481,658 matches
-
utopia unui raționalist fantast care mai crede în forța exorcizatoare a artei, în semnul apotropaic și în locul bun. Dinu Câmpeanu a reușit să atingă performanța de a suspenda materialului, cu predilecție lemnului, orice speranță de autoexprimare. Asociat, în multe dintre lucrările sale, cu bronzul patinat sau lustruit, lemnul își pierde nu numai relevanța, ci și identitatea. Acoperit cu foiță de aur sau doar integrat în structuri calofile și aseptice, el se topește cu desăvîrșire în concepte plastice și își uită definitiv
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
ornamentale. Dacă în alte viziuni artistice el este forma însăși sau, oricum, indispensabil în procesul demonstrației, pentru Câmpeanu lemnul nici măcar nu mai este cu adevărat util. La rigoare, el poate fi înlocuit cu orice alt material fără ca expresia și semnificația lucrării să aibă cîtuși de puțin de suferit. Lipsit complet de prejudecăți, dar și de inhibiții în fața diverselor mituri pe care genurile artistice le-au tot perpetuat, sculptorul Maxim Dumitraș trece de la o expresie la alta, de la un limbaj la altul
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
metafizică și scepticismul ghiduș al unei conștiințe postmoderne. De dimensiuni mici și medii, lăsate în voia gravitației sau lansate în spațiu, gracile ca niște săgeți, modelate subtil sau proiectate într-un decorativism hieratic, patinate greu sau polisate pînă la transparență, lucrările de sculptură ale lui Dumitru Radu urmăresc cu acuratețe și cu rigoare un proiect plastic și un program mental. Evitînd atît crispările metafizice, cît și expresivitățile grotești, sculptorul le împacă oarecum pe amîndouă prin aducerea în prim-planul percepției a
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
insulte la adresa americanilor, insulte formulate într-un stil de o vulgaritate care să-l umple de invidie și pe președintele Partidului România Mare; a fost prima oară și, sper, și ultima când n-am văzut niciun tânăr, cu excepția deschiderii, la lucrările simpozionului. Cu câteva zile înainte de simpozion bântuise pe-acolo un uragan. Uraganul este o realitate fără legătură cu ideologiile și sistemele politice. Efectele sale se vedeau cu ochiul liber. Din pură curiozitate l-am rugat pe un cercetător cubanez să
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
autoarea cărții. Actualul volum este prefațat de două scrieri edificatoare și anume: un articol al episcopului german Heinz J. Held, publicat în aprilie 1994, și un fragment din Introducerea scrisă de dr. Jürgen Moltman la traducerea în limba germană a lucrării lui D. Stăniloae: "Orthodoxe Dogmatik". Ambii autori ajung la concluzii similare: datorită limbii și culturii române, opera teologului român este o punte între teologia răsăriteană și cea apuseană. Văzut din Occident, D. Stăniloae este un teolog ecumenic, o personalitate care
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
doi istorici că i-au creat lui Șușman o imagine de erou, fără a consemna fărădelegile pe care acesta le-ar fi comis, atât în perioada în care a ocupat funcția de primar, cât și după fuga sa în munți. Lucrarea de față pornește de la aceleași fapte pe care le relataseră și istoricii clujeni în volumul din 2002: Teodor Șușman, om înstărit, a fost îndepărtat de comuniști din funcția de primar și anchetat pentru vânzarea unor bunuri pe care refuzase să
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
actorii principali ai acestei drame sunt morți de aproape șase decenii, documentele oficiale (dacă mai există) sunt lipsite de credibilitate, iar mărturiile pe care se bazează cele două cărți provin de la persoane a căror imparțialitate poate fi pusă la îndoială: lucrarea din 2002 pornește de la relatările Lucreției Jurj, fostă membră a grupului Șușman, iar unul dintre autorii volumului Cazul Șușman în judecata răchițenilor, Teofil Răchițeanu, este fiul unui alt membru al grupului, care ar fi fost ucis de Teodor Șușman. Nu
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
nu citiți literatură?" Greșeala mea a fost că, în loc să tratez tema la limba română după manual, eu am tratat-o de capul meu, încărcată cu multe elemente noi, încărcate de erudiție, ori cel care a corectat cele vreo 2000 de lucrări, în loc să mă încadreze în programă, m-a aruncat. Depinde de ce examinator ai în față; dacă ești viclean, îi spui ce vrea să audă, dacă ai noroc să găsești o personalitate, atunci îi spui ce crezi. Și asta s-a-ntâmplat
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
mesajele dumnezeirii și, într-un mod mult mai zglobiu și mai simpatic, Ștefan Sevastre care, deși nemulțumit pînă la capăt de profesorii din Academie, își identifică parteneri demni în istoria artei: stabilește relații privilegiate cu Poussin și cu Rembrandt. O lucrare de parcurs, din vremea studenției, în care a fost obligat să introducă și un difuzor ca reper proletar "în final (...) amintea de Poussin, ca rezolvare", iar o altă lucrare, "...un desen cu un subiect pe linia realismului socialist - un rănit
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
istoria artei: stabilește relații privilegiate cu Poussin și cu Rembrandt. O lucrare de parcurs, din vremea studenției, în care a fost obligat să introducă și un difuzor ca reper proletar "în final (...) amintea de Poussin, ca rezolvare", iar o altă lucrare, "...un desen cu un subiect pe linia realismului socialist - un rănit care intră în casa cuiva și felul în care este întîmpinat" este, nici mai mult, dar nici mai puțin, "O compoziție în cîteva linii, cu tensiuni cumva rembrandtiene". Asta
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
într-o revistă de specialitate străină sau în Studii Clasice. Cât de important ar fi ca, la un moment dat, în prefața unei ediții de prestigiu să fie discutate, acceptate sau nu, și conjecturile lui Alexandru Baumgarten. Evident însă că lucrările serioase de acest tip trebuie semnalate în revistele noastre de cultură, iar imposturile sau lucrările neserioase, sancționate prompt. Ne aflăm în fața unei inflații de texte din autorii clasici în care editurile se întrec în a zvârli pe piață texte cu
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
ca, la un moment dat, în prefața unei ediții de prestigiu să fie discutate, acceptate sau nu, și conjecturile lui Alexandru Baumgarten. Evident însă că lucrările serioase de acest tip trebuie semnalate în revistele noastre de cultură, iar imposturile sau lucrările neserioase, sancționate prompt. Ne aflăm în fața unei inflații de texte din autorii clasici în care editurile se întrec în a zvârli pe piață texte cu titluri cât mai tentante. în librării sunt multe lucrări de foarte bună calitate, dar și
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
noastre de cultură, iar imposturile sau lucrările neserioase, sancționate prompt. Ne aflăm în fața unei inflații de texte din autorii clasici în care editurile se întrec în a zvârli pe piață texte cu titluri cât mai tentante. în librării sunt multe lucrări de foarte bună calitate, dar și rebuturi, fie ele realizate în zilele noastre, fie reluări ale unor texte vechi, nereușite și în momentul primei apariții. Avem noi însă reviste de cultură care să fie o casație în acest domeniu? Așa ceva
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
rezultatul finit al gândirii sale, propriile-i concluzii în legătură cu respectivele chestiuni - unele cât se poate de dilematice - pe care cititorul este nevoit să le ia tel quel. Rezultatul este un soi de autoportret interior, companion obligatoriu la scrierea unei eventuale lucrări de doctorat despre opera lui Gheorghe Crăciun, dar de o utilitate cu totul incertă pentru cineva nepreocupat de un asemenea subiect. Nu știu câți cititori detașați ar putea înghiți pe nemestecate aceste sofisme despre morală: Morala nu privește gândirea, ci simțirea. Morala
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
cărui unitate profundă rezidă tocmai în capacitatea artistului de a găsi punctul unui echilibru dinamic și fertil. n P.S. îi cerem scuze dlui Bogdan Vlăduță pentru absența ilustrației. Cititorii R.l. pot găsi în numere mai vechi ale revistei reproduceri după lucrările d-sale.
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
care se trăgea, precum și pentru cinstea ei deosebită. Ea își crescuse copiii în legile credinței, două fete tinere deosebit de frumoase la trup, care acum se apropiau de floarea vârstei. Mânați de pofte sălbatice față de aceste făpturi, mulți au pus în lucrare toate mijloacele ca să afle unde le este ascunzătoarea. Până la urmă au aflat că trăiau între străini. Printr-o viclenie oarecare, ele au fost chemate înapoi, la Antiohia, unde trebuiau să cadă în cursa soldaților. Văzându-se pe ea și pe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dar noi dorim binele acela care este mai mare. Dorim și lumina, dar cea adevărată (In. 1, 9). Într-adevăr, toate acestea sunt frumoase și noi nu renunțăm la ele ca cei osândiți la moarte sau ca cei ce urăsc lucrările lui Dumnezeu, însă, fiind pentru noi pline de curse, le disprețuim (pentru dobândirea) altora cu mult mai mari”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Pioniu Preotul și al celor dimpreună cu el, V, 2-5, în PSB, vol. 11, p. 144) „Iar proconsulul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
bună mărturisire (I Tim. 6, 13)”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 29-30, în PSB, vol. 13, p. 185) „Am fost eu însumi de față și mi-am dat seama că asupra martirilor se simțea puterea și lucrarea dumnezeiască a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pe Care Îl mărturisesc, întrucât nici fiarele hămesite după hrană n-au îndrăznit multă vreme să se atingă ori să se apropie de trupul acestor prieteni ai lui Dumnezeu, ci mai curând se aruncau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să afli că moartea mucenicilor nu este moarte, ci început de viață mai bună, începătură de viețuire mai duhovnicească, mutare de la cele mai mici la cele mai bune. Nu te uita la aceea că trupul mucenicului stă gol, lipsit de lucrarea sufletească, ci uită-te la aceea că se află în el o altă putere mai mare chiar decât sufletul, harul Sfântului Duh, dând tuturor dovezi despre înviere prin minunile pe care le face. Dumnezeu a dăruit trupurilor moarte și prefăcute
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
duhovnicesc. Dacă pe vremea lui Elisei s-a întâmplat aceasta, că un mort atins de oasele lui Elisei a sfărâmat legăturile morții și s-a întors iarăși la viață, cu atât mai mult acum, când harul este mai îmbelșugat, când lucrarea Duhului este mai multă, poți dobândi de la moaștele sfinților multă putere dacă te atingi de ele cu credință. De asta Dumnezeu ne-a și lăsat moaștele sfinților! A vrut să ne facă să avem aceeași râvnă ca și ei, a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de pânzele cu care sunt învelite moaștele, și-a recăpătat vederea. Oare nu este cazul acesta asemănător cu cel despre care citim în Evanghelie? Știm că puterea este a singurului Înfăptuitor și o lăudăm. Nu interesează însă dacă este o lucrare sau un dar, de vreme ce se dăruiește în lucrare și se lucrează în dar. A dăruit altora să săvârșească, dar lucrează numele Lui în lucrarea lor”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 17, în PSB, vol. 53, p.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a recăpătat vederea. Oare nu este cazul acesta asemănător cu cel despre care citim în Evanghelie? Știm că puterea este a singurului Înfăptuitor și o lăudăm. Nu interesează însă dacă este o lucrare sau un dar, de vreme ce se dăruiește în lucrare și se lucrează în dar. A dăruit altora să săvârșească, dar lucrează numele Lui în lucrarea lor”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 17, în PSB, vol. 53, p. 128) „Atunci ai descoperit în vis episcopului Tău
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Știm că puterea este a singurului Înfăptuitor și o lăudăm. Nu interesează însă dacă este o lucrare sau un dar, de vreme ce se dăruiește în lucrare și se lucrează în dar. A dăruit altora să săvârșească, dar lucrează numele Lui în lucrarea lor”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 17, în PSB, vol. 53, p. 128) „Atunci ai descoperit în vis episcopului Tău în ce loc se aflau ascunse trupurile martirilor Protassus și Gervasius, pe care timp de atâția
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Partea Întâia), traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, 1982. Vol. V - Clement Alexandrinul, Scrieri (Partea a Doua). Stromatele, traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, 1982. Vol. VI - Origen, Scrieri alese (Partea Întâia). Din lucrările exegetice la Vechiul Testament, traducere de Pr. Prof. T. Bodogae, Pr. Prof. Nicolae Neaga și Zorica Lațcu, studiu introductiv și note de Pr. Prof. Teodor Bodogae, 1981. Vol. VII - Origen, Scrieri alese (Partea a Doua). Exegeze la Noul Testament. Despre rugăciune. Filocalia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
LXXXI - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Scrieri (Partea a Doua). Scrieri și epistole hristologice și duhovnicești, traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, 1990. Din opera Sfântului Ioan Gură de Aur tradusă în limba română, am folosit următoarele lucrări: 1. „Omilii la Facere” (I), traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în col. „Părinți și Scriitori Bisericești” (PSB), vol. 21, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, 436 pp. 2. „Omilii la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]