18,730 matches
-
căzut iarna cu trii viscole, zăpada a ajuns la streșinile caselor, di nu se putea ieși oamini den casă(...) cari oamini de câte 50-60 de ani bătrâni, n-au mai apucat iarna ca aceasta”. O altă însemnare-manuscris ne-a lăsat mărturie despre iarna din 1778, „atuncia vremea a fost caldă de îmblai pă la Bobotează cu cămașa”. Meteorologul N. Topor, cel care a elaborat pentru prima dată în lume prognoze pe termen lung (1946), analizează în volumul „Ani ploioși, ani secetoși
Agenda2005-05-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283341_a_284670]
-
ba chiar moarte de la păgânii care li se împotriveau. Scopul acelei admirabile evocări a fost întărirea în credință a membrilor comunității creștine, încurajarea ucenicilor lui Hristos, ca și ei să urmeze calea înaintemergătorilor credinței. „Având în fața noastră atâta nor de mărturii, să lepădăm orice povară și păcatul ce grabnic ne împresoară și să alergăm cu stăruință la lupta ce ne stă înainte, cu ochii ațintiți asupra lui Iisus“ (Evrei 12, 1-2). Un scop asemănător urmărește Biserica prin cinstirea Sfinților Trei Ierarhi
Agenda2005-05-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283345_a_284674]
-
întâlnindu-se geologi, geografi, biologi, paleontologi, antropologi, arheologi și biologi. Din efortul unei asemenea reuniuni de specialiști se va naște, în 1899, speologia (știința despre peșteri). Peșterile au conservat documente de netăgăduit, care atestă eforturile oamenilor spre propria lor devenire. Mărturie sunt nu doar valorile științifice pe care le-au perpetuat, ci și expresia artistică a acestor valori, argumentate de picturile rupestre și de gravurile descoperite în peșterile de la Altamira, Le Combarelles și Font de Gaume. Studiile științifice dedicate peșterilor s-
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
vizitată de însuși împăratul Iosif al II-lea l La sfârșitul secolului al XVII-lea aici se stabilesc familii de macedoromâni și greci, cei mai bogați fiind frații Nacu, care cumpără domeniul Sânnicolau Mare în 1781, rămânând până astăzi, drept mărturie a epocii, Castelul care le poartă numele. Ulterior, o parte din familie s-a catolicizat sub numele de Nako.
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
care să amintească de tragedia Holocaustului, precum și stimularea cercetării istorice a acestui tragic fenomen. În cadrul opționalului, elevii vor învăța despre: Evreii în lumea antică și medievală, Istoria evreilor din România, Despre antisemitism, Holocaustul, Acțiuni de solidaritate a românilor cu evreii, Mărturii ale supraviețuitorilor, Perceperea Holocaustului în perioada postbelică, Evreii în lumea contemporană, Contribuția evreilor la dezvoltarea patrimoniului cultural și economic românesc. Colaborare româno-maghiară l În învățământul cu profil silvic Relațiile de parteneriat stabilite de școlile românești cu școli din alte țări
Agenda2004-28-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282636_a_283965]
-
secolelor, Timișoara a fost înfrumusețată, îmbogățită de creații artistice deopotrivă bisericești și laice, pe care vremurile le-au păstrat sau, dimpotrivă, le-au zăvorât în tainița neființei, ecourile existenței lor nerăzbătând decât grație puterii cuvântului scris. Nu sunt puține aceste mărturii pierdute ale trecutului, a căror memorie o mai păstrează străzile, piețele sau parcurile urbei. Una dintre acestea putea fi întâlnită, până acum aproape o sută de ani, în Parcul Central. Baronul din noroi La jumătatea secolului al XIX-lea, pe
Agenda2004-28-04-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/282637_a_283966]
-
mai important pentru istoria României s-a născut chiar din acele zile. N-a fost delegat să nu-și păstreze amintirile cu pioșenie. N-a fost suflet de unionist rămas acasă să nu fi căutat să aibă, într-un fel, mărturia că a trăit cea mai senzațională experiență a timpului său. Aceste mărturii, sub formă de scrisori, tipărituri, cărți poștale, timbre, medalii sunt mândria multor colecționari, care pot reface, din piese aparent neînsemnate, comoara zilei de 1 Decembrie. Marius Munteanu, spre
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
N-a fost delegat să nu-și păstreze amintirile cu pioșenie. N-a fost suflet de unionist rămas acasă să nu fi căutat să aibă, într-un fel, mărturia că a trăit cea mai senzațională experiență a timpului său. Aceste mărturii, sub formă de scrisori, tipărituri, cărți poștale, timbre, medalii sunt mândria multor colecționari, care pot reface, din piese aparent neînsemnate, comoara zilei de 1 Decembrie. Marius Munteanu, spre pildă, un pasionat filatelist timișorean, care și-a stabilit ca temă Transilvania
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
din punct de vedere juridic, să creadă și să admită existența lui Dumnezeu, decît atunci cînd, prestîndu-se un jurămînt, și de teamă față de o putere supremă atotvăzătoare, a cărei răzbunare ar trebui să se exercite solemn în cazul în care mărturiile lor ar fi false, ei să poată fi constrînși să fie veridici în afirmații și sinceri în promisiuni. Nu se ia în considerație aici moralitatea acestor două exemple, ci numai o superstiție oarbă a oamenilor, căci în probleme juridice nu
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
agenda evenimentelor 27. 11. 2004 - 3. 12. 2004 SÂMBĂTĂ l Reuniunea miniștrilor de externe și ai economiei ai Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (Laos, Ventiane). DUMINICĂ l Sărbătoare națională a Republicii Albania. LUNI l Premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero depune mărturie în fața Comisiei care anchetează atentatele din 11 martie a.c. de la Madrid l Miniștrii de externe ai statelor U.E. se întâlnesc cu omologii lor din statele mediteraneene (Haga) l Turneu în Sudan și Etiopia al ministrului de externe danez, Per Stig
Agenda2004-48-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/283105_a_284434]
-
Premiul special. Tematica acestei competiții a fost „Aniversare“. ( S. P.) Cultură creștină În cadrul Cursului de spiritualitate și cultură creștin-ortodoxă organizat de Asociația Studenților Creștin Ortodocși Români - filiala Timișoara, arhim. Vasile Prescure, exarh în Arhiepiscopia Craiovei, va susține conferința cu tema „Mărturii despre părintele Arsenie Boca“ miercuri, 24 noiembrie, de la ora 19, în amfiteatrul 1 al Universității de Medicină și Farmacie 2 din Timișoara (Spl. T. Vladimirescu - vizavi de Spitalul CFR). ( L. S.) Program MBA Graduate School of Business din cadrul Universității Central
Agenda2004-47-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283081_a_284410]
-
cărțile sale par să indice incapacitatea cronică a autorului de a focaliză realul. O oarecare insensibilitate față de datele exterioare ale vieții, cuplata cu o obsesiva "viețuire intru idee", pare să ateste la Noica existența unei forme ușoare de donquijotism. Stă mărturie pentru această fișa clinică pe care Noica însuși, în dublă calitate de medic și pacient, o atașează cărții sale Șase maladii ale spiritului contemporan. Să nu ne lăsăm înșelați! Singură maladie spirituală pe care Noica și-o recunoaște este ahoretia
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
acele repere pe care nici o furie destructiva nu le poate anihila. Tradusă în cuvinte, acesta atitudine vrea să spună că pictură și arta, în general, pot comenta eroziunea, disoluția și prăbușirea, dar nu cu prețul căderii lor în derizoriu. Pentru că mărturia asupra morții și a putrefacției nu înseamnă moartea și putrefacția artei însăși.
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
Ipoteza cărții e, într-adevăr, seducătoare. E tangenta ideii lui Borges (din Istoria infamiei) și celei a lui Baltrusaitis din celebrele studii de catoptrologie. Evoluția oglinzii, recuperată de către literatura ca simplu obiect real, reflectant, dar și ca metaforă, poate depune mărturie despre o altă evoluție, mai cuprinzătoare: a literaturii înseși, ba chiar a spiritului uman. Corina Ciocârlie își asumă din start această premisa, dar merge mai departe. Pariul cărții ar fi următorul: ain paginile de față vom încerca să vedem în ce măsură
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
oglindă tot mai degradata (ciobita, opacizata parțial, murdărita, deformata, spartă) reflectă mult mai mult decat exteriorul / interiorul celui aflat în fața ei (de obicei o femeie). Ca metaforă a înseși operei literare (în buna tradiție a poeticii mimetice), ea poate depune mărturie despre "vârstele" românului românesc, despre devenirea acestuia. Dacă un hiperexpert în ale teoriei literare ar dori să fisureze construcția Corinei Ciocârlie, demonstrând că armatura e fragilă, acum, la început ar trebui să o facă, presupunând că s-ar simți în
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
frumusețe a edificiului pe care il înaltă. Iar modul în care decupează cele 12 secvențe din istoria românului românesc al secolului XX, descompunându-le apoi, cu ochi scrutător, în fragmente cu valoare de emblemă pentru demonstrația ce va urma, stă mărturie acestei frumuseți. Se înșiruie, așadar, într-un cuprins, la rândul lui conceput "în oglindă", cu două părți simetrice (Peripețiile oglinzii în lumea Alisei și Peripețiile Alisei în lumea oglinzii), 12 autori și 12 române. Liviu Rebreanu, H.P. Bengescu, Camil Petrescu
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
ultimii două sute de ani”; La o prostituare în grup, „Liudka venea, înaltă, zveltă, ochii... într-adevăr... și cu soțul la Interne”; „Îmi amintesc că fusese ameliorat deficitul aperitivelor prevăzute de comitetul raional de partid. De fapt, apăruse salata de dovlecei, mărturie a decăderii. Băutura coborâse și ea în altă categorie, la șlibovița iugoslavă, dragă lui Mișa, la vin... După zece minute, Jbankov începuse să strige, ridicându-se amenințător: - Eu sunt artist, ai înțeles?! Artist! Am fotografiat-o pe nevasta lui Hrușciov
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
și amenințarea potențială a gloatei, revărsarea primitivă a umorii sale, cu implicații inclusiv șovine. De aci apelul sau salubru, cu motivații instinctive, la civilizație, raportarea să la "vîrfurile" de mare altitudine, occidentale, ale acesteia. Sub unghiul ideii "suveranității individualității", autorul Mărturiei unei generații se întîlnește cu "noocrația necesară" a lui Camil Petrescu, astfel cum acesta a statuat-o în coloanele revistei sale, Săptămîna muncii intelectuale și artistice (1924). Cu toate că sursele filosofice și estetice ale gîndirii celor doi autori sînt eterogene, "dictatură
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
față de țară, față de colectivitate, sita această a cernut scrupulos și atent calitățile oamenilor, aducîndu-i, de regulă, în prim-planul existenței social-politice, pe cei cu adevarat merituoși, înzestrați, hărnici și ereditar inteligenți. Arborele genealogic al multor personalități trecute stă - si astazi - mărturie inatacabila a faptului că "talpă țării" a constituit, decenii și decenii la rînd, sursa promovării cetățenilor de excepție, a aristocrației artei și culturii, a meritocrației științifice. Dar vai! apoi, pe creasta valului amintit și reprobabil au săltat o sumedenie de
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
spus, care nu are nevoie, pentru a se valida, de un referent exterior. Faptul că ea stochează atît de multe direcții, ca testează coduri de comunicare atît de variate nu reprezintă, în absolut, decît dovada unei mari neliniști spirituale și mărturia unei imense generozități. Artista este un fel de enciclopedie a momentului, o conștiință cumulativa în care se absorb și se plămădesc toate marile tensiuni ale epocii. Privirea să este panoramica, matură orizontul și adulmeca în germene, la izvor, marile aluviuni
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
încearcă să-l lămurească pe Arnim: "Ea-i mărturisește că-l vede rareori în vis, dar e convinsă că nu i se arătă decât când vrea el". Și astfel Béguin descoperă o întreagă dramă a cuplului din care smulge uneori mărturii "incriminante": "Știu că nu-ți plac deloc visele" îi scrie Bettina poetului. Lucru foarte grav în condițiile în care criticul cercetează extrem de atent vocația visului la fiecare dintre poeți. Ultima parte a cărții îi cuprinde pe romanticii "săi" francezi: lângă
Vocatia visului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17781_a_19106]
-
fundația Memoria că portdrapel al foștilor deținuți politici, dar și Academia Civică, care girează simpozioanele de la Sighet și "Analele Sighet". Nu trebuie scăpate din vedere nici cele cîteva edituri care au colecții specializate pe Gulag: Marineasa de la Timișoara (axată pe mărturii despre deportare și despre rezistență din munți), Ramida, Albatros, Humanitas (prin colecția "Procesul comunismului", dar și înainte de lansarea acesteia) ori chiar Vremea cu "dosarele" ei controversate - toate patru-n București. Directorul Editurii Ramida, Mihai Rădulescu, are la activ mai multe
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
patru-n București. Directorul Editurii Ramida, Mihai Rădulescu, are la activ mai multe cărți despre Gulag, dar aportul sau esențial este masivă "Istorie a literaturii de detenție" din care a publicat deja două tomuri, primul fiind o sinteză a tuturor mărturiilor ori comentariilor despre reeducarea de la Pitești. Ar trebui să adaug, poate, si Institutul Național pentru studiul totalitarismului cu revista acestuia, dar am rezerve față de funcționalitatea lor. Cu siguranta, mi-au scăpat și alți ucenici ai temei aici discutate, față de care
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
despre motivele supraviețuirii sale spirituale. Toate textele despre Ovidiu Cotrus din orizontul lui 1999 sînt fațetele unei prisme ce descompune lumină lui în curcubee. O ediție care să adune laolaltă tot ce a lăsat scris eseistul și criticul literar, precum și mărturii și interpretări critice de felul celor din Orizont, s-ar cuveni alcătuită. Iar din această ediție n-ar putea să lipsească interviul pe care Nicolae Prelipceanu i l-a luat în 1977, în spital, cînd zilele bolnavului erau deja numărate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
n-a făcut parte nici din nomenclatura culturală, nici din diaspora, așteptînd ca lămuririle edificatoare să vină din partea celor ce l-au cunoscut îndeaproape pe autorul Animalelor bolnave în circumstanțele tulburi ale deceniilor opt și nouă, din confruntarea unor asemenea mărturii cu documentele, cu întreg corpusul de date obiective, si, evident, din impactul celui în cauză cu obiecțiile - nu puține și deloc lipsite de gravitate - ce i se aduc. Unor ipoteze dure, însă, prin forță lucrurilor exterioare experienței mele directe, le
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]