1,956 matches
-
subțiri, neuronale, În ochi, pe fața-mi pală adâncite. Potecile mi se-ntrerup pe hartă, Oriunde-aș vrea să merg, nu se mai poate, E ca și cum le-aș fi parcurs pe toate Din labirintul desenat de soartă. Un soare șters lucește-n depărtare, De nici nu știu, răsare sau apune... De-ar răsări!... Tristețile s-adune Și să le risipească el în zare. Sau să-mi deschidă-o cale spre acasă, Și să-mi arate-o regăsire-n mine, Să-mi
TRISTEȚI de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381138_a_382467]
-
Mihaela Frunză Publicat în: Ediția nr. 1925 din 08 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Nu vă mai scoateți pălăria După canonul politeții, Că v-a încălecat mândria, Pe unii dintre voi, poeții! Și pe cadavre se mai calcă Pentru-a luci precum o stea! Mai dați și palme peste falcă Sau lingușiți fără perdea! Tot voi, de parc-ar fi paradă, Cu-nalte titluri vă făliți, Strigând la câte-un colț de stradă Că sunteți talentați, școliți! În fond, uitați esențialul
UNOR POEȚI de LIVIA MIHAELA FRUNZĂ în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381316_a_382645]
-
rămâi în viața mea... Te-aș împodobi cu lauri, Ți-aș da zile fericite, Te-aș hrăni cu frumusețe Și speranțe împlinite... De-ai rămâne-n viața mea Aș culege mii de stele Să le prind în părul tău Să lucești și tu ca ele Și ți-aș da izvor de drag Să te-aline când ți-e dor, Pentru vise ți-aș da pace Și aripă pentru zbor... Dar te duci așa grăbită Tinerețe...draga mea... Ieri erai aici prezentă
TINEREŢE...TINEREŢE... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380939_a_382268]
-
mereu prea stresați, Aztăzi fiți veseli! Și chiar să cântați! Iar mâine veniți cu drag iar „la muncă”: Engleză, pictură, mișcări l-aparate Și remi și șah și tango, râsotecă, Să uitați de durerile aspre de spate! Mai cântă-ne, Luci, din vioară o doină, Un cântec de dor pentru inimi vibrante! Fără de strune, viața-i făr´de noimă. ( Dedică-i la Șefă un cântec, pe cinste!) Mușcă din pizza cu proteza, bătrâne! Pe omul puternic, grijile nu-l îndoaie. Nu
CLUBUL PENSIONARILOR LA MAJORAT de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380987_a_382316]
-
Durere, de ce mă lași mult prea senină? DEZLĂNȚUIE IUBIREA DIN INIMA MEA Te văd senin, venind în umbra unui unicorn, Fantasme revărsate printre adâncimi de întuneric, O rază se desprinde dintre tărâmuri ce aștern, În oglindirea apelor, ochii tăi mari lucesc himeric, O lume se revarsă, prin care multe inimi ferecate, Găsesc din bezna vremii a Ta dreptate. Iubirea dezlănțuie în inimă un somn de veacuri, Din care izvorăsc perpetuu ape nepătate, Lumini ce luminează înainte de a se adumbri Plăpândul sufletul
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
între ei, pentru a-mi remarca existența. O sală festivă, mă gândesc. De ce m-a adus într-o sală festivă? Ce caut eu aici, de fapt? Mă holbez la candelabrul care atârnă din tavan, deasupra capului meu. Milioanele de cristale lucesc puternic, creând forme mici și ciudate pe pereți. Fac câțiva pași în spate, și tresar, atunci când simt că am călcat pe piciorul cuiva. Mă întorc atât de rapid, încât colierul cu pietre de chihlimbar îmi sare, și dau cu ochii
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]
-
Publicat în: Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017 Toate Articolele Autorului Aștept să-mi scrii, de parcă luna, Din drumul ei, s-ar fi oprit, Ca și cum s-ar fi rătăcit De stele, pentru totdeauna. Și căutând cu-nfrigurare Sub candelabrele lucind, Presară lacrimi de argint, De la luceferi pan’ la soare. Aștept să-mi scrii, de parcă-n gânduri S-au strecurat povești de dor Și-mi cade-o lacrima ușor, Un bob de roua printre rânduri... Tot căutând o zi senina, Simt
AȘTEPT SĂ-MI SCRII... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373506_a_374835]
-
de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017. Aștept să-mi scrii, de parcă luna, Din drumul ei, s-ar fi oprit, Ca și cum s-ar fi rătăcit De stele, pentru totdeauna. Și căutând cu-nfrigurare Sub candelabrele lucind, Presară lacrimi de argint, De la luceferi pân’ la soare. Aștept să-mi scrii, de parcă-n gânduri S-au strecurat povești de dor Și-mi cade-o lacrimă ușor, Un bob de rouă printre rânduri... Tot căutând o zi senină, Simt
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
în foc, Împrăștiindu-se cum ceața Din care, tu, răsari, poveste, ... Citește mai mult Aștept să-mi scrii, de parcă luna,Din drumul ei, s-ar fi oprit,Ca și cum s-ar fi rătăcitDe stele, pentru totdeauna.Și căutând cu-nfrigurareSub candelabrele lucind,Presară lacrimi de argint,De la luceferi pân’ la soare.Aștept să-mi scrii, de parcă-n gânduriS-au strecurat povești de dorși-mi cade-o lacrimă ușor,Un bob de rouă printre rânduri...Tot căutând o zi senină,Simt cum respiri în
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
TÂRGUL MEDIEVALELOR ECOURI... Autor: Emilian Oniciuc Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului Târgul medievalelor ecouri... Emilian Oniciuc- 20.03.2017 Cetatea este tristă, Turiștii au plecat; Ecouri mai persistă În târgul neuitat. Pavaje patinate, lucind medieval, Sub pași ușor purtați de clipele pierdute Sub felinare care lumină opal, Fantome- nsuflețite din vechile redute... Acolo, un cavaler se- amestecă prin umbre, El însuși umbră a nopții trecătoare... Domnița- i rătăcită în negurile sumbre Sau doar e
TÂRGUL MEDIEVALELOR ECOURI... de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371328_a_372657]
-
își așează greierii în iarbă armonia. Așa am ajuns, vănticel din vărful plopilor, lăsănd timpul șerpuind pe aleea zilei, într-o detașare totală. Ca-ntr-un final, brațele ploii mă învărteasc, limpezesc și ochii mari ai speranței îi văd cum lucesc. Referință Bibliografică: Tresărire / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2018, Anul VI, 10 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
TRESĂRIRE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371334_a_372663]
-
tot scrie...... XI. TÂRGUL MEDIEVALELOR ECOURI..., de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017. Târgul medievalelor ecouri... Emilian Oniciuc- 20.03.2017 Cetatea este tristă, Turiștii au plecat; Ecouri mai persistă În târgul neuitat. Pavaje patinate, lucind medieval, Sub pași ușor purtați de clipele pierdute Sub felinare care lumină opal, Fantome- nsuflețite din vechile redute... Acolo, un cavaler se- amestecă prin umbre, El însuși umbră a nopții trecătoare... Domnița- i rătăcită în negurile sumbre Sau doar e
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
palate, O cucuvea îngână, fiorul din ecouri, Crâmpeiul din trezirea viselor deșarte Purtat de lilieci, în neguroase ... Citește mai mult Târgul medievalelor ecouri...Emilian Oniciuc- 20.03.2017Cetatea este tristă,Turiștii au plecat;Ecouri mai persistăîn târgul neuitat...................................................... Pavaje patinate, lucind medieval,Sub pași ușor purtați de clipele pierduteSub felinare care lumină opal,Fantome- nsuflețite din vechile redute...Acolo, un cavaler se- amestecă prin umbre,El însuși umbră a nopții trecătoare...Domnița- i rătăcită în negurile sumbreSau doar e rătăcită în
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
galeria care să-i ducă pe toți în peștera Râului Adâncului. Împărăteasa recunoscu pe dată locul în care se îmbăiase înainte de a-l naște pe fiul său. Apa avea culoarea ochilor fiului ei, podeaua de argint pe care curgea râul lucea ca pielea fiului ei iar pereții de aur semănau leit cu părul prințului. În acel moment, biata femeie căzu în genunchi plângând amarnic. - De ce plângi, mamă? Întrebă Azur. - Nu mai știu nici eu! - E așa de frumos aici! Am să
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
o libelulă al cărei zbor emergent transcende notele atinge-mi umărul tatuat (semi)permanent/un cord și trei îngerași kitsch-oși/ am agățat în el ideile tale saltimbance teoria ta relativistă despre suflete exhibiționiste demența senilă a singurătăților în ochi (stră)lucește mânia celei care a a urcat un semiton îți văd (pseudo)sufletul hiperdilatat topit ca un fier în beton Referință Bibliografică: (Semi)ton / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1336, Anul IV, 28 august 2014. Drepturi de Autor
(SEMI)TON de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371557_a_372886]
-
moț în sfârc. Deasupra capului peste părul ei cârlionțat își pusese o coroniță de flori culese de pe câmp, amestecând toate culorie din lume ca în cusăturile iilor oltenești. Piele nărânzată, nici albă, nici brună, mirosind a mirt și-a levănțică, lucea-n sclipiri de aramă și de argint cu forme rotunde, pârguite; mâini, coapse, gât, piept, pulpe, doldora de frumusețe ca iluminările Sulamitei din Biblie... -Scoală, Prințeso, zise bulibașa, ce mai stai, scoal’ și ajut-o pe mă-ta la cărat
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
Să aștepte până la începerea slujbei Sfântului Maslu, la ceas de Vecernie, într-o zi de vineri seara. Oricât de îngândurate sau încărcate le-ar fi frunțile, nu poți să nu le remarci chipurile îmblânzite în lumina galbenă a lumânărilor. Ochii lucesc intens și se îndreaptă toți, ca la comandă, spre Părintele Nicolae Bordașiu. Este primit cu mare drag în mijlocul lor, îi sorb fiecare cuvânt și îi sărută dreapta când trece prin dreptul lor. Părintele Nicolae Bordașiu le zâmbește și le răspunde
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
Albastrul poate să fie înțeles, gustat prin lumină, prin ochiul cel galben. În „Crăiasa din povești“ albaștrii ochi adună toate basmele, toate tainele acestei lumi, în timp ce parul cel galben pare să fi deprins tainele lunii „Păru-i galben, / Fața ei lucesc în lună, / Iar în ochii ei albaștri / Toate basmele s-adună.“ „Floare albastră“ e o chemare a iubitei spre clipa absolutului descoperită prin puterea dragostei. Geniul este sfătuit să se detașeze de stele, de mare, de piramide și să-și
ALBASTRU ŞI GALBEN ÎN OPERA SCRIITORULUI MIHAI EMINESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375067_a_376396]
-
năzuințe care de care mai hoinare ‘nainte de a părăsi celestul și-a se ascunde solitare, că-n fiecare con al umbrei care se prelinge-n trupul meu, mă sfâșie pustiul, sărind cu colți nebuni de leu la lebedele albe lucind gingaș pe-al vieții mele heleșteu! Ah, strânge-mi-s-ar drumurile-n cârdurile de petale ce zboară desenând prin vânturi tablouri abisale purtând departe de timpul absolut amprentele astrale, că-n ceața născocită de-nchipuiri deșarte mă paște ca un lup cu
DORINŢE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373853_a_375182]
-
inima timpului oferindu-ni-se pe urmă palmele unui zbor înflorit cu priviri până pe pervazul clipei ce-ți zâmbește ușor făcându-ți cu ochiul iar să revii fii atent iată umbra cuvântului acestuia mâna-mi întinde și degetele lui parcă lucesc în lumină împletește-mi Tu ochii o Doamne și fă-mă să înțeleg cărarea pe care ne-o vreai s-o străbatem în lumină lumina Ta s-o vedem luminându-ne propria noatră lumină 21-mai 2016 cluj Referință Bibliografică: În
ÎN INIMA TIMPULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373896_a_375225]
-
Ascultă-n liniște tăcerea Atât cât poți de mult, N-o întreba, nu îi răspunde, Ascult-o, și atât! Ascultă șoaptele nespuse Și vorbe nerostite, Când în tăcere te cufunzi Ca-n ape liniștite! Ascultă liniștea din stele Când blând lucesc în noapte, Cufundă-te-n tăcerea lor Ca-n ierburi aromate! Ascultă-n zori cum crește iarba Tăcută din pământ, Scăldată-n roua dimineții Din cer încet căzând! Ascultă vântul care tace Căci în tăcere se spun multe, Ca să-nțelegi
ASCULTĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374005_a_375334]
-
Lucian se alesese și el, o dată, cu mâna ruptă. Ana ajunsese, la un moment dat, la spital, cu capul spart, altădată cu o coastă ruptă. Reacția lui Lucian fusese aceeași, de fiecare dată: - Dar îți place, nu-i așa?! Îi luceau ochii, într-o efervescență de bucurie aproape drăcească: Nu-i așa că ai orgasm?! De câte ori ți-ai dat drumul? De trei, de patru... Și încheia, triumfător: - Cu nimeni n-o să mai simți, vreodată, ce simți cu mine! Ești dependentă de mine
POLUL VRĂJITOARELOR de LIA BEJAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374117_a_375446]
-
venirea lui Ioan Botezătorul cu duhul lui Ilie. Adam: Se credea bine că este o cruce. În pentagramă se poate încadra perfect o cruce. Observi? (Arată spre formațiunea celor cinci stele.) Vârful pentagramei este spre răsărit, iar steaua din vârf lucește cel mai puternic. Acea stea ar putea fi matematic simbolul orei 12. Cele două stele ce sunt mai puțin luminoase pot simboliza orele 7 și 5 și alcătuiescă împreună cu cea din vârf un triunghi echilateral, iar stelele ce luminează aproape
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
stelelor divină, Cu-aripi de vultur în adâncuri, O dimineață ce îți lasă Miros de tei cu-a sa dulceață Și noaptea, când oare îți pasă Că-s stelele în flori de gheață?! Și fluturi mi-esti, ce sunt albaștri, Lucind în raze de lumină, Din scânteierile de aștri, În nopțile cu lună plină. Izvor în ape unduite De ramurile unei sălcii, Pe sub arcadele-nfrunzite Stă luna-adăpostită-n trestii. Îmi ești și nor, dar si furtună. Un soare-n spate-i se
ÎNFRIGURATELE FANTASME de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375491_a_376820]
-
ca la luptele-acelea cu taur, și din nori până-n oase căzând mă înmoaie o ploaie de aur. NUNTĂ ÎN GOMORA La-nceput nu-i nimic, numai frică, gust suav furișându-se-n toate, poleială pe turnuri ne pică o Gomoră lucind de păcate, ca o caznă ce pâinea o schimbă în comoară, și apa-n lingou, praf de aur e sarea pe limbă și se cere făcută din nou, îl pisezi și îl scarmeni prin site, dar argintul rămâne argint, din
LEGENDE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375487_a_376816]