1,406 matches
-
foarte importantă în univers. Încrederea lui nestrămutată se bazase inițial pe admirația pe care i-o arăta familia sa mare, dar după câțiva ani, până și membrii familiei începuseră să se îndepărteze. Încetul cu încetul, mătușile care fuseseră atât de mândre de el, muriseră sau încetaseră să mai vină în vizită. Unchiul său din partea tatălui suferise un atac de cord, provocat, se pare, tot de Pran Nath, care imitase, într-o noapte urletul unui animal sălbatic, chiar sub ferestrele acestuia. Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
participau la concursuri. Îmi aduc aminte de un cal căruia i se punea coama pe bigudiuri, să arate și mai gro zav când începea întrecerea. Stăteam cu mama în loja proprietarilor, urmărind cu emoție cum alergau caii noș tri. Ce mândră eram când câștigau cursa și cât mă necă jeam când o pierdeau! — Știai să călărești? — Ba bine că nu! gesticulă Ioana, în vreme ce mota nul, indispus de turnura pe care o luase conversația, sări pe podea, îndepărtându-se demn. Mai târziu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
De somn în orice dimineață. Iubirea noastră-i va să zică Precum e verdele-n urzică; Precum un ceai de izmă creață Sau o cafea expreso, mică. Eu sunt un Don Juan, un crai De modă veche și stilat. Tu ești o mândră cum n-am mai Văzut, plăcut ori mângâiat. Iubirea noastră-i, plagiat Din Shakespeare, Balzac, sau e (vai!) Un Tolstoi prea extaziat. Tu ești o damă ce abdică Cu greu războaielor în ceață; Fragilă ca o bibilică. Eu sunt un
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
a crescut mult zilele astea. Rong intră în cameră îmbrăcată într-o rochie din mătase de un verde pal, brodată cu fluturi aurii. Se lasă în genunchi și face o plecăciune. Vocea-i e plină de încântare când spune: — Sunt mândră să fiu rudă imperială. Înainte să apuc să vorbesc cu Rong, un eunuc de afară anunță: — Ducele Kuei Hsiang a venit să o vadă pe doamna Yehonala. — Sunt onorată. De data asta, cuvintele îmi zboară cu ușurință de pe buze. Fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Feng e un bărbat corect. La urma urmei, e numit cel mai înțelept om din univers. Aș fi mulțumită dacă m-ar convoca o dată pe lună. Nu m-aș aștepta niciodată să-l am doar pentru mine. M-aș simți mândră să-l ajut să construiască dinastia, precum femeile virtuoase expuse în galeria de portrete imperiale. A-i asigura Majestății Sale un cămin armonios e o idee mai mult decât atrăgătoare. Mi-ar plăcea să ne văd pe noi șapte unite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
să plângi Pentru fericirea aceasta, Mamă. Trupul meu, dezghiocat din taină Este numai al tău. Dulci lacrimile tale îmi picură pe umăr și mi se strâng cuminți lângă claviculă. Ce bine e ! Neînțelesele peregrinări și cuvintele. Ucenicii de care ești mândră și care te sperie. Tatăl, bănuitul, nerostitul, veghind, Toate‐ s în urmă. Liniștită de suferință‐nțeleasă Mă ții în brațe și pe furiș Mă legeni ușor. Leagănă‐mă, mamă. Trei zile numai sunt lăsat să m‐odihnesc În moarte și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
--Până aici nimic deosebit. --Uite ce scrie la sfârșitul zapisului... --Ce spune giupâneasa Anița, mă rog frumos? --Ascultă: “Și noi încă pentru mai mare încredințare am iscălit cu slova armenească”. Îți place au ba, ipochimene? --Îmi place, fiindcă armeanca îi mândră de originile ei, lucru de care noi... --Care noi? --Noi, românii... --Fii mai explicit, vere. --Noi, cei care în ancestrala noastră devenire, îi avem pe Zamolxe, Deceneu, Burebista, Decebalus per Scorilo... --Iartă-mi semețirea, prietene - mi-am plecat eu capul... --Treacă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pricep destul de bine. Voi, cele violete, veniți aici, pe raftul din față! Vi se cuvine un loc de cinste. Ați fost creative și înălțătoare. Ele și-au ridicat semețe capetele și au pornit cu pas săltat spre locul indicat, privind mândre spre cele împrăștiate. -Cele albastre,vă rog, așezați-vă pe raftul din mijloc! Uneori m-ați derutat. Nu mai știam ce culoare are cerul. Ele s-au prins de mîini, sprijinindu-se și au pornit mohorâte, plecându-și capetele cu
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
cozile arcuite, ne-au ieșit în cale... S-au oprit la marginea cărării și cum le este felul, stând în două lăbuțe, ne-au dat onorul, fără să se arate supărate că nu le-am omenit cu alune... Bună dimineața, mândrelor! Azi nu v-am adus de mâncare, pentru că aveți destulă. Lăsați giumbușlucurile și... la treabă! La iarnă om mai vedea noi... Acestea le-a spus ca celor mai apropiate și dragi ființe omenești... Priveam la el cu admirație... Îl simțeam
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dragă, în fruntea căreia se afla cetatea Iașilor. Sfințite, ori mi se pare ori este adevărat că purtați în suflet toată bucuria și durerea devenirii și decăderii cetății Iașilor! Nimic nu-i mai înălțător ca sentimentul că descindem din stârpea mândră a geto-dacilor, metamorfozată de-a lungul a mii de ani în cele trei provincii: Moldova, Ardealul și łara Românească, care au supraviețuit cu rășluirile cunoscute până astăzi! Mărturisesc că nu ar trebui să fie cineva care să nu se simtă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
prăvălit din nou în sala de așteptare, unde mă aștepta Margot, mă simțeam de parc-aș fi fost călcată de-un camion, dar măseaua nu mă mai durea, iar eu eram triumfătoare. O făcusem și pe-asta. Și supraviețuisem. Eram mândră de mine. — Mă întreb de ce m-a apucat durerea aia de măsea tocmai acum? am bolborosit gânditoare pe drumul de întoarcere. Margot m-a privit cu precauție. —Sunt sigură că nu e o coincidență, mi-a răspuns ea. Nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
spus: —Vă rog să ne spuneți câte ceva despre problemele cu băutura ale lui Chaquie. Cu un gest leneș, mi-am băgat limba în dintele care mă chinuise. Nu puteam să mă abțin să nu fac chestia asta. Eram teribil de mândră de mine și de obturația mea de canal. —întotdeauna i-a plăcut băutura, a spus Dermot, fără să manifeste nimic din reticența lui Emer. Chaquie părea profund dezamăgită. — Mereu m-a bătut la cap că trebuie să bea whisky când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ea investigațiile. Nu, am zis eu. N-am nici un prieten. Asta e grozav, a spus ea într-un fel foarte plăcut. în timp ce Gráinne mi-a spălat părul, m-a clătit și apoi m-a dat cu balsam, m-am simțit mândră de faptul că probabil încă arătam destul de banal. — Cine te face azi? m-a întrebat Gráinne. Mi s-a părut o exprimare extrem de nefericită. —Jasmine. Mă duc s-o chem pe..., aici s-a oprit și-a chicotit într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să-mi cer iertare de la Luke. Acum nu mai trebuia să mă simt rușinată de fiecare dată când mă gândeam la el. în sfârșit, scăpasem de chinuri. Mi-aș fi dorit însă să fi fost câștigătoare. Dar eram așa de mândră de mine. Numele meu era Rachel Walsh. Eram o femeie în toată firea. O vițelușă, o păpușă, o oiță rătăcită, o dependentă de droguri. O oiță regăsită. O supraviețuitoare. Epilogtc "Epilog" Tocmai mă pregăteam de culcare când am auzit zgomotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
despărțim. Era de fapt doar o amenințare nefondată, fiindcă nu aveam de gând să-i dau papucii lui Jack, dar, în mod surprinzător, a luat totul în serios și a fost de acord. Am fost așa încântată. De fapt, eram mândră de mine că m-am impus. Viața ar fi mai puțin complicată dacă mai multe femei ar cere direct ce vor, în loc să se ascundă după deget, mi-am spus eu mulțumită de mine. Bineînțeles că Jack nu a apărut. Petrecerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
-mă să-l privesc. Am zis eu ceva ? Ridică din sprânceană. În clipa În care Îi zăresc expresia de pe față, parcă m-a Înțepat ceva. Mă Întreb dacă s-a prins de ceva. — Știu la ce te gândești, zic, ridicând mândră din bărbie. Dar te Înșeli. — Mă Înșel ? — Da ! Ești... eronat. — Eronat ? Mă privește cu aerul că mai are puțin și izbucnește În râs, și o vocișoară din cap Îmi spune să mă opresc. Dar nu pot. Trebuie neapărat să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
E un... birou foarte frumos. — Iar toți aceștia sunt prietenii tăi ? spune mama, zâmbind spre asistență. — Oarecum, spun, strâmbându-mă când o văd pe Artemis zâmbind spre mama cu toată fața. — Știi, tocmai ziceam zilele trecute, continuă mama, cât de mândră trebuie să fii că lucrezi pentru așa o companie mare. Sunt sigură că multe fete te invidiază sincer pentru cariera ta. Nu crezi, Brian ? — Absolut ! spune tata. Te-ai descurcat foarte bine, Emma. Sunt atât de uluită, că nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Jean-Paul, iar acum sare și se Învârte În jurul unei panglici, și Întreaga asistență a rămas cu ochii la ea, care pare să radieze de fericire. De luni de zile n-am mai văzut-o atât de fericită. Sunt atât de mândră de ea ! Spre groaza mea, simt că-mi dau lacrimile. Iar acum Începe să-mi curgă și nasul. N-am nici măcar un șervețel. Doamne, ce jenant ! O să trebuiască să-mi trag nasul, așa cum fac mamele la piesele de Crăciun. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
uriașe de...ăăă, ei, bine... chestii. Pantofi, ghete, tricouri, reviste... un coșuleț de cadou de la Body Shop care era la reduceri... un curs de italiană de la Linguaphone pe care trebuie neapărat să‑l încep... o chestie pentru saună facială... Și, mândre nevoie‑mare pe masa de toaletă, o mască de scrimă și o floretă pe care le‑am cumpărat ieri. De la un magazin de caritate, cu numai patruzeci de lire! Ridic floreta și fandez spre reflexia mea din oglindă, așa ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
la Gifts and Goodies ăsta din colț sunt un best‑seller! — Nu mă mir deloc! zic. Ramele tale sunt cel mai frumos articol pe care îl au de vânzare acolo. De departe. O înlănțui cu brațele. Suze, sunt atât de mândră de tine. Întotdeauna am știut că o să fii vedetă. — Ei, n‑aș fi făcut asta niciodată dacă n‑ai fi fost tu! Nu? Tu m‑ai făcut să mă apuc de rame... Brusc, pare că mai are puțin și‑i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mea acum! E incredibil! OK, nu e chiar imaculată, dar e mult mai bine decât înainte. Bag repede câteva chestii uitate sub cuvertură, aranjez câteva perne deasupra și mă dau un pas înapoi. Mă uit în jur cu căldură și mândră de mine. Niciodată camera mea n‑a arătat atât de bine. Și Suze are dreptate; chiar mă simt altfel, altcumva. Poate chiar e ceva cu feng shui‑ul ăsta, până la urmă. Poate ăsta e momentul de cotitură din viața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
un rege. Ea înțelege ce va deveni iubitul ei pentru China și pentru poporul ei. Dacă asta nu înseamnă dragoste și respect în cea mai pură formă, atunci ce reprezintă? se întreabă fata. Cum ar putea ea să nu fie mândră de pasiunea ei pentru Mao? La vremea când următoarea lună nouă se ridică pe cer, actrița dă mâna cu Lao Pin. Promite să trimită scrisoarea de acceptare a regulilor înainte de ziua nunții. * Viitoarea mireasă își face griji că prea i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Ye îmi amintește de o moașă din satul meu, care-și pudra pielea cu făină, ca să pară că seamănă cu o orășeancă, palidă la piele. Ye nu-mi povestește niciodată despre trecutul ei. Evită subiectul, atunci când o întreb. Nu e mândră de originea ei. Sunt sigură că e inferioară. Mă bucur că nu vorbește limbi străine și mă bucur că nu-i place să citească. În mod egoist, mă simt binecuvântată că se poartă ca o proastă când vorbește în public
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ieșit pe balcon, convins fiind că din urmă te va Întoarce ca și până acum glasul lui Cătălin: — Hai, Mihnea, las-o baltă! Lasă, că ne arăți tu mâine ce zmeu ești și cum știi tu să zbori până În camera mândrelor! Hai, potolește-te acum, Înghițitorule de săbii! Du-te și fă nani, nasolule, că toată seara nu mi-a tihnit de tine! Altădată o să am grijă și coniacul Callypso o să ți-l dau cu pipeta! * Mă Întorceam, strângând triumfător țigările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
în stânga vulturul negru. Privi, mai ales, cavalerul în armură, deasupra căruia strălucea coroana comtală, un cerc de aur ornat cu pietre scumpe și nouă țepi din aur susținând tot atâtea perle, sub deviza virtus. Clucereasa Elenca se simți cu adevărat mândră. Era vorba de o mândrie așezată, îndreptățită, cu totul demnă. Iancu, fiul ei, înscris pe una dintre frunzele acelui arbore, se dovedise cu totul vrednic de acei strămoși. El era de acum cavalerul drept stătător sub acea deviză. Își câștigase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]