1,430 matches
-
mine însumi despre niște cetățeni evazioniști care s-au comportat exact ca într-o nuvelă evazionistă, mă face să fiu mai prudent cu afirmarea tăioasă de adevăruri. Totuși, nu văd cum, în mod abisal, se întoarce bucureșteanul cu punga cu mălai acasă, pune oala de tuci pe foc și se apucă să facă mămăligă! Înainte să mă mut în noua locuință am primit un telefon de la persoana căreia i se dăduse o altă casă în locul celei în care urma să mă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Gorj, altul din Cujmir, altul din Bora, Slobozia, altul din Jegălia, Fetești, dar altul și din Hamburg, altul din Mihalț, Alba, altul din Greabănul, R.-Sărat ețetera, ețetera. Te pomenești că ăștia sânt mămăligarii bucureșteni care stau la coadă la mălai! SADOVEANU, SAU PLĂCEREA DE A SCRIE Revista Viața românească îi dedică lui Mihail Sadoveanu în întregime numărul 9, un omagiu cu prilejul împlinirii a nouăzeci de ani de la nașterea scriitorului. Aceste numere, după părerea mea, pot avea un cusur: caută
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Își chirciră frunzele. Văzând așa ceva, mânat mai mult de teamă decât de Îndrăzneală, ăl cu bicicleta se porni de unul singur spre Dunăre, ca să Întrebe pe marinari cum se arată lucrurile pe alte meleaguri. Cauciucurile ronțăiau mărunt țărâna ca un mălai a drumului de pământ. Lanțul neuns scârțâia cumplit la fiecare opintire În pedale, iar mecanismele din butucul roții din spate trosneau din când În când de parcă s-ar fi făcut țăndări. Omul gâfâia, sudoarea Îi opărea ochii, mintea i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu gura țevii În jos. Blondul Își făcu mâinile pâlnie. În praful de pe obraz lacrimile săpaseră dâre albe. „Ba pe mă-ta s-o iei, prostule!” Până În sat nu mai auziră decât ronțăitul mărunt al cauciucurilor În țărâna ca un mălai a drumului de pământ. * * * O singură zi pe an Satul cu Sfinți ieșea de sub puterea Celui ce Doarme, cel prăvălit sub tulpini țepoase de urzici din codrul vânăt și tremurat de Apa Morților de la Miazănoapte. Mintea Aceluia, de nimeni strunită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
grâul, nici porumbul, boierul cu os domnesc Îi aștepta pe oameni să vină să se Împrumute de câte un sac de bucate, căci avea destule În hambare din recolta veche. A așteptat degeaba să pice vreun Înfometat de făină sau mălai ca să pună deștul pe Învoieli la muncă. Vechilul Îi adusese la cunoștință cum că, În loc de pâine și mămăligă, oamenii foloseau pește uscat. Înghițeau pește proaspăt și-l Însoțeau cu pește uscat. Boierul n-a avut ce face: a adus de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să se scuture de slăbiciune. Era obosit, drojdiile vinurilor Înghițite i se năclăiau Încă prin creieri. Îi era rău și răcoarea dimineții nu-i mângâia fruntea și tâmplele dureroase. Plângea, fără icnete, lacrimile mari cădeau pe pământul mărunțit ca un mălai. Încet, mintea i se dezmorți și Începu să lucreze. Întâmplările i se deslușeau din ce În ce mai limpede. Îl cunoștea prea bine pe Întunecatul său tată. Știa ce-i poate pielea și se pricepea să citească În felul lui de a se purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
umăr. Foiște scăpase și el, ca prin minune, ieșise dintre dărâmături Înveșmântat numai În niște chiloți cu găuri și petice frumos colorate. Mamă-sa, tușa Tinca, norocoasă și ea, era dusă prin vecini ca să se Împrumute de vreun ciur de mălai ce urma să fie plătit În servicii (lecții private la mai toate materiile pentru odraslele familiilor creditoare) de către mâncăciosul fiu, care În seara aia era vizitat de muză și făcea poezii la lumina becului pătat de muște Într-o odaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bunului meu tată, ce-n cer acuma-și plânge neputința, zăcea sfârșit, Îmbrățișând pământul. Ce crudă soartă ori ce vis teribil din care - cu nădejde Îngerească - Îmi tot spuneam să ies! Zadarnic, Însă: mama, ținând În sorțu-i ciurul cu amar mălai, Îmi spuse pe șoptite: de-acuma chiar că nimic nu ai. Și adevăr rostise buna de ea: nimic nu mai aveam, nici eu, nici ea, doar mălaiul cu roșie tărâță Îngroșat. Și-acela de-mprumut. Bălăuroiul țăndări Îmi făcuse electricul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tot spuneam să ies! Zadarnic, Însă: mama, ținând În sorțu-i ciurul cu amar mălai, Îmi spuse pe șoptite: de-acuma chiar că nimic nu ai. Și adevăr rostise buna de ea: nimic nu mai aveam, nici eu, nici ea, doar mălaiul cu roșie tărâță Îngroșat. Și-acela de-mprumut. Bălăuroiul țăndări Îmi făcuse electricul reșou - prieten drag și meșter la cafele - și adormitul vas cu-aromitoare murătură, ce-n ceasuri grele și dureri de cap Îmi picura ambrozie În gură. Vasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
iarna, calul se hrănea din mila oamenilor. Unii Îi aduceau fân, alții câte o traistă de ovăz și mai ales copiii Îl răsfățau cu cotolani de porumb furați de prin pătulele părinților ori cu bomboane mentolate ce păreau tăvălite prin mălai, târguite de la prăvălia fără firmă și care Își schimba numele după cel al gestionarului. Mihai Enin simțea de fiecare dată bucuria lui Canafas, care zâmbea arătându-și dinții lați și galbeni, fornăia, Își scutura coama, Își freca tâmplele și urechile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
inimii. „Ce naiba?!” Încercă el să se Îmbărbăteze, căci se simțea șovăitor și Încurcat. Băgă mâna În sân, apucă, pe pipăite, cu grijă, șerpișorul de cap, trase nițeluș de el - mica vietate se Împotrivea - și-l azvârli În țărâna ca un mălai a drumului de pământ. Târâtoarea Își Încordă amarnic trupul subțire, cu zgomot și iuțeală de pleasnă de bici, scoase, cu furie, limbuța neagră și despicată, apoi se repezi cu nemaivăzută agerime În buruienile șanțului. În praf rămase o dâră tremurată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Înfășurată Într-o coală albastră care de obicei era folosită la Învelitul coperților caietelor. Ectoraș se amețise după primele două sau trei Înghițituri, iar apoi se Îmbătase de-a binelea și râdea Întruna, așezat turcește În țărâna măruntă ca un mălai și plină de capace albe de scoici și cochilii răsucite de melci. Vieru se Întreba, cântărindu-le și fărâmițându-le În palme, dacă vreun Urmaș al Întemeietorului le Înșirase cumva - așa cum aflaseră de la profesorul Foiște - pe mațe răsucite și uscate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Foiște. ― N-am zis nimica... Căutau din ochi locuri unde să se așeze. Foiște părea că se distrează: ― Doi dumnezei zănatici! Știai, Repetentule, că zănatic vine din latinescul dianaticus? Se așezară, după ce neteziseră cu palmele țărâna călduță, măruntă ca un mălai. Înainte să Închidă ochii, Repetentu avu timp să vadă cum, dintre pleoapele lipite ale lui Foiște, care sta Întins pe spate, se scurgeau lacrimi grele ce străbăteau obrazul roșcovan, șerpuiau pe ureche și cădeau În țărâna de sub urzici, scoțând un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
BYE! ʺ? Fumezi țigară de Hawaii, porți pălăria cea de pai. visezi scenete din serai... Nu vrei să mergi cu mine? Hai cât încă‐ n lume‐i luna Mai! Ce bine‐ ar fi de noi! Ce trai... Fără ʺcodițăʺ la mălai, tu suplă‐ n vaporosul strai, am tot urca semețul plai până pe muntele Sinai. Dar vezi tu, n‐ am ce da la cai, mănâncă numai jeregai și turte vechi, cu mucegai. Gândești că ai tocmai ce n‐ai și stai pe
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pe Octavian Goga, președintele Partidului Național-Creștin, care câștigase doar 9,15% din voturi." Prin decizia sa, regele a aplicat lui Iuliu Maniu mai multe lovituri: a eliminat PNȚ de la succesiune (știți, de la chestia aia cu ieșire directă la hârdăul cu mălai: pleacă ai noștri, vin ai noștri), deși obținuse un număr de voturi dublu față de cel al PNC, a numit în fruntea guvernului un vechi și hotărât adversar al lui Maniu, a reușit să facă o nouă spărtură în PNȚ prin
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ci am dorit să-mi reamintesc și să dezvolt programarea fișierelor tip: bat. Multă lume a și uitat despre ele, unii nici nu au auzit despre așa ceva, pentru că aparține vechiului MS DOS, care de prin 1995 și-a cam mâncat mălaiul, iar acum nici nu se mai învață la școală. Dar se știe, că în vechile metode de programare se pot face cei mai simpli, dar periculoși viruși. Programarea unui fișier BAT este dezarmant de simplă, se deschide Notepadul în care
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
citit și am venit să văd cu ce pot ajuta, părinte... Dacă-i vorba de ajutor, atunci nu duce grijă, că m-am descurcat singur. Doar să-mi dai o mână de ajutor să car la chilii o traistă cu mălai, să avem de mămăliguță... Atunci mi-am dat seama de ce își scutura călugărul anteriul. Măcinase ceva grăunțe de păpușoi. Bucuros că îl pot ajuta totuși cu ceva, i-am răspuns: Nici o grijă, părinte. Am plecat spre casă pășind fără grabă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să-l vadă insultat. — Despre Gaskell nici măcar nu poți să spui ceva interesant, aruncă ea, după care se duse în bucătărie. După ce ea plecă, Sally se întinse înapoi pe pat și deschise revista Playboy la pagina din mijloc. — Gaskell are mălai, zise ea. — Mălai? — Bani, iubito. Verzișori. Chestiile alea care pun lumea în mișcare, ca în cântecul din Cabaret. Crezi că m-am măritat cu el pentru felul cum arată? O, nu! Dar știu să mă dau pe lângă un de milion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
insultat. — Despre Gaskell nici măcar nu poți să spui ceva interesant, aruncă ea, după care se duse în bucătărie. După ce ea plecă, Sally se întinse înapoi pe pat și deschise revista Playboy la pagina din mijloc. — Gaskell are mălai, zise ea. — Mălai? — Bani, iubito. Verzișori. Chestiile alea care pun lumea în mișcare, ca în cântecul din Cabaret. Crezi că m-am măritat cu el pentru felul cum arată? O, nu! Dar știu să mă dau pe lângă un de milion de dolari când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
o grozăvie, la munte sunt vaci, lapte, unt, smântână, ar trebui să se poată obține o cafea cu lapte, măcar atât. Măcar o cafea fără lapte. O cafea neagră, oarecare, cafeaua standard, cafea înlocuitor de cafea, din năut, orz, arpacaș, mălai, ce-o fi. Sau un ceai, măcar un ceai. Rusesc, chinezesc, englezesc saude mușețel, de mentă, de tei, de mătrăgună, ce-o fi. Distinsul oaspete nu se ridică, enervat, părăsind falsa cofetărie, în care nici bomboane, nici prăjituri nu erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pe femeia viselor mele și, când intram la Cosmic Diner și mă așezam la masa mea obișnuită, puteam chiar să vorbesc cu ea. Pentru un bătrân ieșit din circulație ca mine, era suficient. Eu îmi trăisem traiul și-mi mâncasem mălaiul, iar ce se întâmpla cu mine mai avea prea puțină importanță. Dacă mi se oferea ocazia de a mai da o gaură la curea, n-aveam să spun nu, dar nu mai era o chestiune de viață și de moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
-o de palma asudată; la trecerea febrei din momentul concepției se adăugase nervozitatea dată de cititul discontinuu, deci Tudor trebuie să strângă, după nici cinci minute, pachetul intelectual și să se dedice lichidului sănătos super-rece, proletar, din apă, malț, hamei, mălai... (Mălai pe dracu’. De când se pune mălai la bere? ridică A. niște sprâncene sceptice. Așa scrie pe sticla de Bergenbier, să te uiți o dată, de curiozitate!) Îți dai seama că sunt iar la serviciu, după gustul acru al băuturii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de palma asudată; la trecerea febrei din momentul concepției se adăugase nervozitatea dată de cititul discontinuu, deci Tudor trebuie să strângă, după nici cinci minute, pachetul intelectual și să se dedice lichidului sănătos super-rece, proletar, din apă, malț, hamei, mălai... (Mălai pe dracu’. De când se pune mălai la bere? ridică A. niște sprâncene sceptice. Așa scrie pe sticla de Bergenbier, să te uiți o dată, de curiozitate!) Îți dai seama că sunt iar la serviciu, după gustul acru al băuturii de București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
din momentul concepției se adăugase nervozitatea dată de cititul discontinuu, deci Tudor trebuie să strângă, după nici cinci minute, pachetul intelectual și să se dedice lichidului sănătos super-rece, proletar, din apă, malț, hamei, mălai... (Mălai pe dracu’. De când se pune mălai la bere? ridică A. niște sprâncene sceptice. Așa scrie pe sticla de Bergenbier, să te uiți o dată, de curiozitate!) Îți dai seama că sunt iar la serviciu, după gustul acru al băuturii de București. Acasă mama, scăpată de grijile procesului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
înspre bătrânețe. Zicea că nu poți fi preot la oraș. I-a plăcut să locuiască cu cimitirul la spatele casei. Se urca în șaretă și dus era cu treburile satului. Eu rămâneam cu copiii, cu curcanii să-i îndop cu mălai, cu mâncarea pentru oamenii de pe ogor. Aveam servitori, dar ce? Puteai să te lași în baza lor? Tot tu trebuia să ai grija gospodăriei. Uite ce mâini roase de reumatism am! I-am zis să plecăm la oraș, dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]