754 matches
-
orizonturi, peisaje, oameni, catedrale, apusuri, bucătării, muzică, haine, istorie, stil, să le lărgească spațiul mental, desăvîrșindu-le formarea prin conexiune directă cu diversitatea și suplinind absența lecturilor de care noi, făpturi obligate de ani de zile la staționare, sîntem atît de mîndri, fiind convinși că reprezintă singura, adevărata cultură. Fiind Încredințați că dacă citim o carte despre Roma e același lucru cu a face baie-n Tibru. Nu e. În plus, biblioteca surpă, estompează treptat formatul uman, privîndu-l de-o particularitate dinamică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
să primească 50 de dolari. 50 de dolari Înseamnă mult În Havana, dar negrul nu se mai gîndea la bani acum. CÎnd intrară pe șoseaua luminată de la Malecon Își Întoarse puțin capul și, privind În spate, văzu chipul fetei strălucind mîndru; Maria Își ținea capul sus. Negrului i se făcu frică și-și strînse tare colierul. Dar mărgelele albastre nu-l puteau ajuta cu nimic În privința fricii care-l cuprinsese, pentru că acum lupta se dădea Împotriva unei magii mult mai vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
aibă aer și lumină. I a pus cine știe ce firimituri de mâncare și un hârb cu apă. Era bucuros nevoie mare. „Mâine mă duc În târg să caut o cușcă pentru păsări. Și atunci să vezi!” - nu mai putea el de mândru ce era... A doua zi - curios - m-am dus să-i vad cușca, dar... omul ședea pe laiță și plângea. „Ce-i cu tine?” - l-am Întrebat. „Uite aici” - a ridicat el sita. Sub sită, ghemuit, cu o gheară Înfiptă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ea acasă pentru că le-am dar numărul ei de telefon. Ghici ce mi-a spus? — Ai primit postul? — Am primit postul! — O, vino-ncoace, a zis el, s-a ridicat În capul oaselor și m-a Îmbrățișat. Sunt atât de mândru de tine! E o veste minunată, zău. — Chiar crezi că e șansa mea? Știu că am mai discutat despre asta, dar nici măcar nu mi s-a dat ocazia să decid eu Însămi. Femeia aceea a presupus că vreau postul. — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cea mai bună din toate. Se culeg mai târziu, nici nu trebuie udați la rădăcină, își trag din pământ cât le trebuie. Chiar și prunele de pe jos se culeg, sunt cele mai bune... Turnă în cele două păhărele și adăugă, mândru : — Uite câte mărgele face, ca la curcan... Ridică paharul, pentru a cinsti bărbătește. Dar rămase cu mâna în aer, când văzu că femeia îl privește neclintit. Pentru morți nu se ciocnește, părea ea să spună. Omul strânse din buze și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
istoria Albaniei se manifesta în special în cadrul coloniilor albaneze de peste hotare. Istoricii europeni ajunseseră între timp la concluzia că albanezii erau urmașii direcți ai ilirilor, cei mai vechi locuitori cunoscuți ai Balcanilor. Asemeni grecilor și românilor, naționaliștii albanezi puteau fi mîndri de originea și moștenirea lor străveche. După desființarea Ligii de la Prizren, activitatea națională a trebuit să fie direcționată mai curînd spre domeniul cultural decît spre cel politic. Accentul era pus pe dezvoltarea limbii și pe asigurarea folosirii ei în educație
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Iliescu", "cambuză", "Cavadia" ș.a. Fiindcă băuse cam mult, matrozul nostru a reprodus doar... patruzeci și șapte, din cele cincizeci. Oricum, a fost aplaudat și i s-a oferit de băut de la multe mese, fiind decretat eroul serii. Eram și eu mîndru că am contribuit, modest, la glorificarea lui caransebeșeană. Ca să vezi, dintr-o joacă... O seară cu marele boem Pîcă 1972 sau 1973. În "România literară", pe pagina a doua, apărea, într-o vreme, o rubrică intitulată Confluențe. Rostul ei? Să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
culminant nu ca acțiune, ci ca intensitate a sentimentelor, în cea de-a treia parte a testamentului — presupusa apariție a măicuței bătrâne —, care își caută cu disperare feciorul pe care îl descrie cu sufletul ei de mamă iubitoare și îndurerată : "Mândru ciobănel/ Tras printr un inel/ Fețișoara lui./ Spuma laptelui/ Mustăcioara lui/ Pana corbului; Ochișorii lui/ Mura câmpului". Atitudinea mamei capătă semnificația unui protest împotriva unei morți nedrepte și premature. Portretul ciobanului moldovean este prezentat prin intermediul stilului direct și este realizat
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
frumuseții masculine în viziune populară. Acest portret fizic este prezentat din punctul de vedere al mamei sale grijulii și se întrupează din jalea acesteia, căci numai o mamă poate să creioneze cu sufletul, cu inima ei, o astfel de minune: "Mândru ciobănel,/ Tras printr-un inel/ Fețișoara lui,/ Spuma laptelui,/ Mustăcioara lui,/ Spicul grâului/Perișorul lui,/ Pana corbului,/ Ochișorii lui,/ Mura câmpului". Descrierea portretistică de mare artă este realizată cu ajutorul unor expresii comparativ-metaforice ai căror termeni denumesc elemente ce aparțin fie
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
al doilea volum al acestui poet premiat de Academie pentru Caravanele tăcerii. Nu e semnată, dar, aproape sigur, autorul ei e Tabacaru, căci una din fraze e adresată expres tecucenilor, din mijlocul cărora se ridicase cel comentat: ,,Tecucenii pot fi mîndri de talentul d-lui Valerian’’, volumul fiindu-le recomandat cu prioritate lor.3) Negreșit, Tabacaru îl cunoscuse în timpul celor doi ani cît a fost profesor în orașul de pe valea Bîrladului. Prin el, apoi, Valerian a ajuns la Bacovia, căruia îi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vede pe Cătălin și pe fata de Împărat în grădina palatului: "Căci este sara-n asfințit Și noaptea o să-nceapă Răsare luna liniștit Și tremură din apă Și umple cu-ale ei scîntei Cărările din crînguri, Sub șirul lung de mîndri tei, Ședeau doi tineri singuri... Miroase florile-argintii Și cad o dulce ploaie, Pe creștetele-a doi copii, Cu plete lungi bălaie..."234 Boala, de care poetul nu va scăpa, a început să-și arate semnele, tot mai insistent. La 14
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
rînduri și în pagini." (G. Genette, 1972, p. 123) 14. Pentru a justifica una din foarte rarele pauze lungi descriptive din Odiseea, Homer a folosit, în mod exemplar, acest procedeu (VII, 55-95): "Ulise va să intre în nobilul locaș al mîndrului Alkinoos; o clipă se opri. Cît de tulburat era în sufletul lui, la vederea pragului de bronz! Pentru că (...). Or, divinul Ulise rămase să contemple. Dar cînd, în inima lui, vajnicul erou termină de admirat, pe dată trecu pragul, întră în
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Rădulescu-Niger, Ion Pribeagu (I.M. Popescu Băjenaru) ș.a. Se reiau și versuri de V. Alecsandri (Latina ginta) B.P.Hasdeu (Mater Dolorosa), Mihai Eminescu (Criticilor mei), Ion Catina, Carmen Sylva. Prozatorii, mai puțin numeroși, sunt Petru Vulcan, Al. Cazaban, N. N. Beldiceanu, A. Mândru, Al. Macedonski, N. Batzaria, Constantin Nutzescu (Din vis de-o clipă), N. Mihăescu-Nigrim, Ion Pas (Fiecare cu focul lui... O faptă bună), I. Chiru-Nanov (Paștile), Al. T. Stamatiad, Corneliu Moldovanu, Victor Eftimiu, Const. Rîuleț, V. Demetrius, Al. Vlahuță, Zaharia Bârsan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
prinț Salina, personajele lui Matei Caragiale au ceva încrîncenat, de delectatio morosa, de spirite subterane, unde sub orgolioasa încăpățînare turcească se ascunde premeditatul calcul diabolic. Această insistență plină de ură pe o poziție pierdută, de care ei sunt atît de mîndri în cilibia lor, trădează, în fond caracterul suspect al veleității de "subțirime" afișată și ea cu o prea ostentativă "discreție". Ei nu au acea degajare elegantă cu care nobilul autentic știe să piardă o partidă, și pe care o recunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
care, desigur, nu depășește umanul. Aristocratul are o altă morală decât cel dominat. De altminteri, el este creatorul valorilor. Binele va fi asociat de el cu propria sa condiție: este bun cel distins, puternic, nobil. Aristocratul este încrezător în sine, mândru de faptele sale, ostil altruismului; el consideră că are obligații doar față de cei de o seamă cu el, iar cu ceilalți se poartă "după cum crede de cuviință sau 'după voia inimii', în orice caz "dincolo de Bine și de Rău""254
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
glosează pe marginea unei epistole a lui Cezar Bolliac către Alexandru Sutzu și trimite comentariul intitulat Ultima operă a lui Delavrancea, iar Zoe Verbiceanu publică un articol despre Panait Cerna. Semnează versuri C.M. Blond (Constantin Muche Blond), George Voevidca, A. Mândru, I.C. Popescu-Polyclet, Ion Bentoiu. Alți colaboratori: Irène Fleury, Fausta Rădulescu, Marius Verbiceanu, Eduard Sbiera ș.a. I.R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288836_a_290165]
-
prin caritate dă omenirii legea iubirii între nații și popoare, însărcinând cu puterea executivă pe cei 12 apostoli pe care i-a ales; nu dintre suverani, nu dintre bogați sau dintre învățații lumii, ci dintre oamenii simpli, pentru că „Domnul stă mândrilor împotrivă’’. Prin cuvânt și învățătură Hristos îi pregătește pe cei 12 apostoli pentru a propovădui evanghelia la toată făptura „cuvântul pe care îl auziți nu este al Meu, ci al Tatălui Meu, cel ce M-a trimis pre Mine’’. Pentru că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
făcut cu grație și stil. Elementul fantastic nu putea lipsi: un cățel îl ghidează în vis pe narator spre adâncul unei păduri, un loc tainic unde descoperă un personaj misterios, „un om în negru nveșmântat” 636 , un cavaler „desăvârșit/ De mândru la înfățișare -/ Rare-nsușiri părea că are -/ Voinic și tânăr foarte”637. 632 „Chaucer nu plânge dispariția acestei mari doamne în mod subiectiv, la persoana întâi, iar aceasta se datorează artei sale rafinate, admirabile. Se detașează complet, pentru a ne
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
eu cu mine te-oi lua, / În apa lui Iordan te-oi spăla, / Cu cămeșă de dragoste/ Te-oi îmbrăca, / Cu brâu de dragoste / Te-oi încinge, / Coroană de aur în cap ți-oi pune, / Mândru mi te voi clăti, / Mândru te voi limpezi, / Ca argintul strecurat, / Ca maica ce te-a dat, / Ca soarele când răsare, / Ca busuiocul cu floare..."368 În ziua de Bobotează, când se sfințește apa, "toate apele, atât cele curgătoare, cât și cele stătătoare, atât izvoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dus să vadă / De i-a dat Dumnezeu roadă. Grâul era-n spic cât vrabia / Și în pai cât trestia..."63 Scenariul trăirilor zilnice este însoțit de semnificațiile zilelor săptămânii care măsoară și cântărește viața omului: "Cucuruz, pănușă verde, / Dorul mândrii nu mă crede, / Că nu se merge la fete; / Luni seara să nu m-aștepte, / Marți seara nu mă duc eu, / Că mă bate Dumnezeu; / Miercuri seara mă bat sfinții; Joi mă judecă părinții; / Vineri mă duc la Sibiu, / Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
eu cu mine te-oi lua, / În apa lui Iordan te-oi spăla, / Cu cămeșă de dragoste / Te-oi îmbrăca / Cu brâu de dragoste te-oi încinge, / Coroană de aur în cap ți-oi pune, / Mândru mi te voi clăti, / Mândru te voi limpezi, / Ca argintul strecurat, / Ca maica ce te-a dat, / Ca Soarele când răsare, / Ca busuiocul cu floare.../ Răsai, soare, frățioare / Cu nouă răzișoare! / Nu știu soarele-o răsărit, / Ori un crai o ieșit? / Ba nici crai nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ivașcu, Ioan (Iași); Millo, Andrei (Iași); Sordony, Constantin (București); Ulea, Eduard (Huși); Vidrașcu, Pascal (Ocna). 6 1877 Băișoiu, Firache (Caracal). 1 1878 Vidrașcu, Constantin (Tecuci). 1 1879 Panu, Gheorghe (Iași). 1 1880 Nicoleanu, Ioan (Botoșani); Robescu, Gheorghe (Focșani). 2 1881 Mândru, Theodor (Dorohoi); Porfiriad, Gheorghe (București); Schwartzfeld, Elias (Iași). 3 1884 Mihail, Nicolae (Iași); Mille, Constantin (Iași). 2 După cum se poate observa, cei mai multi doctori în drept aveau că reședința orașe precum Iași (16), București (nouă), Focșani (cinci), Bacău (trei), Botoșani (doi
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Mantea, Ștefan / 119 Marinescu, Traian / 62 Mavrodi, Eugen / 12, 116-118, 120, 121, 138, 140-146, 148, 150, 152-161, 166, 168, 171, 172, 175-178, 180, 190, 212 Mavroiani, Leonida / 62 Mavromati, Gheorghe / 61 Mavromati, Nicolae / 63 Mazlem, Efrem / 56 Mărgăritescu, Ștefan / 69 Mândru, Theodor / 57, 69, 70 Mihail, Nicolae / 57 Mihăescu-Nigrim, Nicolae / 80, 81 Michels, R. / 45 Mille, Constantin / 57, 58, 95, 189, 211 Millo, Andrei / 57 Mironesco, Constantin / 99-100 Mitilineu, Carol / 75 Moloianu, Eugen / 127 Mogardici, Cristofor / 84 Morocanu Leon / 62 N
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
lipsă de speze”, el nu a putut continua, oprindu‐ se la cea „de‐ a doua încercare”, adică la 9 iulie 1906. De altfel, despre starea economică a muncitorul ui vorbesc și versurile de la rubrica „Viața literară”, semnate de Ath. Gh. Mândru, cu titlul „Cerșetorul”: „De două zile fără pâine / Și ochii scurși mi‐ s de plânsori; / Cu groază‐aștept ziua de mâine ‐ / Oh! Milă... milă !... 106 trecători...!/ O viață toată‐am dus‐o‐n luptă / Muncind la curți plin de sudori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
formele sale, proza, poezia, traduceri, reproduceri, preocupare stimulată de însuși proprietarul tipografiei un de se realiza foaia - G. Cațafany. La această redacție de ziar s‐au ridicat și s‐au afirmat în literatura română George Tutoveanu, Corneliu Mo ldovanu, A. Mândru, George Bratu, Popescu Perieni, C. Muche , Maria de la Banca - pseudonimul literar a fiului de răzeș din Pogonești - Bârlad, C. Hamangiu, ajuns ministru de justiție mai târziu, cetățean de onoare a Bârladului, care, în Paloda a impresionat bârlădenii prin poeziile sale
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]