1,436 matches
-
a făcut decât să adâncească litigiul: atât Republica Vandana de Nord, cât și Republica Vandana de Sud au declarat parte indivizibilă a propriului teritoriu ostrovul acela atât de mic încât nici nu poate fi văzut pe hartă decât cu o lupă adecvată, atât de mic încât nici măcar nu a meritat osteneala de a i se da un nume. Înainte ca dreptatea să fie decisă prin limbajul armelor și al jertfelor de sânge, Marile Puteri au decis să preia arbitrajul. Numai că
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
decisă prin limbajul armelor și al jertfelor de sânge, Marile Puteri au decis să preia arbitrajul. Numai că n-ai cum să te pronunți în legătură cu ceva atât de mic încât nici nu poate fi văzut pe hartă decât cu o lupă adecvată, atât de mic încât nici măcar nu a meritat osteneala de a i se da un nume. Poate dacă ar fi fost vorba de o suprafață mai mare, de o insulă cu nume, unde să se găsească măcar treisprezece copaci
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
cele două republici surori s-au terminat cu 243 morți din nord și 243 morți din sud. Din păcate, două rachete sol-sol au făcut să nu mai existe mica insulă care nu putea fi văzută pe hartă decât cu o lupă adecvată, atât de mică încât nici măcar nu a meritat osteneala de a i se da un nume. Tot ce a mai rămas de pe urma ei sunt cele două balade narând eroismul dus până la jertfa supremă, atunci când este vorba despre un scop
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
29. Într-o familie unde în urma unei moșteniri nu s-a semnalat nici o râcă între frați, Marile Puteri intervin prompt și eficient 49 30. Un ostrov atât de mic încât nici nu poate fi văzut pe hartă decât cu o lupă adecvată, atât de mic încât nici măcar nu a meritat osteneala de a i se da un nume 50 31. Amintirile de după gardul electrificat 52 32. Cel mai periculos lucru este să ieși deasupra apei 54 33. Situl cu cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
fabricarea - etape, procedee și operații; urme de utilizare; funcția prezumată; contextul abandonului; analogiile; importanța piesei în context cultural și regional etc. În acest context, de importanță majoră rămâne analiza microscopică sistematică a suprafețelor, realizată de noi prin utilizarea mijloacelor optice (lupă binoculară, măriri x4 - x40), ca și ilustrarea extensivă a aspectelor majore observate și apoi discutate (fotografii - vederi generale și detalii etc.). <footnote Contribuțiile drd. Diana-Maria Sztancs la realizarea prezentului articol (aspecte metodologice ale studiului IMDA; descrieri; analiza microscopică a pieselor
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
prin raclaj și, poate, prin abraziune transversală și oblică (fig. 2). 5. Materie primă Piesa a fost confecționată dintr-o placă subțire de corn de cerb (compacta), extrasă probabil din sectorul bazilar sau central al axului (fig. 1/2). Cu ajutorul lupei binoculare se pot observa pe fața inferioară urmele slabe și discontinui ale țesutului spongios specific cornului de cerb (spongiosa). 6. Morfometrie 6.1. Generală (dimensiuni exprimate în mm): lungimea totală inițială, circa 83; lungimea păstrată, 75; grosimea extremității distale, 3
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
pe epoci, în cadrul acestora scriitorilor consacrându-li-se articole analitice concentrate. Un mic scandal a stârnit, datorită mai cu seamă asumării deschise a opțiunilor homoerotice, Straja dragonilor (1994), gândită ca o primă piesă dintr-un amplu proiect autobiografic. Deformat prin lupa estetismului, destinul autorului apare scăldat acum într-o altă lumină, pigmentată cu asociații livrești, dar și cu introspecții pătrunzătoare, care sintetizează senzualitatea stridentă și confesiunea nudă. Ca o oglindă autoreflexivă, cartea revelează fața „plutonică” a lui N. Personalitatea lui Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
rezultă din separarea câtorva exemple de jurnalism narativ de acoperirea medială generală a faptelor și tematicii de interes general. Desemnând narativitatea ca fiind literară, plasăm aceste lucrări într-un cadru concentrar și obiectiv... și asta tinde să scoată textul de sub lupa analizei istorice și politice." (x). Prin definiție, un asemenea jurnalism poate să includă acei autori de literatură non-ficțională din culegerea lui Anderson care scriu despre "evenimente curente și teme de interes general". E un cerc vicios și chestiunea care trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Defoe, în ceea ce seamănă cu testul Litmus al jurnalistului literar, "imaginația sa era creativă în mediul actualității... [Defoe a scris] mereu ca un jurnalist care scrie reportaje, dar interesul său față de fapte era arzător, iar imaginația sa era ca o lupă care scotea în evidență obscurul" (34). Pentru era sa, el a fost cu adevărat un jurnalist literar narativ. Este un lucru binecunoscut că Defoe abordează romanul modern odată cu publicarea lucrării Viața și aventurile lui Robinson Crusoe în 1719. Astfel, facilitează
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fac practica pedagogică chiar în școala-model din cadrul colegiului. I: Asta arată că erai foarte apreciată. S: Cred că da, de vreme ce era unul dintre cele mai importante proiecte didactice din cadrul colegiului. Îmi era foarte teamă că voi fi tot timpul sub lupă, dar cei din conducerea colegiului au supervizat totul îndeaproape și cred că am câștigat foarte multe de-a lungul acelui an, atât din punctul de vedere al încrederii în sine ca învățătoare, cât și în ceea ce privește munca efectivă cu copiii. Când
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
limite restrânse: Securitatea lui Ceaușescu se "rafinase", bătăușii fuseseră înlocuiți de dialoganți (unii cu pregătire intelectuală). Și totuși... Oare întâlnirile cu specimenele din pegra locală îi serveau numai pentru îmbogățirea stocului lingvistic ? Unii dintre ei desfășurau activități lucrative aflate sub lupa acelorași organe care-i anchetau pe disidenți sau îi speriau pe intelectuali, erau micii "bișnițari", mărunții "pești" furnizori de prospătură de ambele sexe (cei mari nu lucrau la nivel local), "traficanți" a tot ceea ce lipsea de pe piață. Relatarea experienței lor
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
fiind la o temperatură mai scăzută decât cea a solului, poate provoca o răcire bruscă a rădăcinilor și o diminuare a puterii lor de absorbție. Pe de altă parte, picăturile de apă care se depun pe frunze acționează ca niște lupe care, sub razele soarelui, pot arde țesuturile vegetale. În sfârșit, având în vedere că apa dizolvă în sol sărurile nutritive și le aduce către rădăcini, este mai bine ca cea mai mare parte a apei să rămână în sol și
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
ratei atacului se face prin mai multe metode: controlul vizual. Riscul atacului este estimat prin numărări în livadă. Se aleg, fie aleatoriu, fie în diagonală 100-300 de organe ale plantei la hectar și se examinează cu ochiul liber sau la lupă, estimarea făcându-se după ghidurile de control periodic în livezi pentru această metodă. examinarea ramurilor în timpul iernii se realizează pentru determinarea acarienilor. în acest scop, se examinează 2 m de ramură, pentru fiecare soi. lovirea ramurilor este o metodă ce
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de constituire. Este ales primul comitet al societății format din președinte - Dr. Vlad Bejan, vicepreședinte av. Constantin Gâtstrâmb și secretar Ing. Ionel Humiță. S-a acceptat ca emblemă propusă de Centro-Culturale din Alassio - Italia să fie înlocuită cu imaginea cunoscută Lupa Capitolina. Secretariatul Societății s-a stabilit la sediul redacției revistei “Timpul”, str. Copou nr. 19 și s- au făcut primele demersuri pentru înregistrarea juridică a Societății. S. de Sèze Franța. Vă felicit pentru inițiativă și vă urez succese în realizarea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
virilități creatoare încă virtuală, Eliade trasa "linii de orientare" pe o viitoare hartă sufletească a unei grupări culturale și resemnifica, prin accente îngroșat pozitive, termenul de diletant, augmentat în fapt printr-un așa-numit nou diletantism, după cum erau puse sub lupa anamnezei, cu concluzii quasiultimative, figura omului de știință, raportul dintre știință și cultură, apologia experiențelor în care generația se va încerca (între ele, cea religioasă fiind definitorie pentru unitatea unei culturi), pentru ca, în unele episoade ale acelui îndreptar, să fie
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
intersecția tuturor razelor nostalgiilor omenești". Lăsa la o parte însă pe provincialul versatil ("acela lipsit de buna cuviință în acest moment pentru ca în celălalt să-ți sărute mîinile") sau pe cel ce este un simplu dezaxat și îl punea sub lupa microscopului pe cel "ademenit de mirajul singularizării". Măcinat, probabil, de relația individului cu absolutul, fără să agreeze monotonia concretului, a fenomenului, pe care-l respinge și-n ritmul căruia nu vrea și nu poate să-și consume existența (o atare
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Mihaelei Andreescu făcea în fond o tăietură critică în opera de atunci a lui Sorescu, crezînd că scoate la suprafață lumea interioară a spiritului sorescian. Calea părea adecvată și era impusă criticului de natura creației pe care o avea sub lupă, o lume care derutează prin relieful său ciudat, prin amestecul calculat de inedit, insolit și imprevizibil, prin entropia sa parcă ostentativă. Fructificînd o sugestie a Virginiei Woolf, analiza criticului urmărea vîrstele psihice ale personajului sorescian: formarea personalității, cunoașterea dramatică a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
găndire totalitaristă. Lectura lui Valentin Mureșan e radical diferită de cea a lui Popper tocmai pentru că desprinde cetatea ideală din contextul istoric, factual. Îl citez pe Valentin Mureșan ” Modelul cetății ideale a fost introdus pentru a mări ca sub o lupă, dreptatea în om. Acest instrument de mărit menit să ne faciliteze înțelegerea dreptății nu e evident, o cetate istorică, Atena sau Sparta, ci o cetate ipotetică, construită doar cu mintea. Modernizănd, aș spune că Platon construiește aici un model abstract
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
tulpini, frunze din etajele superioare, sepale și chiar petale. Țesuturile din dreptul petelor la început sunt decolorate, apoi se brunifică pentru ca în final, zona centrală să fie albicioasă, cu puncte mici negre-fructificațiile cu spori, vizibile cu ochiul liber sau la lupă. Transmitere-răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercilor în perioada de vegetație dar, pot rezista în resturile atacate peste iarnă și în anul următor vor produce primele infecții. Septorioza la ochiul boului Septoria callistephi. Septorioza crizantemelor S. chrysanthemella (fig. 198). Pătarea (septorioza) frunzelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
roman al unui tânăr cuplu aflat în dificultate temporară, Zona de umbră (1978) înglobează mai multe „povești” din „înalta societate”, amestec de „foști” și de actuali „oameni de lume”, având mai mult sau mai puțin legătură cu clanul autoritarului Traian Lupa, activist de plan secund, care „aranjează” viețile celor din familie după rețete oportuniste. Ca și în romanele precedente, autoarea nu adâncește conflictele și psihologiile, rezumându-se la istorisiri complet nerelevante despre fiecare personaj în parte, relatând „fapte eroice” sau întâmplări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
stat care au deținut controlul asupra peninsulei italice. Însă, spre deosebire de greci, dar într‑un mod asemănător egiptenilor, etruscii credeau într‑o viață viitoare, acest lucru având o influență puternică asupra ornamentării bogate a mormin‑ telor nobililor. Lucrări cum ar fi Lupa Capitolină, simbolul Romei, sau Hime‑ ra din Arezzo, au fost apreciate încă din timpul antichității 12. 1.2. Perioada romană Dincolo de raportarea la lumea materială, la istorie, la contextul cultural sau religios, arta este pusă și într‑o raportare cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
care decupează în planul lumii o perspectivă individualizatoare. Narațiunea, efortul povestitor și interpretativ îmbracă forma unei aventuri / mărturii în lumea cunoașterii ...lumii, cu tendințe nu imediat perceptibile, imprevizibil individuale, cu efectele distanțării și ale deformării, sau ale contemplării contururilor sub lupă. Romancierul favorizează constant expresia unei atari "modificări" personale (imaginare) a unghiului sub care o inventată realitate se înfățișează privirii, acordînd spații întinse analizei reactivității subiective și înțelegerii obiectului. Deși nu pare evident, această amprentă a inteligenței fantasmate, întruchipate de varii
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
lucrurilor imaginare, lumea ficțiunii. Nu doar acest detaliu ne întîmpină în excursul călinescian. Reprezentată, mai curînd, este accepția cuvîntului regăsibil în limbajul specializat al criticii de artă, în comentariul artelor plastice. Detaliul ca decupaj, parte a tabloului trecut sub o lupă măritoare (cum altfel, ...decît dacă nu ne situăm, cumva, de cealaltă parte... a ocheanului, care să arunce la mare, însă mincinoasă depărtare, prada vederii?). Se conturează, prin alegere, insolitarea unui segment structural, a unui fragment. Lîngă tabloul reprodus, așteaptă, deschizîndu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de mitologie generală, Ed. Ș tiințifică și Enciclopedică, București. 70.Lahovari, G.I. (1898-1902) Marele dicționar geografic al României, vol. I IV, Soc. Geogr. Rom., București. 71.Lorionescu, S. (1990)Paștele blajinilor, articol în cotidianul "Adevărul" din 22 aprilie, București. 72.Lupei, N. (1979)Dinamica terestră, Ed. Albatros, București. 73.Macarovici, N., Jeanrenaud, P. (1959) Revue generale du neogene de la platforme de la Moldavie, An. Univ. "Al. I. Cuza", tom V, Iași. 74.Maxim, I. (1995)Etnogeneza românească și a altor popoare europene
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
1969-1988, Roma, 1988, 563 p. 21 Ilvo DIAMANTI, La Lega. Geografia, storia e sociologia di un nuovo soggetto politico, Roma, 1993, 127 p. 22 G. SAPELLI, Cleptocrazia. Il "mecanismo unico" della corruzione tra economia e politica, Milano, 1994. 23 Salvatore LUPO, Storia della mafia dalle origini ai nostri giorni, Roma, 1993, 244 p. și Marie-Anne MATARD-BONUCCI, Histoire de la mafia, Bruxelles, 1994, pp. 198-202. 24 Roberto CARTOCCI, Tra Lega e Chiesa. L'Italia in cerca di integrazione, Bologna, 1994, 211p. 25 Urs
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]