1,366 matches
-
și un indiciu important al lipsei de sinceritate. Recomandăm centrarea atenției profesorului pe frecvența de apariție a adaptorilor la elevi pentru a menține motivația școlară și a preveni comportamentele indezirabile. * Gesturi de mânuire a obiectelor în comunicarea didactică: ,,mișcări de mânuire"128. Profesorul interacționează cu obiecte, materiale sau părți ale sălii de clasă, folosind gesturi de mânuire: • directă, prin atingerea și manipularea lucrurilor din clasă (răsfoiește paginile unei cărți, așază o planșă, potrivește perdelele din clasă, tastează la calculator); • indirectă, prin
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a adaptorilor la elevi pentru a menține motivația școlară și a preveni comportamentele indezirabile. * Gesturi de mânuire a obiectelor în comunicarea didactică: ,,mișcări de mânuire"128. Profesorul interacționează cu obiecte, materiale sau părți ale sălii de clasă, folosind gesturi de mânuire: • directă, prin atingerea și manipularea lucrurilor din clasă (răsfoiește paginile unei cărți, așază o planșă, potrivește perdelele din clasă, tastează la calculator); • indirectă, prin examinarea și studierea lucrurilor din clasă (privește cărțile de pe raft, își apleacă trunchiul pentru a căuta
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
clasă (răsfoiește paginile unei cărți, așază o planșă, potrivește perdelele din clasă, tastează la calculator); • indirectă, prin examinarea și studierea lucrurilor din clasă (privește cărțile de pe raft, își apleacă trunchiul pentru a căuta răspunsul într-o carte). Anumite gesturi de mânuire a obiectelor (de exemplu, indicarea pe hartă a unor repere) pot reprezenta mai degrabă acte de conducere decât de mânuire. Promptitudinea și viteza manifestării gesturilor instrumentale de către profesor sunt influențate îndeosebi de tipul temperamental al acestuia și de numărul de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
lucrurilor din clasă (privește cărțile de pe raft, își apleacă trunchiul pentru a căuta răspunsul într-o carte). Anumite gesturi de mânuire a obiectelor (de exemplu, indicarea pe hartă a unor repere) pot reprezenta mai degrabă acte de conducere decât de mânuire. Promptitudinea și viteza manifestării gesturilor instrumentale de către profesor sunt influențate îndeosebi de tipul temperamental al acestuia și de numărul de exerciții efectuate. Cu cât practica exercitării unor gesturi instrumentale este mai mare, cu atât viteza efectuării lor este mai bună
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesor la Colegiul Union New-Jersey, studiind comportamentul profesorilor în activitatea de predare, menționează faptul că utilizarea aspectelor neverbale sporește înțelegerea cunoștințelor de către elevi. Cei doi cercetători identifică la educatori prezența mișcărilor de instruire în predare (de conducere, de interpretare, de mânuire), cât și a mișcărilor personale sau de autoreglare. Studiile de caz realizate demonstrează faptul că mișcările de instruire sunt o parte integrantă a actului de predare-învățare ca și componentele verbale, deoarece ele comunică semnificații importante 137. Printre dimensiunile activității instructiv-educative
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
3) deplasarea profesorului în sala de clasă; 4 ) stabilirea contactului vizual cu elevii; 5) direcția contactului vizual; 6) gestica specifică indicării elevilor în timpul comunicării didactice; 7) gestica de captare a atenției elevilor; 8) gestica de clarificare a semnificațiilor cuvintelor; 9) mânuirea materialelor didactice; 10) gestica personală. Fiecare categorie a grilei conține mai mulți itemi/gesturi specifice profesorilor cu scopul de a oferi un tablou complet asupra temei investigate, ajutând astfel memoria observatorilor și facilitând analiza rezultatelor obținute. Observatorii (liceenii) au fost
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în comunicarea didactică cu funcția specifică lor: a) embleme; gesturi stereotipe în condiții de disconfort; b) ilustratorii; gesturi caracteristice profesorului; c) reglatorii; gesturi care însoțesc o trăire organică; d) expresii faciale; gesturi care substituie comunicarea didactică; e) adaptorii; gesturi de mânuire a obiectelor; f) expresorii; gesturi care mențin comunicarea didactică; g) gesturi instrumentale; gesturi care descriu un cuvânt sau un obiect; h) gesturi personale. gesturi care dau glas stărilor emoționale. 3. Exemplificați o situație în care mesajul verbal al profesorului este
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
înalți ai camerei poetul - sau poate Doamna - atârnase tot felul de icoane, unele pictate pe lemn, altele pe sticlă. Sfinții din ele alcătuiau o lume puțin primitivă, reală sau fantastică, privindu-i parcă exprimau gândurile autorilor lor. Oameni stângaci în mânuirea uneltelor și naivi în redarea personagiilor care, totuși, aveau viață, gazda apreciind atât pe făuritori cât și chipurile care îi împodobeau casa, odaia de lucru. Altfel, nu le-ar fi păstrat și ocrotit. Pe masa de lucru a poetului cărțile
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
de interes academic viabil ce merită întreaga atenție a criticului retoric. În alt context 810 am dezbătut pe larg efectele acestui raționament particular al lui Ray McKerrow, în timp ce analiza de față îi datorează, cum precizam într-un moment anterior, posibilitatea mânuirii cheii de lectură. Însă mai ales, fără studiul din 1989 al lui McKerrow, contribuțiile multor "eroi" ai criticismului retoric american la înaintarea proiectului cercetării academice înspre noi posibilități de articulare și reprezentare a diferenței (culturale) nu ar fi fost, până în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
sârbelor tradiționale, îndrumați de domnișoara învățătoare. Bineînțeles că și orchestra era prezentă la repetiții și spectacole. Nu știu să vă spun acum câți dintre instrumentiști cunoșteau notele muzicale, în schimb aveau o ureche muzicală perfectă și o abilitate înnăscută de mânuire a instrumentului; pe lângă acestea, poate cel mai important aspect era faptul că le făcea plăcere să cânte. E drept că au și avut dirijori școliți, care i-au îndrumat, dar rămâne de consemnat sufletul pe care îl puneau în tot
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
să permită conștiinței de sine îndeplinirea unei datorii obligatorii care ține de economia autogestionării și fără de care s-ar cădea în extremele lipsei de autonomie (în blocajul dependențelor). Raportarea la exterioritatea circumstanțială presupune o fină adecvare reciprocă, o artă a mânuirii justelor limitări, o competentă trasare a contururilor teritoriale care vor face ca impulsul interior să rodească în bună armonie cu ambianța în care se instalează. Iar momentul propriu-zis al schimbării arată ca o descărcare cumulativă care a întrunit toți factorii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
arată că aici implicarea conștiinței de sine ca cenzor sau stimulator eficient este definitorie pentru orientarea cognitiv-aplicată a firii artistice, dezvăluind mecanismul natural de ghidaj interior pe care îl presupune "confruntarea" cu frumosul. Această psihologie implică un control conștient asemănător mânuirii unui instrument muzical, care se cere cu virtuozitate stăpânit și care pretinde o atenție permanentă, străină oricărei forme de automatism sau de abandonare reflexă. Aici mai mult ca oriunde este nevoie de prezență exactă și de constantă disponibilitate către inovație
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
forme decît codex-ul, iar descoperirea lui Gutenberg nu este decît o etapă în lunga ei istorie. Pentru a defini cartea, trebuie să recurgem la trei noțiuni a căror îmbinare este necesară: suportul scrierii, difuzarea și păstrarea textului, ușurința în mînuire. Cartea este mai întîi suportul scrierii; astfel, tăblițele de argilă sumeriene, papirusurile egiptene, sulurile Romei antice, manuscrisele medievale, textele noastre tipărite și microfilmele pot fi considerate cărți în ciuda marii varietăți de suporturi și forme. Ideea de carte este asociată și
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
era tiparnițelor moderne. Rotativa (în care clișeul este fixat pe un cilindru), concepută încă din 1816, perfecționată de-a lungul secolului, este folosită în general pentru tipărirea ziarelor și a revistelor. Aceste progrese erau împiedicate de încetineala culegerii tipografice, necesitînd mînuirea a mii de prisme minuscule caracterele. În cursul secolului al XIX-lea, au fost făcute numeroase încercări pentru a se obține mașini care să alinieze caracterele, să asigure împlinirea și lungimea rîndului. Dar aceste mașini de cules mecanice antrenau elemente
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
intelectualizare a muncii impusă de nevoia de utilizare a tehnicii de vârf, a informației industriale și sociale. Conținuturile și activitățile de învățare realizate în orele de abilități practice pot avea o puternică influență asupra dezvoltării copiilor atât prin câștigarea deprinderilor mânuirii obiectelor, cât mai ales pe plan spiritual, cognitiv și afectiv. Pentru abilitățile practice este caracteristică îmbinarea muncii intelectuale cu munca manuală. Copilul implicat într-o astfel de activitate va reuși să-și sporească încrederea în forțele și posibilitățile proprii, să
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
dintre unele pete, forme, linii și puncte plastice cu elemente din spațiul natural; 1.3. să conștientizeze legătura dintre materialele folosite și tehnica abordată • exerciții de identificare și de grupare a materialelor plasticizante și a instrumentelor de lucru; • exerciții de mânuire a pensulelor, a instrumentelor de conturare (creioane, penițe, carioca etc.); • exerciții de trasare, colorare, folosind coloranți deja fluidizați; 1.4. să se familiarizeze cu tehnica juxtapunerii, suprapunerii culorilor, a colajului, modelajului și a lucrului cu penița • exerciții de așternere a
GRAFIC? ?I PICTUR? by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84076_a_85401]
-
etc.; * Uriașul plimbăreț 13 un grup de participanți formează (prinzându-se de mâini, de haine etc.) un uriaș care trebuie să se deplaseze dintr-un loc în altul; * exerciții de schimbare a decorului, a efectelor luminoase 14 etc.; * exerciții de mânuire a păpușilor 15 de diferite tipuri, în varii contexte în comunicarea didactică/educațională, în comunicarea interpersonală (când un copil sau un adult comunică, de exemplu, prin intermediul unei păpuși), în teatrul de păpuși (cu diferite tipuri de scenă) etc.; * exerciții de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
actorului. Traducere de Irina Margareta Nistor. București: Quality Books. Ciobotaru, A.D. (2006a). Teatrul de animație între magie și artă. Iași: Princeps Edit. Ciobotaru, A.D. (2006b). Teatrul dincolo de scenă. Iași: Princeps Edit. Ciobotaru, A.D. (2006c). Repere și puncte de vedere arta mânuirii marionetei. Iași: Editura Artes. Ciobotaru, A.D., & Mihailovici, E. (coord.) (2002). Teatrul și comunicarea didactică. Iași: Editura "Spiru Haret". Ciobotaru, A.D., & Mihailovici, E. (2003). Valențe formative și terapeutice ale teatrului. Iași: Editura "Spiru Haret". Ciofu, C. (1998). Interacțiunea părinți copii. Ediția
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
non spre a dobândi, în politica mondială, o situație în raport cu întinderea teritoriului și cu numărul populației sale. În drumul ei pe țărmul european spre Bosfor, afară de români, Rusia întâlnește numai slavi. Comunitatea de origine și de religie, dibăcia Rusiei în mânuirea intrigii, în arta de a semăna discordia, de a provoca compețiții, de a se servi de dihoniile dintre partide, de a face uz când de dezmierdări și de daruri, când de amenințări, nestând la îndoială pentru a ațâța revolte militare
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Mihail Jora, suita Munții Apuseni, de Marțian Negrea, schița simfonica Vârful cu dor, de Ion Hartulari Darclee etc. Instrumentele muzicale sunt foarte mult exploatate în lucrările programatice. S-au compus veritabile capodopere în care autorii și-au demonstrat capacitatea de mânuire a timbrelor instrumentale, dând naștere unor pagini orchestrale de mare rafinament, cu maximă putere de sugestionare și evocare. Lucrările programatice se bucură de mare audiență în rândul melomanilor, atât al celor cultivați, interesați, cât și al celor cu mai puțină
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
activității unui militar, care trebuia să umble în majoritatea timpului, cu pistolul asupra lui. Să revin la subiectul de bază, spuneam că la nivelul ministerului s-a constatat mari deficiențe în comportamentul ca militar, inclusiv salutul,dar în special în mânuirea armamentului din dotare, cât și folosirea lui unde și când nu trebuie. Am avut mai multe cadre, care s-au împușcat, pentru unele motive bizare, care nu merită amintite,doar ca lipsă de educație și răspundere, față de mijloacele din dotare
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
lor,inclusiv de efectele armei nucleare, instrucția focului, cu trageri în fiecare zi, cu pistoletul din dotare, din diferite poziții( nu vreau să fiu lipsit de modestie, dar pe unii a trebuit să-i învăț luarea liniei de ochire și mânuirea trăgaciului) să nu mai spun despre executarea comenzilor pe linia de tragere. In cadrul topografiei militare, a trebuit să-i învăț mânuirea busolei, a hărților militare, cu cordonate rectangulare, orentarea hărții, deplasarea după un azimut dat, orentarea în teren, după
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
să fiu lipsit de modestie, dar pe unii a trebuit să-i învăț luarea liniei de ochire și mânuirea trăgaciului) să nu mai spun despre executarea comenzilor pe linia de tragere. In cadrul topografiei militare, a trebuit să-i învăț mânuirea busolei, a hărților militare, cu cordonate rectangulare, orentarea hărții, deplasarea după un azimut dat, orentarea în teren, după anumite semne și repere, adică tot ce implică aceste categorii de instruire.Oamenii erau străini,unii dintre ei de aceste denumiri, nu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
le vorbești oamenilor cu rost, că în viață mult mai bine o duc cei care știu să debiteze cuvinte și propoziții fără sens, că foarte multă lume suportă cu smerenie să fie vrăjită, să fie escrocată de bani și că mânuirea "limbii de lemn" a fost și rămâne în continuare o artă, desigur, fără suport deontologic. Vrăjitori, ghicitoare, magicieni au existat din vremuri îndepărtate, preistorice. Din păcate, tot de atunci se fac eforturi ca oamenilor să li se adreseze vorbe cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o serie de transformări, de la cea umedă și până la formele sale mai "uscate". Este aici o dialectică sufletească ce va fi reevocată doar ulterior de cunoașterea psihofiziologică. Toată această teorie despre suflet a fost descrisă în metafore, din a căror mânuire abilă sufletul a putut fi separat de restul elementelor materiale. Sufletul, ca funcție, se deosebește de activitatea organică. Sufletul presupune un raport conștient cu natura și cu lumea înconjurătoare. Toate formele sufletești, pe întreaga ierarhie de organizare, de la "umezeală" și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]