2,766 matches
-
să știe chiar tot ce se petrece în fiecare bucățică de împărăție, cu toată armata lui de rechini și rețeaua lui de delfini-informatori. Într-una din zilele în care moțăia tihnit, în sala tronului apăru Marinică, cel mai bun delfin-informator. - Măria Ta, am găsit trăsurica Anemonei plutind spre țărm... fără cai și fără prințesă! Algus sări de pe tron, stârnind un uragan cumplit la suprafața oceanului. - Unde a dispărut fiica mea? - O căutăm, stăpâne, dar trebuia să vă spun că nu am
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
îl întrebă pe Arin după ce regele Oceanului Fără Sfârșit reuși să lămurească cu regele mărilor toate misterele legate de Valkan și încheie cu acesta o alianță pe viață? Arin își privi tatăl, apoi pe regele oceanelor: - Nu doresc nimic de la Măria Ta! - Trebuie să fie ceva cu care să te răsplătesc pentru bucuria pe care mi-ai făcut-o! - Ar fi ceva... - Îndrăznește, zâmbi Algus! Prințul căută cu privirile pe Anemona. Prințesa Oceanului Fără Sfârșit aștepta alături de tatăl ei, înconjurată de
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
precupețind Moldova pe arginți,/ cum le-ai adus la cuget bănuială.// Ei zac în lanțuri, lângă hăul mării, /și trag în juguri puse de călăi./ Bicele însă nu le țin ai tăi/și mâna ce izbește nu-i a țării//. *** Măria Ta. Înseninează-ți fața,/pușcașii n-au uitat să dea la semn,/ci doar așteaptă chiot de îndemn/ să rupă lanțul și să ia sâneața.// Atunci vor arde țestele dușmane/ cu vâlvătăi de sânge și de fum/ și nu va
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
din țara lui Nimănui,pe vremuri, se numea România,acum, umilă, se-închină oricuiși-a uitat, demult, omeniaEu sunt din țara Dorului dorși-n țara asta, a mea și a ta,se trăiește greu, se moare ușorcă ne-a părăsit pe toți Măria Saîn țara mea pierit-a Miorițași pe la colțuri artiștii cerșesc,Dochia, bătrâna, și-a pierdut catrința,iar pe străzi, nebunii străjuiescDin țara mea a plecat Dumnezeu bătrânii se sting, de boală, în stradă,mișeii scuipă și fug când dau din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
a adus Muscalii/ Prăpădi-l-ar focul jalei/ Să-l arză, să-l dogorească/ Neamul să i-l prăpădească,/ iar cine mi-a fost mișel/ Seca-i-ar inima-n el,/ Cum dușmanii mi te seacă/ Săraca, țară, săraca!// Ștefane, Măria Ta,/ Lasă Putna, nu mai sta,/ Lasă Arhimandritului/ Toată grija schitului/ Iară grija gropilor/ Dă-o-n seama popilor/ La metanii să tot bată,/ Ziua toată, noaptea toată,/ Să se-ndure Dumnezeu/ Ca să-ți mântui neamul tău.../ Tu te-nalță
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
de cristal la uși, flori de argint la ferestre. Mi-am aruncat blănurile pe semănăturile lor. Da’, câte nu le-am făcut? Numai să fie fericiți! Și acum? Lacomii! Nărozii mei cârtesc? Mârâie? - Majestate, bâigui maestrul Negru-Cioară, zic că slujitorii Măriei Tale își fac de cap. - Cum își fac de cap? se încruntă împărăteasa, urcându-se din nou pe tron. - Spun că le strică gospodăriile și le prăpădesc averile. Vor să vină cu o jalbă, să... Împărăteasa îl întrerupse nervoasă: - Slujitorii
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
aleargă ca un bezmetic pe vârfuri de munte, Nor Vânăt doarme în turnul cel înalt, Nămețilă... - Destul! țipă împărăteasa. Să vină Nor Vânăt! În scurt timp, umflatul vinețiu intră în sală gâfâind, aruncând mohorâta mantie la picioarele împărătesei. - Am coborât, Măria Ta! Împărăteasa se uită scârbită la el, privindu-l de sus: - Nemernicule, te-ai urcat în cel mai înalt turn al palatului, cu nespălații tăi, v-ați oploșit prin cotloanele turnului și trageți la aghioase. Lăsați razele lui Soare-Împărat să
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
mai înalt turn al palatului, cu nespălații tăi, v-ați oploșit prin cotloanele turnului și trageți la aghioase. Lăsați razele lui Soare-Împărat să-mi fure toate nestematele! - Am crezut că vă este pe plac, Majestate! Numai ele dau strălucire briliantelor Măriei Voastre. - Taci, tîmpitule! N-am nevoie de Soare ca să strălucesc. Am destulă putere să orbesc pe oricine, inclusiv să luminez întunericul prostiei tale! Iritată, împărăteasa dădu un ordin nervos: - Imediat să vină la mine toți slujitorii! Maestrul Ciorică, bătu călcâiele
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
came”, she stated. The appointment of Keith Thorsen, a known performance poet, was the other major influence on the Live Poets group. She hâș been a regular member of Hawke’s’ Bay Live Poets since 2000. În the last decade, Mărie hâș presented some of her poems during different local, regional and național poetry meetings, and also on Radio Kidnappers. PE VÂRFUL TE MATA, VARA Pe vârful Te Mata, soarele suge culoarea din cer până totul deasupra este infinit cețos alb
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MARIE DUNNINGHAM în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374366_a_375695]
-
în tabăra egipteană crea întuneric dens, astfel încât aceștia rămâneau țintuiți locului, iar în tabăra israeliților stâlpul de foc făcea lumină chiar și mai ales pe timp de noapte. La porunca Lui Dumnezeu, într-un moment următor Moise întinde mâna asupra mării, motiv pentru care marea se pune în mișcare în direcții opuse din mijloc, adică din direcția indicată a mâinii lui Moise, până ce marea separându-se de tot până la fundul mării, creează un drum pe fundul acesteia. În lateralele drumului, se
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
buni creștini și prea buni patrioți pentru ca mărimea misiunii lor de pe pământ să nu le atingă sufletul într-un chip dureros. (ziarul „Timpul” din 10 mai 1881). Mircea însuși... (Scrisoarea III). Cum nu vii tu, Țepeș doamne... (Scrisoarea III). Ștefane, Măria Ta... (Doina). Vreme trece, vreme vine. (Glossă). V-ați născut într-un sat și v-ați petrecut o mare parte a vieții la oraș. Preferați civilizația urbană sau pe cea rurală? Privesc orașul - funicar -/ Cu oameni mulți și muri bizari
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > BUNICA MĂRIE... Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Bunica Mărie, cu poale albite, Si colțul catrinței întors până-n brâu, Cămașă de pânză cu flori râurite, Năframa brodata cu spice de grâu, Tu treci
BUNICĂ MARIE... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373512_a_374841]
-
pentru prima dată de viață. Dacă Dumnezeu care mereu a avut grija destinului său o va feri de înec și de data aceasta, înseamnă că o iubește și o ocrotește. Începu să-i revină încrederea în destin. Se lumină deasupra mării. Soarele apăruse printre norii întunecați și îi zâmbea șegalnic, ca și când făcuse o glumă. Valurile se linișteau simțitor iar barca se întorcea cu prova spre mal. Începeau să se vadă copacii și hotelurile înșirate pe malul mării precum mărgelele la gâtul
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CE SEMENI AZI,MÂINE CULEGI Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2095 din 25 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului -Unde ești Mărie,fată? -Sunt bădiță lângă poartă. -Hai! grăbește-te o dată! -Stai bade că-s dezbrăcată. -Ști fată unde-o să mergem? La vie-n deal,s-o culegem. C-a venit toamna bogată Și la Drăgășani,măi fată. -Eu nu-mbrac
CE SEMENI AZI,MÂINE CULEGI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371446_a_372775]
-
maxim angajații sii plăteau foarte prost. Însă așa cum am citit undeva că setea de putere și prestigiu a unor politicieni și oameni de afaceri din zilele noastre împletite cu lăcomie a adus criza financiară . În final micii exploatatori că și mării magnați ai lumii au aceași inima de a acapara tot mai mult, strivind și exploatând vieți omenești, diferența este că unii o fac într-o sfera de influențe mai mare iar alții mai mică,“ spuse Vasea iar Doru continuă: ,, A
VASEA ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371518_a_372847]
-
Dar nu despărțiți tinerele perechi.” „Oi litila pava” (Zbura o păuniță) prezintă teama tinerei fete că nu este iubită de alesul inimii ei și hotărârea acestuia de a nu se căsători cu ea: „Zbura o păuniță/ Și-a căzut în mijlocul mării/ Căzând în mare striga că se prăpădește.// Soarele apune, seara e aproape/ Oare nu-mi vine iubitul/ În seara asta la mine?/ Dacă nu la mine, măcar la casa mea?/ Și ciocănește în geam să nu ne audă mama.// Când
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
proză, din care marele poet s-a inspirat în poemele sale: ”Călin nebunul, Fata-n grădina de aur, Miron și frumoasa fără corp, Poveste Dochiei și ursitoarele, Ursitoarele, Mușatin și codrul, Dragoș Vodă cel Bătrân, Peste codri sta cetatea, Codrul, măria ta, Doină, doină, greu îmi cazi.” Caietele eminesciene, care se păstrează la Biblioteca Academiei Române, stau mărtuie multora dintre preocupările etnologice(12) ale marelui ”luceafăr al poeziei românești”. Răsfoindu-le, vom observa interesul ambițios al tânărului Eminescu de a competiționa cu
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Acasa > Strofe > Creatie > MĂRIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 982 din 08 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului tot mi-e dor și iar mi-e dor, să beau vin dintr-un ulcior și ulcioru-aș vrea să fie, gura ta, dragă mărie
MĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372888_a_374217]
-
MĂRIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 982 din 08 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului tot mi-e dor și iar mi-e dor, să beau vin dintr-un ulcior și ulcioru-aș vrea să fie, gura ta, dragă mărie, astăzi s-a oprit la poartă toamna cu coșul de toartă și-a venit așa în șoapte să-ți aducă mere coapte și cu toamna hop și eu c-un dar de la dumnezeu, ți-am adus vreo cinici inele, să
MĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372888_a_374217]
-
ploilor rebele să ne strecoare-n vis subtil doar vraja dragostei tiptil, să plec cu tine-n dor de dor, uitând iubirile ce mor, să facem toamna paradis și să plutim așa în vis... duminică, 8 septembrie 2013 Referință Bibliografică: mărie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 982, Anul III, 08 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
MĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372888_a_374217]
-
împărătesei. Aceasta îi examină curioasă fiind deosebit de impresionată de înfățișarea lui Mărțișor. Negru-Cioară se simți dator să facă precizările: - Acesta e tâlharul terorist, haiducul Mărțișor, și ăsta sfrijitu’, frate-său Norocel. - Și vrăjitoarea? îl întrerupse împărăteasa. - Ne-a scăpat scorpia, Măria Ta! se tângui Nor Vânăt. A fugit ca o lașă. - V-a scăpat? urlă Iarna. Ce-am poruncit eu comandantului? Atunci observă că lipsește generalul Prăpădenie. - Unde este comandantul vostru? Generale, unde ești? Din spatele matahalelor, generalul Prăpădenie, cu uniforma șifonată
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
adunau ghem de spaimă ori erau doar cioburi din oglinda celor cunoscute lui, care aci nu-și aveau nici o noimă... Încetează să întrebi de ce ai ajuns aici! Nu știe nimeni! căzu răspunsul la o nouă întrebare ridicată ca uleiul deasupra mării agitate de furtuni din capul lui. Încercă să întredeschidă ochii, dar săgețile violete ale hainelor creaturii, spărgându-se apoi din verde crud în turcoaz, îl hotărâră că e mai înțelept să lase pleoapele plecate. De fapt, eu nu știu nimic
ZILELE BABEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373016_a_374345]
-
s-au făcut fotografii, ba a fost prezentă și TV. Vâlcea UNU. A început derularea programului. „S-a bătut palma” pentru o colaborare culturală între Societatea Culturală Apollon reprezentată de scriitorul George Călin și președintele executiv Anca Elena Călin; Pri- măria orașului Olănești - reprezentant domnul Sorin Vasilache, primar - și Mișcarea Culturală Olăneștiană - 2015 cu al ei reprezentant, poetul Gheorghe Puiu Răducan. Documentul încheiat a fost semnat de cele trei părți și de martorii prezenți la eveni- ment: - George CĂLIN, publicist, scriitor
CUM L-AM CUNOSCUT PE DOMNUL GEORGE CĂLIN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371052_a_372381]
-
s-au făcut fotografii, ba a fost prezentă și TV. Vâlcea UNU. A început derularea programului. „S-a bătut palma” pentru o colaborare culturală între Societatea Culturală Apollon reprezentată de scriitorul George Călin și președintele executiv Anca Elena Călin; Pri- măria orașului Olănești - reprezentant domnul Sorin Vasilache, primar - și Mișcarea Culturală Olăneștiană - 2015 cu al ei reprezentant, poetul Gheorghe Puiu Răducan. Documentul încheiat a fost semnat de cele trei părți și de martorii prezenți la eveni- ment: - George CĂLIN, publicist, scriitor
CUM L-AM CUNOSCUT PE DOMNUL GEORGE CĂLIN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371052_a_372381]
-
care îi făceau sărutările mai fierbinți și mai pasionale, abandonânduse cu totul în brațele mele dornice de a o ocroti, cu toată iubirea ce i-o purtam”.sau “Căldura a pus stăpânire pe liniștea apei, doar unduiri ușoare dansau deasupra mării. Se anunța o zi caniculară de vară, iar eu pluteam pe mare. Din când în când, introduceam șapca de blugi în apă, o storceam ușor și o așezam pe creștetul capului. Apa se prelingea peste umeri, iar răcoarea mă înfioara
OPINIA UNUI MEMBRU AL UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMANIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371177_a_372506]