969 matches
-
își recapătă forma cea dintai... Ea tine loc de soare și flori pană cand fratele ei mai varstnic, soarele... strecurandu-și prin porțile întredeschise primele mângâieri călduțe, va trezi la viață violetele și anemonele și va scoate din toropeală și lucrătoarele (albinele) spunândule că ozonul a pus din nou stăpanire pe lume și că cercul neîntrerupt ce leagă moartea de viață a mai făcut un ocol în jurul său și iar a înviat." MAURICE MAETERLINCK MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
polenul, dar probabil că și albinele tinere au capacitatea de a sintetiza unele vitamine în glandele faringiene. Lăptișorul administrat larvelor de matcă conține mai mult acid pantotenic decât cel administrat larvelor de MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 179 lucrătoare sau trântori, iar suplimentarea acestuia în hrană, determină o dezvoltare mai accentuată a glandelor faringiene (Mărghitaș, 2005). Alte surse citează în ceea ce privește conținutul în vitamine al lăptișorului de matcă (dupa Vecchi et al, 1988, citat de Mateescu, 2005) în micrograme per
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
Kimura et al., 2002546; Bloodworh et al., 1995). Alte studii citează că lăptișorul de matcă proaspăt conține aproximativ 2% acid trans 10-hidroxi delta 2-decanoic (HDA). Se consideră că acidul 10-HDA este principalul responsabil care induce diferențele dintre matcă și albinele lucrătoare (Zhou, 2007547). Concentrațiile de 10-HDA reprezintă deasemenea un parametru de calitate pentru lăptișorul de matcă, compoziția acestuia rămânând stabilă la o temperatură de 4șC, timp de doi ani de zile (Antinelli et al., 2003548). 542 Schmidt, S J. O.; Buchmann
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
nu spunem nici o noutate atunci când afirmăm că timpul nu e omogen și că acest lucru se vede și în pattrenurile de consum mediatic). Dincolo de considerentul teoretic care a îndreptățit această distincție între zilele de week-end (sâmbătă și duminică) și zilele lucrătoare (de luni până vineri), a existat și un considerent practic: s-a considerat că în zilele de lucru accesul copiilor la televizor este mai puțin reglementat, mai liber, mai puțin supus controlului parental. Figura 3. Analiza comparativă a frecvenței scenelor
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cuprinse între 7 și 10 ani preferă să urmărească emisiunile TV în timpul săptămânii în intervalul orar cuprins între 13 h și 17h, adică între momentul în care se întorc de la școală până când revin părinții de la serviciu (38,06% în zilele lucrătoare și 28,10% în week-end). De remarcat faptul că în afara canalelor specializate, în acest interval orar nu există, sau sunt foarte puține, emisiuni destinate acestei categorii de vârstă. Acesta explică o constatare mai generală - circa 80% dintre programele vizionate de
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Laura și Titu copiii învățătorului Herdelea 47. Herdelea Maria - soția învățătorului 48. Herdelea Zaharia - învățătorul din satul Pripas 49. Horvat - subinspector școlar 50. Lang - învățător în Jidovița, evreu, căsătorit cu unguroaica Roza 51. Neumann - cârciumar în Jidovița 52. notari, jandarmi, lucrătoare, ofițeri, paznici, polițiști, preoți, primari, protopopi, servitoare, slugi, străjeri, studenți, țărani, țigani, 53. Oprea Todosia - văduva lui Maxim Oprea, mama Floricăi 54. Pintea - preot, căsătorit cu Laura 55. Rodovica - servitoarea preotului Ioan Belciug 56. Savista - oloaga satului, verișoara Floricăi 57
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
astfel se asigură o bună revitalizare a evoluției interioare. Dacă pe parcela restrânsă a momentului dedicat subiectivității se poate regăsi o extensie particularizată a comentariului destinal global, atunci în acesta din urmă este conținută câtimea de efort cognitiv al conștiinței lucrătoare punctuale. Valoarea individuală este în ultimă instanță determinată de forța și anvergura deschiderii reflexive, aceasta din urmă diseminând în multitudinea de repere axiologice ca o condiție necesară și înrâuritoare. Reflexivitatea este întrețesută în sistemul cognitiv uman și apare în determinare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
femeie, este oricum una absolută, încep să am experiența terenului, învăț din mers lecțiile acestuia. 10 iunie 2010 „Cutia cu minuni”. Călugărul charismatic. Puterea vindecătoare a moaștelor. Arheologie urbană : resturile de la zidul cu lumânări. Geografia reală și simbolică a rândului. Lucrătoarele de la Baia Publică. Dialog cu riveranii : pelerinul bun, pelerinul rău. Am remarcat-o încă de ieri-dimineață : o cutie înaltă din lemn lăcuit, plasată mai degrabă discret, în spatele raclei. Nu este vizibilă deci la prima vedere, fiind ascunsă și de unul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
acele zile de foc. Jandarmii „se comportă frumos cu clienții care au neapărată nevoie să vină la noi”. Cei doi comercianți par a fi însă resemnați, acceptă totul ca pe o fatalitate, un exercițiu al răbdării practicat o dată pe an. Lucrătoarele de la baia publică. Ideea și dorința de a sta de vorbă cu lucrătoarele de la Baia Publică din Iași mi-au venit încă din octombrie 2009, atunci când așteptam în rând. Am reușit atunci să realizez o fotografie cu una dintre „băieșițe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nevoie să vină la noi”. Cei doi comercianți par a fi însă resemnați, acceptă totul ca pe o fatalitate, un exercițiu al răbdării practicat o dată pe an. Lucrătoarele de la baia publică. Ideea și dorința de a sta de vorbă cu lucrătoarele de la Baia Publică din Iași mi-au venit încă din octombrie 2009, atunci când așteptam în rând. Am reușit atunci să realizez o fotografie cu una dintre „băieșițe”. Fumând absentă, cu o ceașcă de cafea aburindă în mână, plasată undeva la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în 2007 de către Primăria Iași, dar bănuiesc că este vorba de o mai veche baie comunitară a minorității evreiești, înfloritoare aici până în anii 1940 ai secolului trecut. Din cauza caniculei, edificiul este plin ochi la ora 16.30, ora vizitei mele. Lucrătoarea de la garderobă refuză să discute cu mine, mă îndrumă direct către „Doamna Directoare”, o femeie blondă și trupeșă. Aceasta din urmă mă primește în biroul ei împodobit cu icoane de toate mărimile și flori în ghivece de lut, mă măsoară
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
des întâlnit în zonă. Din câte am înțeles de la doamna Dana, el funcționează oarecum pe principii cutumiare, „cine a prins un loc bun anul trecut se așază iarăși acolo, cel puțin așa procedau și în anii trecuți”. Da, și ele, lucrătoarele de la baia publică, au dat de pomană. Anul trecut, când era atât de frig și ploaie, au preparat o oală mare cu supă de legume, ca la nuntă, pe care au distribuit-o apoi celor din preajmă în pahare de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de asemenea inactivii (tinerii, seniorii și adulții care nu ocupă un loc de muncă și nici nu caută unul). În aceste condiții, indicele de activitate (Ia, exprimat în procente) desemnează proporția populației totale pe care-o putem califica drept activă (lucrătoare sau dornică să lucreze). Fie, deci, Ta = 100. N / P = 100. (L + U)/ P. E de la sine înțeles că acest procent poate fi calculat pentru o întreagă sub-populație clar definită. Astfel, procentul de activitate al femeilor între 20 și 24
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
stat (burse școlare sau universitare). Prestațiile de acțiune socială cuprind prestații extra-legale, prestații în natură și cheltuieli de intervenție socială. Acestui al doilea ciclu îi aparțin prestațiile plătite familiilor pentru servicii făcute de asistentele sociale, de puericultură, ajutoarele în menaj, lucrătoarele familiale, contribuțiile indirecte legate de supravegherea copiilor de vârste mici (creșe, centre de activități de zi1, centre în aer liber) și ajutorul social pentru copil. La aceste ajutoare trebuie să adăugăm reducerile tarifare în materie de transport și toate reducerile
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
dezvoltat un puternic curent feminist ca răspuns la depresiunea economică. Suedezele s-au bătut pentru a-și mări reprezentarea în Parlament, pentru a obține o majorare a prestărilor pentru maternitate, pentru a îmbunătăți soarta mamelor singure, pentru a extinde drepturile lucrătoarelor și femeilor exercitând o profesie liberală. Pentru a limita criza demografică, ele au propus împărțirea costurilor legate de educația copiilor între bărbați și femei, gratuitatea serviciilor de sănătate, implementarea unor structuri de primire pentru copii. Această tradiție de egalitate între
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
obține un "puro" o havană, sunt necesare 190 de operații diferite și un "torcedor", un specialist cu experiență, poate produce zilnic 100 de havane! Se mai spune că, pe vremuri, cele mai parfumate havane erau cele "rulate" pe coapsele frumoaselor lucrătoare mulatre. În Cuba există 5 mari zone de cultură a tutunului, produsul final diferențiindu-se de la o zonă la alta prin finețea frunzelor și parfum, din aceste puncte de vedere excelând zona "Vuelta Abajo". După "descoperirea" tutunului, autoritățile spaniole și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
întâmplări ieșite din comun, funcționari la „spațiile verzi” care se lasă mituiți și, la rândul lor, mituiesc pe șefi pentru a le închide gura constituie noua tipologie pe care o prezintă epica lui B. În nuvela Sufereau împreună, Genica, tânără lucrătoare la o cooperativă, suferă pentru că nu i se întâmplă nimic senzațional în viață. Cu puțină exagerare, s-ar putea spune că ea cunoaște boala subtilă numită taedium vitae. „Sunt îngrozitor de indiferentă - scrie ea unei prietene - toți oamenii trăiesc tot felul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
Bănuiesc dar sunt gata să retractez că onorariile angajamentului municipal erau în mare măsură transformate în arta ireproșabilă a simpaticelor lor obrazuri. Bănuiala mea are un temei, care e și cheia acestei mici anecdote. Zvonuri umblau de câteva zile printre lucrătoarele contra molimei. Adunate într-o dimineață, la o mică conferință, spre a primi instrucții nouă așteptau cu mare nerăbdare pe d-na doctor P. Cum intră în sală mult așteptata, fu înconjurată de tinerele doctorițe și supusă la douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am avut impulsul să-i demonstrez, apelînd la vorbele lui Louis Althuser, că un muncitor calificat e un intelectual, am tăcut, obligînd-o să-și scurteze vizita. *„Cu bine, la revedere, ciau, de-acuma pe mîine!”, striga, din poarta tipografiei, o lucrătoare, către colega ei care rămăsese cu cîțiva pași în urmă. Prisosul de vorbe a devenit ceva obișnuit. Unii / unele cred că astfel (lungite ca-n Stan și Bran) despărțirile devin mai interesante. Colega de care am amintit i-a răspuns
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Numitul Willy Sancez, ceasornicar, este găsit vinovat de uciderea numitului Juan de Blechengasse, domiciliat pe strada Cerului nr. 27bis. 2. Îl condamnă pe numitul Willy Sancez, ceasornicar, la douăzeci ani de închisoare. 3. Cu drept de recurs în zece zile lucrătoare. 5. Urmări: Willy Sancez n-o ducea deloc bine, mai ales de când aproape că au dispărut mecanismele cu arc și au apărut ceasurile electronice atât de ieftine, ca să nu mai vorbim despre telefoanele mobile. În schimb, în același timp, chiriile
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
privim mai departe repercusiunile diferitelor profesiuni ale mamei asupra stării sanitare a copilului. Profesiunile examinate de noi, care au cel mai mare procent de mortalitate, sunt toate de așa natură că femeia muncitoare iese la muncă, afară din cămin: servitoarea, lucrătoarea la fabrică, lucrătoarea ocazională, camerista, vânzătoarea, spălătoreasa. Graficul nr. 3 reprezintă numărul copiilor morți la femeile muncitoare, după profesiuni: în cazul muncii regulate a femeii, lipsa ei continuă de acasă produce inevitabilele efecte ale neglijării: lipsa de igienă în condițiunile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
repercusiunile diferitelor profesiuni ale mamei asupra stării sanitare a copilului. Profesiunile examinate de noi, care au cel mai mare procent de mortalitate, sunt toate de așa natură că femeia muncitoare iese la muncă, afară din cămin: servitoarea, lucrătoarea la fabrică, lucrătoarea ocazională, camerista, vânzătoarea, spălătoreasa. Graficul nr. 3 reprezintă numărul copiilor morți la femeile muncitoare, după profesiuni: în cazul muncii regulate a femeii, lipsa ei continuă de acasă produce inevitabilele efecte ale neglijării: lipsa de igienă în condițiunile de creștere a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
bunică, nepoțică etc.) și în enorma majoritate de 35 cazuri, copiii sunt îngrijiți „de mama”, ceea ce înseamnă că ei își petrec tot timpul pe străzi și maidane, în tovărășia altor copii. Angajarea unui ajutor plătit este accesibilă numai pentru puținele lucrătoare stabile, sigure pe venitul lor. Avizarea la ajutorul rudelor se adeverește și la noi a fi greu practicabilă în situația de astăzi. Majoritatea femeilor deci, recurge la soluția de a părăsi copiii pe seama lor sau pe răspunderea copilului mai mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
devie capi de familie, ducând prin munca lor răspunderea grupului familial. Această mare majoritate de femei înfățișează profesiunile mai puțin regulate, care au avantajul de a lăsa mai mult timp liber pentru familie. De aici se recrutează spălătoresele, vânzătoarele, cameristele, lucrătoarele ocazionale. Aceste femei sunt acelea care au copii, ceea ce le împiedică de a alege profesiuni stabile. Dăm un grafic care reprezintă media copiilor născuți de femeile muncitoare din Tei, după profesiuni (graficul nr. 6). Observăm că aceste grupe de muncitoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
și acestea cu cel mult 1-2 copii. Repartizarea femeilor muncitoare după grupele de vârstă (procentele față de totalul grupelor) e redată în graficul nr. 7. Este interesant să vedem mentalitatea acestor femei și gradul lor de individualizare. La prima categorie - a lucrătoarelor mai vârstnice - tradiția profesională este încă foarte redusă. O lucrătoare cu ziua, o cameristă, o croitoreasă chiar, care lucrează de vreo 10 ani și este de fapt capul familiei, are o concepție strict patriarhală relativ la viața familială. Pentru ea, autoritatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]