, Să țină o săptămână, Să fie tot voie bună Pentru nația română. Găinușa-i de la Vatra, Am adus-o cu lopata E găină de la munte Care face sute multe E găină din poveste, Care-o vezi și nu mai este. Am tăiat-o după casă Și-am adus-o chiar la masă, La nuntași s-o împărțiți Și mie să mi-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mod competent de ing. constructor Ursu Gh. Gheorghe, fiu al satului Vatra. Un aport deosebit și-a adus și fratele acestuia Ursu Gh. Vasile. Exemplul cel mai concludent a fost însă preotul Dumitru Chilici care a pus mâna și pe lopată și pe roabă, lucrând cot la cot cu tinerii din sat și alături de ceilalți oameni din parohie. Pentru obținerea documentelor necesare și pentru aprobări s-a interesat mai mult Cojocea Chi. Gh. Constantin, fost contabil la CAP Vatra. Au contribuit
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dar e un capăt și inscripția e abandonată, ceea ce impune indirect un final de operă, o imposibilitate de a crea, de a exista). Totul e proiecție interioară. E aici o exhibare a modalității de creație ce nu poate trece neobservată: "Lopata mi se proiecta în gând pe un ocean imens cât o sută". Textul se constituie astfel din reverii controlate însă de rațiune și nu din dicteu automat. Imensitatea oceanului e o proiecție a temerilor, dar și o replică ironică dată
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
peste imaginile stării de veghe, dar totul se realizează cu naturalețe. Motivul oaselor se impune și aici, e o reducere la esență, la minimum, o despovărare de carnal și totodată de tot ce înseamnă viață, existență: "era un spânzurat de pe lopețile morii de vânt/ ce vâslea în nori bruni mâncând oase -/ oasele spânzuraților de pe cocoașa de pământ". E o răsturnare evidentă a viziunii asupra lumii, straniul devine banal și realitatea devine ficțiune, "din negura basmelor locatarii târgului/ ieșiră la ferestre cu
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]