10,288 matches
-
și doi de ani de inimă rea, soția lui nu a fost nici la Țibănești, nici la Glodenii Gândului. Petrache îi spunea: „cum să te iau și pe tine că-s niște păduri mari și niște ape tot așa și lupi mulți pe acolo ...”. Abia după moartea lui a venit cu tot cu Măriuța. Și mult le-a mai plăcut zona cu aceste păduri, parcă rupte din basmele de demult. Dar acum era prea târziu, bătrânul murise. Întovărășirea venise, iar Costică era în
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a făcut inspecția. Aici, în vârful dealului, în pădure, era cantonul pădurarului. Prin fața cantonului trecea un drum, iar la marginea drumului lângă canton era și fântâna de unde lua apă. În acești codri încă mai era legendarul Bour, cerbul carpatin, căprioare, lupi și mistreți cu părul ca sârma. Anii au trecut. A uitat și Ciolac de întâlnirea cu flăcăul cu boi din poiană, numai că flăcăul nu a uitat, ba mai mult, s-a aprins în el flacăra și dorința de răzbunare
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
o speria. Dar Niță nu a știut cât de scump îl va costa gâtuitul babei. Până atunci fetele roiau în jurul lui Niță, precum albinele la stup. Dar, după acest incident, fetele au început să fugă de el ca de un lup. După revoluție, fata lui Petruță și-a ridicat casă pe terenul C.A.P. Au venit autoritățile, dar Cociocoaia și-a făcut prezența imediat și a început să rupă niște paie putrede în văzul celor ce veniseră să ia măsuri. Baba
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
era din zona Iașilor, cu alte cuvinte, nu-l cunoscuse până atunci. Așadar, s-au stabilit în sat, în Glodenii-Gândului, unde au luat-o de la lingură. Mulți flăcăi au ochit-o pe Ioana, dar Lupu s-a purtat ca un lup, nu lăsa pe nimeni să-i facă ochi dulci. A rămas grea Ioana și a născut-o pe Maria, care nici pe departe nu a semănat cu Toader. Apoi l-a născut pe Dumitru, care era și este bucățică ruptă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
boii de cap până în locul unde se depozitau paiele. Pe partea din față, deasupra proțapului batozei, se așezau sacii în număr de 18 cred, nu mai țin minte că-s bătrân și e tare mult de atunci, ca de când era lupul cățel și porcul porumbel. Tot aici, spre proțap, se afla și roata cea mare o batozei, purtată de cureaua cea mare, numai că se afla pe o laterală. Nu aș putea să vă spun pe care parte, pe stânga sau
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
destrame lent ceața groasă a nopții, tristețile lăutelor să mă mai cheme dement. De ce a rămas agenda goală în acești ani? Fără semne banale sau tăinuite; prin gemurile albe și insipide, se văd ierburile înrourate și mute. Un ochi de lup stă la pândă 2013, vremea cade flămândă în trup! Ce mulți ani au trecut ... 1966, cifre grele de grimase, de cântec și somn au coborât, ori au urcat în stele? Nirvana? Nuntașii pleacă de pe pământ, ei nu mai sunt îngenuncheați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
își păstorea mioarele pe pajiștile de sub poala codrului. Într-o dimineață băcița a pus la fiert laptele proaspăt muls si ostenită de muncă, pentru că toată noaptea nu dormise din cauza drumului greu pe care îl străbătuse din Tara Făgărașului, ori din cauza lupilor ce dădeau târcoale turmei, adormise. Laptele se umflă “peste oală “, dădu în foc si o atinse pe obraz, lăsându-i semn, motiv pentru care toti semenii i-au spus “Breaza”. Alți bătrâni povestesc nepoților că băcița, fată deosebit de frumoasă, avea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
minime creșterii puiului de om? Pe când mama pregătește „cuibul”, tatăl se învârte în jurul ei, atent și protector. Oamenii vor fi văzut acest mic spectacol, de mii de ani, și la alte perechi de mamifere, exemplar în acest sens fiind comportamentul lupilor, atât de prezenți în miturile popoarelor indoeuropene. Este un ritual al tuturor viețuitoarelor, inclusiv al acelora din staulul în care s-a născut Pruncul Sfânt. Patrupedele „asistau” la evenimentul sacru în ordinea firească a vieții. Părinții care pregătesc „cuibul” pentru
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
poate înțelege ce-au simțit copiii în acel moment"; Acolo însă lucrurile luară o întorsătură nu numai tristă, ci și amenințătoare pentru ziua de mîine a fiecărui membru din echipă. Și știți de ce?... Poate credeți că-i vorba de vreun lup? De vreun cutremur? Nu, dragii mei... mai rău!"; "Nu vreau să creadă cineva că Bărzăunul ar fi un elev slab la învățătură și că eu aș încerca să-i ascund meteahna asta. Nici pe departe nu-i vorba de așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fu Tomiță. Îl fugărește cineva! Cine să-l fugărească? izbucni fricoasă Ilinca. Păi... Și Tomiță nu mai avu putere să continue. Îl și vedea pe Napoleon fugărit de o namilă de urs... ori de Nicanor... ori de o haită de lupi... ori de niște mistreți înrăiți... ori... ce mai, Tomiță se răci de-a binelea. Ce-l poate fugări, bre, fricosule? se năpusti spre el Virgil. Dacă știi, spune! Tomiță nu mai deschise gura. Se mulțumi să ridice neputincios din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-i cu vaca? întrebă Ilinca, sperînd că poate vaca îl fugărea pe Napoleon. Dacă o... Și Vlad se opri... Chiar în așa hal de fricos nu putea apare în fața Ilincăi și a lui Virgil. Mai bine se lăsa mîncat de lupi! Încordarea acelei situații se spulberă repede, deoarece nu departe de ei se arătă neînfricatul Napoleon. Zic "neînfricatul", deoarece nu Napoleon era fugăritul, ci cel care fugărea. Și, în goana lui, ținea capul sus, cu mîndrie de dulău sadea, iar coada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Acolo însă...cine-ar fi crezut una ca asta? acolo însă lucrurile luară o întorsătură nu numai tristă, ci și amenințătoare pentru ziua de mîine a fiecărui membru din echipă. Și știți de ce?... Poate credeți că-i vorba de vreun lup? De vreun cutremur? Nu, dragii mei... mai rău! De cum ajunseră la marginea poienii, se treziră cu toții fațâ-n față cu... dopmnul Nicanor! A fost ceva de-a dreptul cumplit. Lîngă el se mai aflau inginerul silvic din comună și un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Nuțu îl priveau nedumeriți și chiar temători. Tomiță luă un măr din plasa lui Nuțu fără să-și mai ceară voie, mușcă zdravăn din el și continuă: A fost o chestie teribilă, pe cuvînt!... Un cerb, alungat pesemne de vreun lup, intrase în mlaștină și nu mai putea ieși. Se zbătea acolo de mama focului și se cufunda tot mai adînc... Săracul! Dar era-ncolțit de lup? întrebă Bărzăunul cu multă compătimire în glas. Nu, n-avea nici o rană, nicăieri. Ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și continuă: A fost o chestie teribilă, pe cuvînt!... Un cerb, alungat pesemne de vreun lup, intrase în mlaștină și nu mai putea ieși. Se zbătea acolo de mama focului și se cufunda tot mai adînc... Săracul! Dar era-ncolțit de lup? întrebă Bărzăunul cu multă compătimire în glas. Nu, n-avea nici o rană, nicăieri. Ne-am chinuit cu el aproape două ceasuri pînă l-am putut scoate. L-am săltat cu niște bîrne și apoi l-am tras c-o funie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
se rățoiască la mine, că știu eu să-l pun la punct! Prinse curaj și pătrunse în adîncul pădurii fluierînd. Constată cu surprindere că era pentru prima oară cînd nu-l mai înfricoșa nimic. Chiar de-ar fi văzut un lup, tot nu s-ar fi temut. De ce să se teamă? Trecu de lac și se apropia de rîul din munți. Se opri lîngă un izvor și se aplecă să bea apă... Era o apă așa de limpede și de lină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ureche și spuse cu convingere: Știi ceva, "tovarășe Matei"? (expresia "tovarășe Matei" l-a făcut pe acesta să se înfurie și mai cumplit). Eu de proști și de fricoși nu mă mai tem nici dacă se adună în haite, ca lupii! Ce-or să-mi facă toți Nicanorii și toate Răgăliile de care-mi spui?... Or să mă bată ?... E, he! Noi nu mai trăim în vremea bîtei, amice! Mă, taci, că de nu... Și Matei ridică mîna ca pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
forța de gravitație ca să nu fie atras, furat de un alt Soare sau, mai grav, de o planetă mai mare dar moartă, deci fără viață și fără condiții de viață: lumină și căldură. Sau se poate întălni în spațiu cu lupul: Gaura Neagră despre care vom mai vorbi. Dintre toate planetele Sistemului nostru Solar, Pămăntul este singurul care are viață. Celelalte planete: Venus, Saturn, Jupiter, Mercur, Uranus, Pluton, Marte nu au condiții de viață; au temperaturi foarte mari, de plus sau
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
vin la rând". George Bacovia a resimțit spaima existențială până la delir și nebunie în fața unei lumi a singurătății, a agoniei și a morții, abandonată de destin într-un peisaj haotic dezolant, răvășit de ploaie, pâclă, ninsoare, sânge, sicrie, corbi, vaiete, lupi urlând, și în care se simte străin, incapabil să-și îndure viața, de unde strigătul: "Și tare-i târziu/ Și n-am mai murit" răsunând sinistru în nemărginire și eternitate: Imensitate, veșnicie, Tu, haos care toate-aduni, În golul tău e nebunie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
floră și faună. E un loc anost, imposibil de reperat, unde nu e bine să te întorci, așa cum nu e bine nici să ți-l aduci aminte, odată ce-ai trecut de el. Acolo s-a întâmplat. Când mateloții, redeveniți lupi de mare, și-au aprins pipele și s-au tolănit în hamace, prima oară după mulți, mulți ani de zile, fără să simtă că le-ngheață oasele. Când bucătarul-șef a ieșit dimineața pe punte, fără să fie nevoie să
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Crengu]a Docan • Lupino sau minunata legend\ a lupilor c\l\tori Grafica de RAZVAN VIERU Crenguța Docan, Lupino sau minunata legendă a lupilor călători (c) 2007 Institutul European, Iași www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descriere CIP
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Crengu]a Docan • Lupino sau minunata legend\ a lupilor c\l\tori Grafica de RAZVAN VIERU Crenguța Docan, Lupino sau minunata legendă a lupilor călători (c) 2007 Institutul European, Iași www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descriere CIP a Bibliotecii Naționale a României DOCAN, CRENGUȚA H.B. Lupino sau minunata legendă a lupilor călători
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
a lupilor călători (c) 2007 Institutul European, Iași www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descriere CIP a Bibliotecii Naționale a României DOCAN, CRENGUȚA H.B. Lupino sau minunata legendă a lupilor călători / Crenguța H.B. Docan. Iași: Institutul European, 2007 ISBN 978973611-488-5 821.135.1-32 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Crenguța H. B. Docan
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Institutul European, 2007 ISBN 978973611-488-5 821.135.1-32 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Crenguța H. B. Docan Lupino sau minunata legend\ a lupilor c\l\tori INSTITUTUL EUROPEAN 2007 Pentru Miha și Biți, pentru Vio și Petro Și pentru toți prietenii copilăriei mele. Privește tot înainte, cutează! Și, dacă pămîntul pe care-l cauți nu există încă, fii sigur că Dumnezeu îl va
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Și, dacă pămîntul pe care-l cauți nu există încă, fii sigur că Dumnezeu îl va crea înadins, pentru a-ți răsplăti îndrăzneala. (îndemnul reginei Isabela adresat lui Cristofor Columb) odat\, demult... filă de poveste D e la bun început, lupii au preferat să locuiască în pădure. În acele timpuri pămîntul era îndeajuns de încăpător, ce ziceți de asta? Animalele, mari sau mici, puteau umbla zile întregi pînă să le iasă alte suflete în cale. Pe vremea aceea, fiecare locuia acolo
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
au mutat pe uscat. Am auzit de altele care s-au învîrtit, fără de țintă, ani la rînd, pe pămînt, pînă în ziua în care au înțeles că marea e leagănul lor; și atunci s-au lepădat de uscat pentru totdeauna. Lupii n-au ezitat nici o clipă. Întinderile albastre nu le spuneau nimic. Nici țărmurile umede, nisipoase nu-i atrăgeau. Nici cîmpia. Lupii au iubit pădurea, cu copacii ei minunați, foșnitori, cu susurul izvoarelor cristaline, cu ploaia și cu vîntul, cu soarele
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]