1,455 matches
-
atenție tot atâtea răspunsuri, pentru că labirintul de străduțe, toate semănând între ele, i se părea indescifrabil, dar, tot insistând, ajunse, aproape către miezul nopții, în fața imensului parc delimitat de un grilaj înalt ce înconjura, pe cele patru laturi, cea mai luxoasă clădire pe care o văzuse în viața lui. O gardă de onoare cu dolmane roșii și chipiuri arătoase cu panaș defila ascultând în mod automat comenzile și când, în cele din urmă, se retrase, lăsă în urma ei, la colțuri, santinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
împreună pe vremea când ea era micuță, de ce rana aceasta nu se vindecă și îmi vine să îi spun, hai să ne întoarcem acasă, nu mai am chef de călătoria aceasta, unei asemenea răni nu i se potrivește o cameră luxoasă de hotel, trebuie să stea ascunsă în casă, până când nu se va vindeca, nu ne va fi bine împreună, iar până când nu ne va fi bine împreună, nici rana nu se va vindeca, hai să renunțăm, gata. În jurul nostru aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
o atenție specială fiecărei țigle. La capătul scărilor se află o ușă elegantă, iar el scoate din buzunar o legătură de chei și o deschide larg, eu privesc în jur uimită, din mijlocul dezordinii răsare o casă de păpuși perfectă, luxos mobilată, chiar și un coș cu mere roșii stă așezat pe masa din salon. Ce este aici, întreb eu, cine locuiește aici, tu? El râde, de pe ce planetă vii, ăsta este un apartament model, nu ai văzut niciodată un apartament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
de cele mai multe ori toaletele nu funcționează, că te împiedici la tot pasul de șopârle și de scorpioni. Cred că a văzut ea vreun film... și nu poate suferi nici gândacii. Ei nu-i place decât să se plimbe în mașini luxoase prin Sh½nan. Vai de mine! — Ba nu, eu m-aș duce în Uruguay. Cine se ocupă de librărie acum? am întrebat eu. — Sora mea, dar nu poate s-o sufere. Avem un unchi care stă aproape și ne ajută zilnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
e mai elegant decât am crezut. Eu și lipsa mea de imaginație. Poartă, de obicei, haine sport și mi se părea logic ca același stil să se reflecte și în felul în care și-a decorat casa. Însă aceasta este luxoasă și modernă. Pe parchet sunt covoare groase de lână, are mobilă suedeză modulară, canapele mari și confortabile. Peste tot vezi numai alb, negru și gri. Dulapurile înguste de lemn și cele câteva tablouri sunt singurele pete de culoare. Oricine își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
e în frigider, iar în barul situat într-un colț al sufrageriei poți găsi orice băutură îți dorești. Sufrageria lui Charlotte e decorată în galben și alb: covoarele sunt destul de groase ca să ți se afunde tocul în ele, canapelele sunt luxoase și confortabile. Bolurile de sticlă cu flori constituie petele de culoare. Totul se servește pe tăvi de argint și pe farfurii de porțelan - unele mai mari și ovale pentru antreuri și altele mai mici, pentru oaspeți. Toate sunt cu motive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
fantastică! zice Stewart. Noi doi avem o cameră cât un teren de fotbal, care are lambriuri peste tot. —Știu, zic eu, observând că toți vorbim în șoaptă când facem referiri de genul ăsta. Nu suntem obișnuiți să petrecem în conace luxoase, nu prea suntem în elementul nostru, facem notă discordantă cu adunătura de bogătași. Dar nu vrem să recunoaștem, așa că ne manifestăm frustrarea bârfind pe seama luxului acestei case vechi. Unde dormi? mă întreabă Vijay. —Doamne, amice, ai și tu un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
pensionarul nostru e măcinat de neliniște, un telefon al domnului Garamond Îl invită la cină Împreună cu alți scriitori. Întâlnire la un restaurant arab, foarte rezervat, fără firmă exterioară: suni dintr-un clopoțel și-ți spui numele În fața unui vizor. Interior luxos, lumini difuze, muzică exotică. Garamond dă mâna cu maître, Îi tutuiește pe chelneri și trimite sticlele Înapoi pentru că data Înscrisă pe etichetă nu-l convinge sau zice «scuză-mă, dragă, dar ăsta nu-i adevăratul cuscus care se mănâncă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o ambianță mai plăcută”. Trase draperia de piele și ne introduse În camera cealaltă. Noi nu i-am fi zis „mic cabinet de lucru“, larg cum era, și mobilat cu rafturi elegante de anticariat, pline până la refuz cu cărți legate luxos, toate de vârste venerabile, desigur. Ceea ce mă frapă, mai mult decât cărțile, fură niște vitrine mici pline cu obiecte greu de definit, niște pietre, ni se păru nouă, și niște animale mici, nu ne-am dat seama dacă erau Împăiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pe mine mă lua un somn groaznic după partidele de sex. Și cum de n-ați rămas împreună? - Nu știu. Cât ne-am întâlnit în România era bine. Venea în București. Ne cazam la Intercontinental. Mă ducea doar în medii luxoase. Odată am intrat în lift la hotel cu alți doi români, doi mitici bișnițari. Unul m-a făcut curvă. Cum ajunsese și el să înțeleagă măcar atâta lucru, era să iasă cu bătaie. Nu mă omoram după locurile alea fițoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de feminitate. Nu ne-am dus în Cișmigiu, ci în parcul Izvor, evitând privirile indiscrete. Stăteam cu ochii pironiți pe Casa Poporului și mă gândeam că trăiesc în singura capitală cu un cavou imens în centru. Un cavou public și luxos, în care ai fi putut înghesui viii și morții României și ai Coreei la un loc și tot ar mai fi rămas spațiu pentru un depou de autobuze. Adelina însă nu tăcea de loc. Mi-a spus cu o turație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să treacă preotul peste ei, să se frece de veșmintele lui? Superstiții din astea vezi doar aici, la miticii ăștia! Râdeam în mine, știam că nici acolo situația nu era chiar așa roz, deviam discuția: spuneați că aveți cea mai luxoasă ediție a Divinei Comedii, una cu ilustrații fabuloase? Râma ne-a lăsat chiar în fața blocului ei. O construcție mai puțin seacă decât celelalte. Apartamentul era mare și cu decorații incerte - un simpatic cuib de parveniți. Mi-a cedat camera din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mai drăgăstos, trecând substantivele comune la proprii. Cu puține zile înainte de sfârșitul anului, între Crăciun și Anul Nou, șefii noștri, adică patronii, nu ne-au oferit un banchet, cum ar fi fost frumos, dar ne-au invitat în birourile lor luxoase, ne-au strâns mâna dreaptă cu putere, urându-ne la mulți ani, sănătate, bătrânețe liniștită și lipsită de griji și câte un pliculeț drept premiu pentru efortul nostru depus la prosperitatea firmelor și a lor. Ajunși acasă, am desfăcut fiecare
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
posedată de un alt spirit, adăugă căutîndu-i privirile. Și pentru că nu știa ce să-i răspundă, și șovăia, mîngîindu-i mâna, Veronica își plecă obosită capul. - Mi-e teamă că am să înnebunesc, spuse. Erau găzduiți într-unul din cele mai luxoase hoteluri din Delhi, oaspeții guvernului indian. Ca să se evite fotografii, gazetarii și îndrăzneala curioșilor, grupul întreg lua masa într-o sufragerie rezervată exclusiv lor, și bine păzită. În fiecare zi vizitau muzee sau instituții și întîlneau mari personalități. Erau transportați
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ai dat seama totuși că îl pierzi, ai stat chiar în cumpănă un timp, apoi ai spus fie, măcar de data asta !). După ce s-a îmbrăcat, nemulțumită că nu are la dispoziție nici măcar un bideu, darmite sala ei de baie luxoasă, ai meditat la cât de dezamăgitoare sunt victoriile. Atunci ți-ai amintit ce-i spuseseși în acel moment de pierdere de sine : că lupți împotriva defectelor proprii (sfiiciune de a vorbi în public etțetera), sperând o carieră în politică sau
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și de a extrage profituri mai mari de pe urma științei. „Camerele din Ennistone“ cuprind cabinete de consultații, birouri, săli de masaj, băi de nămol, o sală de gimnastică, o sală comună, dar, în principal, clădirea își trage numele de la numeroasele dormitoare luxoase, fiecare dintre ele având o sală cu bazin particular. Acest șir de camere-dormitor, conținând aceleași instalații ca și hotelurile din localitățile balneare europene, au fost destinate invalizilor bogați. Ornamentația era în stilul art deco, un stil care izbutește să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ora de închidere. După cum cred că am mai arătat, îndelungile veacuri de protestantism lăsaseră orașul Ennistone foarte sărac în cârciumi. Există Taverna Albert în Victoria Park, și o cârciumă nouă, La Broasca Țestoasă, în Leafy Ridge. Mai există un local luxos, La câinele în goană, care are și restaurant, situat în Biggins, lângă Crescent, și o cârciumă denumită La femeia nevorbăreață (reprezentată pe firmă prin portretul unei femei decapitate), lângă Bowcock. În Druidsdale avem La Șoarecele de Bibliotecă, iar în Westwold
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în capul nostru. Uită-te la fițuica asta murdară și la împuțita lor rubrică de cancanuri. Îi întinse lui Gabriel ziarul peste masă. McCAFFREY SE ÎNTRECE CU GLUMA Sâmbătă seara au avut loc niște evenimente extraordinare la așa numitul Papuc, luxoasa reședință de vară din Victoria Park, care de curând a fost închiriată de doamna Alexandra McCaffrey profesorului John Robert Rozanov, ca locuință pentru nepoata acestuia, domnișoara Harriet Meynell și pentru camerista ei. Repetițiile spectacolului Masca Afroditei, care au loc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în continuare stăpâneau galii, cuceriți însă de puternicul Cezar. Monaco (La Turbie): Trofeul lui Cezar August Seara, privit de sus, Monaco este ca o mare de lumini, plin de viață, baruri și restaurante deschise, mașini de lux și persoane îmbrăcate luxos. Un pol al progresului material, al banilor, o atracție turistică atât în golful plin cu iahturi ce- ți iau ochii, sau urcând printre clădiri la care nu mai știi ce să admiri. Solul orașului, pietros, este ca un șvaițer, plin
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
bine”. Istoria românilor trece și prin Trianon Dacă nu ar fi fost primul război mondial, poate că noi, românii, am fi știut mai puțin despre Versailles și despre Trianon în orice caz, le-am fi cunoscut ca pe niște palate luxoase, în care regii Franței își duceau existența de conducători ai unui stat înfloritor și puternic, cu un rol de prim rang în politica internațională. în realitate, Versailles este un adevărat complex de palate, care a avut, în istorie, un cuvânt
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92341]
-
de-a rândul, asfixiat de fumul de țigară, fascinat de cinismul și sarcasmele sale) stătea pe aceeași stradă, Sf. Constantin, cu Cella Serghi și Felix Aderca, după cum mă doare comparația pe care inevitabil o faci între locuințele interbelicilor, dacă nu luxoase, în orice caz decente, onorabile, atrăgătoare (vezi Sadoveanu, Călinescu, Alice Botez, Ion Barbu, Jean Bart, Ion Biberi, Cartojan, Camil Petrescu, N.D. Cocea, Pompiliu Constantinescu, Al. Rosetti, Paul Zarifopol) - ca să nu mai spun de Ion Ghica, Ion Luca și Mateiu Caragiale
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Ce am regretat enorm e că excesiva amabilitate a gazdelor ne-a parcat pe seniori (Vintilă Mihăilescu, doamna sa și netrebnicul de mine) direct în burta (de cinci stele) a cetății, la hotel „Medieval“, în vreme ce junimea voioasă a campat, tot luxos, dar în oraș, spre invidia mea, care visam un team building dilematic pe cinste. Nu am voie să mă plâng, de vreme ce am visat singur într-un pat matrimonial de patru (sic) persoane, cu o cadă pe tălpi de leu din
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de la Florența. Antichitatea este amestecată cu Renașterea și cu barocul, dar ce contează? Cei care au imaginat "Palatul Cezarilor" nu s-au sinchisit de asemenea fleacuri. Au cheltuit milioane de dolari pentru a obține ceva de un prost gust monumental, luxos și ostentativ. A trebuit, văd, să vin în America" pentru a mă reconcilia, într-un fel, cu "Casa poporului". Totul ar fi avut o justificare și chiar un sens, dacă ar fi fost reconstituită ori sugerată atmosfera Romei imperiale de după
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
deloc grațioasă în repaos. Totuși, doctorul era mișcat de ceea ce numea: "sacrificiul acelei fete tinere și frumoase, care în loc de plăcerile vârstei ei se devota pentru el". Sacrificiul Siei consta în schimbarea odăiței murdare a internatului școalei de infirmiere, cu casa luxoasă a Rimilor. E drept că acel confort nu era pentru ea o necesitate și-casa Rim îi părea o pușcărie. Distracțiile, la care renunțase, erau 147 vorbăria vulgară a camaradelor, bolnavii care formau clientela, evenimentele uliței văzute peste poarta și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
blason sauf l'ecusson d'ecuries!" surâdea în el malițios Vardali, aristocrat ireductibil. Ajunsă la palat, deși poarta mare era, printr-o neglijență, închisă, Ada coborî pe trotuar fără să observe, fără să facă gălăgie. Înainte de a deschide portița grilajului luxos, se întoarse spre șofer și-i spuse preocupată: - Du-te înapoi după domnul! După o secundă de ezitare, înțelegînd de cine era vorba, obiectă timid că cellalt auto era dus cu domnul. - Totuși, du-te! porunci Ada. Rămase nițel în loc
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]