2,476 matches
-
grohotișul se pogoară la vale. Zările se deschid din nou. Ies din pădurea de rășinoase și în fața ochilor li se desfășoară pieptul puternic al masivului cu culmile sale pleșuve și prăpăstioase. Urcușul devine din ce în ce mai anevoios, copitele cailor alunecă pe stânca lucioasă, călăreții se clătină în șa. Ajuns pe o creastă căpitanul Arnăutu cercetează împrejurimile. În depărtări vede un vârf înalt, pleșuv, a cărui culme joacă într-un orizont confuz în arșița zilei. CĂPITANUL ARNĂUTU: (către căpitanul Sasu) Acolo trebuie să fie
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
numărate vor fi cele din inima ta. la mine inima nu mai primește cuie. se aruncă bolovani. mi-au umplut strada cu ei. mai bine ridicau o casă. fuge...fuge lumea din prizonierat în prizonierat. le plac lanțurile și zorzoanele lucioase și strigătul păsărilor când li se sucesc aripile invers... nu mai vreau pământul. cum poate un om să calce pe apă, să aibă ochii lui Dumnezeu, să reîntoarcă la viață o frunză, regăsindu-i locul pierdut în copac păstrează o
CĂLĂTORIA MELCULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348778_a_350107]
-
luminiș. Munții Lunii și întreg tribul mi-au fost martori. Când am mai crescut, Nuru, mama mea, mi-a povestit că acea zi fusese cea mai lungă, iar munții își arătaseră pentru prima dată în acel an, crestele ascuțite și lucioase, acoperite până atunci de o ceața groasă și umedă. De aceea tatăl meu, Haji, m-a numit Juma (născut vineri). Frații mei, Hanif și Daudy, se născuseră înaintea mea. Ei deja învățaseră secretele junglei, știau să vâneze. Mergeau împreună cu bărbații
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
în șoferii nevinovați, cărora între timp li s-a făcut părul măciucă pe banda a doua, lată de numai doi metri, lângă roțile cât casa ale câte unui buldozer condus de un monstru bărbos, ce râde diabolic, îndesând mașina ta lucioasă tot mai aproape de parapet. Dacă nu mai știi când ai văzut ultima restricție de viteză și nu ești sigur dacă poți să-i dai bice nelimitat, numără până la 60, timp în care ar trebui să apară ceva. Dacă nu apare
DEOSEBIT DE... ALTFEL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345037_a_346366]
-
Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 813 din 23 martie 2013 Toate Articolele Autorului te întorci ca un pion amețit de victorii false printre pătrate alergi mersul înainte ți-e șubred sari etapele voit sau te îmbraci în haina lucioasă a așteptării la colț de frază absurd te răsucești pe călcâie și taci vorbăria plină de zgomote înnebunește iluziile se aruncă deasupra mea le opresc gândurile o iau razna și atunci mă retrag în pătratele albe diagonala tablei îmi place
DIAGONALA MARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345372_a_346701]
-
pentru copii “Jurnalul meu”, text Daniel Luca, ilustrații Alina Bogdan, apărut la Editura Nigero, Arad 2012. Doamna Drăgan Doina, în câteva cuvinte, a făcut o scurtă prezentare a cărții, arătând condițiile grafice deosebite , în care a apărut cartea, pe hârtie lucioasă,cu ilustrații color, iar textul este ca și cel de mână, în diferite culori. Despre această cărticică au făcut vorbire doamna Sperlea Mariana și, a observat strigătul de SOS copilăriei pentru unii copii nefericiți ai societății de astăzi, ce răzbate
LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345363_a_346692]
-
Ediția nr. 817 din 27 martie 2013 Toate Articolele Autorului Ceva se stinge, dar floarea de lotus Ceva se stinge, poate soarele, poate dragostea, O flacără într-o lampă afumată, Întunericul are brațe lipicioase, Creierul meu aleargă - titirez pe masa lucioasă a contelui, Nu mai bate inima pentru tine, așa mi se pare, Dar nici o flacără nu ajunge la stele, Am văzut morminte care umblau pe stradă, Aud un râs pe scări, o fi râsul iubitei? O fată suavă se făcu
FLOARE DE LOTUS de BORIS MEHR în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345451_a_346780]
-
un container cu gunoi, sări ca vrabia până acolo și începu să frece legătura de la mâini. Își dădu seama că va dura mult până s-o rupă. Dar... minune! Într-un anume loc al țarcului cu o curbură mare, tabla lucioasă concentra razele puternice. Simțise o arsură puternică în ceafă când trecu prin acel loc. Asta era! Întinse mâinile cu legătura, simți cum îl arde la mâini, dar răbdă până frânghia luă foc și reuși să rupă legătura. Se dezlegă și
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
se zămislesc șoapte ce cutreieră într-o milionime de clipă corpul pe care îmbrățișarea bruscă nu-l poate înfiora într-un million de clipe. Spiritul artistei Alexandra Ungureanu e o catifea plisată pe sunete muzicale, privirile ei albastre sunt valuri lucioase de cer, gestica scenică a artistei e jocul luminii în vitrină cu frontoane albe, unduioasă, prelinsă pe cristal cu incizii argintate. Alexandra Ungureanu e o frumoasă fată moldoveancă oneșteancă ce i-a luat Trotușului undele și le-a prins la
ALEXANDRA UNGUREANU. MELODII NUMAI ŞOAPTE ŞI FEERIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377077_a_378406]
-
o piele strălucitoare de un alb vetust, un ghiveci cu o mușcată fără flori și o pereche de andrele argintii, obiecte, se pare, fără valoare pentru cei care căutaseră semnele crimelor... Le atinse pe rând, dându-le viață: pielea cea lucioasă a capului fără trăsături se făcu dintr-o dată purpurie, mușcata își născu aripi și se-apucă să zboare în zvâcnete scurte de pasăre colibri, iar cele două andrele argintii începură să tricoteze perle minuscule sub formă de litere și alte
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
ea pe sfioasa de odinioară, cam sufocată de majoritatea băieților din clasă, gata să se refugieze, la vremea pauzelor dintre ore, între noi, fetele de la C, între umaniste?! -Ne-am mai schimbat și noi, deh! rosti rotindu-și ochii negri și lucioși vizata. -Da’ tu ce te-amesteci? o certă copilărește Papa pe Miramoț. După câte văd, nu mai aduci defel cu firava dintr-a opta de liceu, căreia eu îi strigam cu ciudă: a venit mamița cu papița! N-am înțeles
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
cu arome și tot mai neîncălzit! Bura și se oprea, apoi bura iar câte un pospai de rouă cu soare și umbre, iar păsărelele se răreau, căci se coceau strugurii, cădea frunza, secau venele arborilor, se arămeau nucile, se-ngălbeneau lucios gutuile...! Venea toamna! Sărbătorească toamnă, ofrandă sufletească pentru cea mai frumoasă cântăreață dobrogeancă de azi, a Dobrogei dintotdeauna: Aneta Stan! Se împlineau cincizeci de ani de când a primit cântecul, l-a scufundat în ea însăși, apoi l-a restituit, împodobit
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
în jurul meu într-o horă amețitoare. Uneori îi cuprind marginile și i le răsfrâng ca un copil curios valul desenat pe o pânză a nu știu cui. Ce apare acolo numai Domnul știe, dar tare îmi plac acei ochi nevinovați rotunjiți și lucioși în căutarea mereu a altui joc... Anne Marie Bejliu, 9 septembrie 2016 Referință Bibliografică: Victor, clovnul din mine /fragment/ața zmeului de fum / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2079, Anul VI, 09 septembrie 2016. Drepturi de
AŢA ZMEULUI DE FUM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375957_a_377286]
-
PÂNĂ LA PRIMA REÎNZIDIRE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1500 din 08 februarie 2015 Toate Articolele Autorului pășesc atent printre cochilii de confuzii de greșeli exagerându-mi stângăcia din mine spre coșul de nuiele din care două coji lucioase lasă ieșirea liberă reptilei cu ochi de smaragd și câte sferturi de lună se nasc între privirea ei de nou născut și a mea înainte de a renaște pentru a câta oară nici umbra nu mai știe stau cu privirea în
PÂNĂ LA PRIMA REÎNZIDIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376001_a_377330]
-
Degeaba mai ținea găina.Totuși a învățat ceva:Că lăcomia-i tare rea!Morala:... XXXI. POVESTEA CERBULUI, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2051 din 12 august 2016. La marginea unei ape, Cerbul opri să se-adape. În apa lucioasă tare, Se văzu cât e de mare. Era vesel și fălos, Dar când se uită în jos, Rămase dezamăgit: Picioarele și-a privit. Erau lungi și subțirele, Nu i-a prea plăcut de ele: „Eu, impunător și mare, Ele n-
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
simțit, S-a întors și a fugit. A gonit cât a putut, Vânătorii-au dispărut. Fericit, s-a aplecat, Picioarele-a admirat. De atunci, le prețuiește, ... Citește mai mult La marginea unei ape,Cerbul opri să se-adape.În apa lucioasă tare,Se văzu cât e de mare.Era vesel și fălos,Dar când se uită în jos,Rămase dezamăgit:Picioarele și-a privit.Erau lungi și subțirele,Nu i-a prea plăcut de ele:„Eu, impunător și mare,Ele n-
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
lipsit de cuvinte încercai să eviți ploaia sub buza mea insipidă așa că am așteptat tramvaiul 5 amândoi zgribuliți cineva ne-a dat din milă o umbrelă ruptă se vede cerul zicea, voi aveți nevoie firmele Mango luceau tolănite pe orașul lucios, plin de vicii visez mereu de atunci mandibulele tale lungi în jurul trupului meu avid de atingeri PLAGIEZ ȘI EU HAIKU plagiez și eu mă auto plagiez caut rădăcini, feelings, ce-a rămas din mine n-am planuri nu fac catedrale
STAREA TÂRZIE A POEZIEI de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376102_a_377431]
-
ceafă în smocuri de sub pălărie. Dacă mă uitam mai bine, parcă nu purta o pălărie obișnuită, ci o gambetă cu calota ovală și borurile răsfrânte în sus. Avea pe umeri o haină de gabardină gri, asortată la culoare cu pălăria, lucioasă la spate de prea mult purtat. Pantofii și-i pusese alături, pentru că își suflecase pantalonii, iar picioarele goale, nefiresc de albe și le înmuia până la nivelul gambelor în apa tulbure. Mi-am dat seama că mă aștepta, pentru că imediat ce am
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
intră în curte. Salută temător, iar din ochi începură să i se reverse șiroaie nestăpânite de lacrimi când dădu cu ochii de fetiță. Își șterse obrazul cu palmele mari și scoase din buzunarul hainei sale un măr mare, roșu și lucios pe care îl întinse spre copil. Fetița coborî de pe terasă în fugă, îl apucă și își înfipse cei câțiva dințișori în carnea dulce-acrișoară, plescăind de plăcere. - Chit seamene cu beiat meu! Diana coborî în urma copilului, neștiind ce atitudine să aibă
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
degrabă o crăpătură în rocă, cu sporgențe. Își înfundase mâna în acea crăpătură, zderlindu-și pielea de colții de stâncă, pipăind interiorul care părea a se lărgi în spatele rocii crăpate și astfel, a dat cu mâna de o suprafață plană și lucioasă cu mici încrustații în relief, plăcută la pipăit. Faptul în sine l-a intrigat pe copil și cum tatăl său deja îl chema nerăbdător din capul scărilor, a lăsat totul și a alergat degrabă cu butelca în întâmpinarea lui. - Dragule
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
geaca și gentuța la cuier, după care, îl trase pe frățiorul ei pe patul din cameră. - Vino să îți povestesc ce jucării am văzut în oraș! Îi povesti despre păpușile care dansau în vitrine, despre mașinuțele care străluceau pe podelele lucioase ale magazinelor, despre instrumentele muzicale care păreau poleite cu praful de stele din povestea lui Peter Pan, despre cuburile cu litere și cifre, din care puteai construi castele înalte până la cer, despre căsuțele în care locuiau animăluțe de pluș și
JUCĂRIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376716_a_378045]
-
spuselor sale. Ca o dovadă de onorare a promisiunii. Ca o declarație de dragoste fără cuvinte, prin fapte... În fine, alte însemnări legate de colecții. Numere de telefon, adrese. Dafinul este pe balcon, este înalt, puternic, are coroană frumoasă, frunze lucioase. Am dat din ele, chiar și cu crenguță cu tot, tuturor acelora care și-au dorit frunze verzi, ale sincerității și bunătății sufletești, frunze aromate cu parfumul iubirii și delicatețea vieții, frunze nemuritoare ale simplității și ale bucuriei de a
DAFINUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376792_a_378121]
-
ocupa cu pregătirea unor gustări reci pentru oaspeți, să meargă vinul mai bine. Pe o măsuță Adriana a observat într-un vas din sticlă ca un bol, numai că era ceva mai mare, niște fructe de culoare portocalie, cu pielița lucioasă, ce semănau foarte mult cu tomatele atât ca formă cât și la mărime și luciul exterior al fructului, doar că nu erau de culoare roșie, ci de un portocaliu lucios, cu irizări spre roșiatec, la cele mai coapte. Existau la
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
ceva mai mare, niște fructe de culoare portocalie, cu pielița lucioasă, ce semănau foarte mult cu tomatele atât ca formă cât și la mărime și luciul exterior al fructului, doar că nu erau de culoare roșie, ci de un portocaliu lucios, cu irizări spre roșiatec, la cele mai coapte. Existau la această culoare și la noi în țară, așa că la început a crezut că sunt tomate. Când a întrebat-o pe Doina ce sunt, i s-a răspuns că sunt kaki
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
de stâncă le încetinea înaintarea. Zările se deschideau din nou. Ieșiră din pădurea de rășinoase și în fața ochilor li se desfășură pieptul puternic al masivului cu culmile sale pleșuve și prăpăstioase. Urcușul deveni din ce în ce mai anevoios, copitele cailor alunecau pe stânca lucioasă, călăreții se clătinau în șa. Ajuns pe o creastă, căpitanul Arnăutu cercetă împrejurimile. În depărtări văzu un vârf înalt, pleșuv, a cărui culme juca într-un orizont confuz în arșița zilei. „Acolo trebuie să fie!”- se gândi el. Dar până
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]