845 matches
-
lemn, curbată, făină, pentru a o cântări, părea că o avalanșă de zăpadă, se abate În interiorul borcanului. Așa mi se părea, atunci când Îmi lipeam chipul meu de copil de fereastra prăvăliei, pentru a privi În voie forfota dinăuntru. Făina moale, mătăsoasă, pe care o mângâiam acasă, Înainte de-a fi transformată În pasta care creștea În cuptor, era acolo, În prăvălie În cantități uriașe, În borcanul transparent, pe care imaginația mea Îl vedea ca pe un oraș mic, Înzăpezit.,, Antoniu, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mână, am adormit. Cineva mi-a dat În vis un buchet de flori de păducel, și un colac de salvare din zahăr candel. Aerul din jur mirosea a prăjituri umplute cu magiun, și o pisică lingușitoare Își freca blana neagră, mătăsoasă, de obrajii mei. Primul obiect pe care-l văd când mă trezesc din somn este oala de noapte din faianță de Salzburg, un obiect funcțional și azi, desăvârșit ca proporție, decorat discret cu niște arbuști gălbui pictați cu multă migală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
O Albă ca Zăpada printre munți de cârpe și obiecte ciobite pe care le curăță frenetic Îndreptându-se din când În când de spate și privind cerul. Seara, de un albastru incert se lasă ușor, pe nesimțite ca un văl mătăsos. Plăcințica și-a terminat treaba, a Întins pe crengile unui copăcel uscat și pricăjit cârpele, a aranjat obiectele ,,casnice,, pe așa zisa masă din Încăpere și acum, Îl descoase pe Antoniu, punându-i Întrebare după Întrebare cu un firesc care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cu cafea și un album plin cu fotografii din care privește melancolic aceeași femeie cu ochi mari, căprui. Lumina dimineților nu poate intra prin ferestre, pentru că draperiile ocru sunt rareori date la oparte. În zilele Însorite se zăresc totuși dâre mătăsoase, gălbui. Își scrie jurnalul cu meticulozitate, ca un chirurg ce se pregătește Îndelung pentru o operație revoluționară. Întâi iunie Azi noapte am visat un ozene. Deasupra primăriei, am zărit un punct luminos ca o portocală. Acoperișul primăriei a devenit uriaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
vârsta mea care sufereau din dragoste sau dimpotrivă găsiseră În ea, o adevărată Îndeletnicire, un fel de joacă continuă.,, Kawabata Îl ascultă atent pe Antoniu și ochii lui asiatici se Închid din când În când pentru o clipă, de parcă fâșiile mătăsoase de lumină care au intrat În Încăpere, Îi provoacă durere. ,, Când am cunoscut-o pe Ema, aveam 23 de ani, și eram un student foarte bun. Noapte de noapte stăteam aplecat asupra cărților, nepăsător la distracțiile celor de vârsta mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
aciuiată Într-un pom din apropiere, Își trimite ciudatul cântec În eter. Femeia tresare și-și face cruce.de trei ori. E timpul ca amândoi să se lase În voia somnului. Odată ajunși, ca după o lungă expediție, În intimitatea mătăsoasă a patului, bărbatul o posedă cu brutalitate, ca un adolescent stângaci. Singurul lucru care-l face Într-un târziu, să se oprească din năvala asta copilărească, este parfumul discret, amărui răspândit de trupul ei, care-i amintește brusc de parfumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Cenaclului umoriștilor ,,Valentin Silvestru” al Casei de cultură din Vaslui și frecventează, în paralel, și ședințele Cenaclului literar ,,Ion Iancu Lefter”, având la dispoziție un timp nelimitat în ipostaza de tânăr pensionar. În cel dintâi cenaclu a apărut discret și mătăsos, integrând-se fără nici o dificultate unei echipe eclectice de spirite orgolioase și, câteodată, imprevizibile. Lam apreciat pentru delicatețea detașată și înțeleaptă pe care a afișat-o în fața spectacolului derutant al vanităților literare. Este axiomatic adevărul că umoriștii, aidoma fraților mai
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
voi, muzici astrale, sunete de pietre îndrăgostite de dănțuitorul trup al hohotitoarelor raze de soare? ce grădini de subacvatice plante străbateți pentru a ajunge la turbăria ce ne încinge ca o cunună de spini? ce universuri lichide va încarcă de mătăsoase atingeri, de sonuri halucinate, cu trup de pești săgetând labirintic și-n gurile mute ecoul adânc ascunzând? ce gușă de pasăre vă leagănă expert, înainte de-a vă vărsa ca pe un foc ce topește zăpezi și geruri învârtoșate? peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
care fusese rănit Hermann, a fost o piesă centrală În dosarul de pensie. Își amintește prima dată când a Întrezărit acest episod din viața acesteia: șoaptele Christei și piciorul ei Încolăcit Între picioarele lui, mâna lui, jucându-se cu părul mătăsos al sexului ei, cearșafurile umede și bâzâitul unui țânțar rezistent la Autan. O tragedie, un serial de televiziune, cu un deus ex machina salvator: până să fie luată decizia tribunalului, formele făcute și banii de pensie dați retroactiv familiei Îndoliate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
prin oraș, iar bănuții de aur sunt darul meu pentru tristețile tale, țintuite În fotolii vechi și-n rânduri Înșirate pe foi mototolite și aruncate la coș. Nu-ți fie teamă de măreția atâtor asfințituri ce ard În părul lung, mătăsos, și nici de florile ce-au rămas ca o mirare pe trupu-mi firav, lunecos. Doar lumină și rouă am adunat În drumul meu, spre templele cerești, unde fericirea pâlpâie În lumânări stelare. Deschide,ascultă-mă, iubite! pe străzi s-a
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
oraș. Nu cumva te-ai căsătorit? Ba da! Cu “blondul” de la mecanică. Îl știi. Toate fetele Îl strigau În acest fel. Mă uitam la ea cu admirație. Era plină de energie și seninătate. Părul, șaten Închis, Îi aluneca În onduleuri mătăsoase până pe umeri. Cei mai frumoși erau ochii albaștri-verzui, gata să te seducă. Te rog, hai să intrăm puțin și În curtea liceului! Mie tare dor să mai aud clopoțelul sunând. Știi cât mă bucur că am insistat să fac un
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
fost de spațiul de cazare. Camera curată, văruită În alb, cele două paturi din lemn, având saltea relaxa și lenjerie albă, impecabilă. Unul din paturi era pregătit, având pilota introdusă În cearceaful plic. Celălalt pat era acoperit cu o husă mătăsoasă, de culoare albastru deschis, având cusute din loc În loc, Într-o nuanță mai Închisă, câteva floricele. Fața de pernă, de culoare albă, avea aplicată la unul din colțuri, o broderie În formă de triunghi, lucrată la mașină, cu câteva floricele
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
concretă prin cuvânt sau faptă. Dar ea va rămâne axa în jurul căreia se psalmodiază: „Ca o umbră, ce visare, ca o umbră te apasă/ muzici blânde tempresoare umerii să ți-i mângâie,/ părul tău ca raza lunii, ca o iarbă mătăsoasă/ mi te-arată numai mie, mi se-arată numai mie./.../ Eu cu mâna să te caut ca pe cel mai tainic chin/ și să simt cum nordul moare și în dropii e senin.../”. Și printre sute de idei ce-și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
timp, că-l doream. îmi doream să mă atingă, să fie tandru cu mine, să mă sărute, să-i simt bărbia nerasă pe obraz, să-i respir parfumul pielii. Am ridicat o mână tremurândă și i-am atins ușor părul mătăsos. în secunda în care l-am atins, zăgazul s-a rupt. De data asta n-am mai așteptat ca nebunia să treacă. Am căzut unul peste celălalt trăgând, sfâșiind, sărutând și zgâriind. Gâfâind, i-am rupt cămașa încercând să i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
De data asta n-am mai așteptat ca nebunia să treacă. Am căzut unul peste celălalt trăgând, sfâșiind, sărutând și zgâriind. Gâfâind, i-am rupt cămașa încercând să i-o scot cât mai repede ca să-i mângâi cu palmele pielea mătăsoasă și linia de păr care-i urca pe burtă. Brațele lui mă înlănțuiseră. Luke mă mângâia și mă mușca. Apoi și-a înfipt degetele în părul meu, mi-a tras capul pe spate și m-a sărutat atât de pasional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
zis Luke. Una dintre cele mai bune. Stând într-o rână, ochii au început să i se închidă, iar discursul a început să i se-nmoaie până când a devenit o simplă bolboroseală. M-am întins de-a lungul spatelui lui mătăsos, l-am luat în brațe, pipăindu-i ușor stomacul ca să văd dacă și al lui scotea aceleași sunete ca al meu. Nu scotea. După ce Luke a adormit, am rămas cu gândul la prezervativul pe care-l avusese în haină. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
lungi. Dinspre Helen s-a auzit un hohot de râs zgomotos și neplăcut. I-auzi la ea, a șuierat ea. Ești așa de amărâtă! Ia uită-te la părul meu! m-a invitat ea ridicându-și o parte din șuvițele mătăsoase și lungi până la brâu. E despicat de nu se poate! Dar crezi că mă deranjează? Deloc! Miercuri, am pierdut ore întregi cu pregătirile. Care au început din secunda în care m-am trezit îpe la două și jumătate) și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
poststalinist și puritan). Aceasta explică denumirea - universal acceptată - de „moartea pasiunii“ și încercarea disperată a nenumărate amante și soții să facă rost de chiloți de la pachet, veniți din subsolurile Prisunic-ului parizian, triste imitații sintetice de mâna a șaptea ale fanteziilor mătăsoase de la etajele inaccesibile ale modei europene. Lucrurile nu se opresc însă aici. Cele de mai sus constituie doar primul - și cel mai puțin controversabil - strat al realității. Dar oricine știe pe propria-i piele că existența e un lucru complex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
de la spitalul de nebuni. Primul impuls era senin, de evadare, nu de incitare la fapte. Sora mai mare a vecinei de la care îmi completam colecția de junk se numea Anca și era cea mai frumoasă fată din cartier. Avea rochii mătăsoase, lungi și cu imprimeu înflorat, exact cum văzusem în revista Femeia, la care se abonase soră-mea. Purta pantofi cu toc și îmi plăcea mult să o privesc coborând strada spre casă, călcând din piatră în piatră, ca pe ouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
pantaloni din cânepă peste care era încins cu un brâu din in împodobit cu nestemate. Pletele-i albe ce curgeau peste umeri și spate, până sub omoplați se scăldau în razele soarelui de dimineață. Barba de un alb strălucitor și mătăsos, de lungă ce era, o purta în jurul gâtului.. Pe cap purta un basc având calota croită din cânepă, fundul din in iar bentița era o lucrătură făcută de vreo mână fermecată din ațe de diverse culori. Picioarele subțiri și mici
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
produse de o guriță mică, invizibilă, a insectei memoriei tale. când femeia este gravidă mireasa regală vede în vis această insectă cu picioare albastre, lucioase, din gurița căreia iese un fir foarte subțire, alb strălucitor, foarte alb, alb pur, alb mătăsos, luminos, alb-alb. nouă în al treilea loc: când ai pierdut pofta de viață, gândește-te la fesele lucrurilor. și cartea aceasta are nu numai două, ci foarte multe fese. și ceasul deșteptător are o fesă rumenă, apetisantă. și scrisul poemelor
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ar fi egal! - R, r... - Cel mult, m-ar indispune să capăt din afacerea asta vreo boală. - R... - Când te gândești că i-ai mângâiat burticica plinuță, de om carese pregătește să îmbătrînească cu voioșie... Deasupra și dedesubtul ei, perișor mătăsos, creț! Și tot mecanismul în funcțiune! -R!... I-am dat o palmă. După o liniște lungă, Ioana rostește răspicat: - Așa ceva nu se uită niciodată! Nici eu nu voi uita niciodată gestul meu. Îmi va fi scârbă de el, orice s-
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
cu propria ei mână spre un sfârc... El se avântă flămând spre una din urechile ei, ca și cum stimularea suficientă a acesteia ar fi putut determina apariția misterioasă a lactației. Se freca afectuos de ea, gâfâind și scâncind ușor. Coapsa lui mătăsoasă alunecă peste a ei, mâna liberă îi atinse umărul și, asemenea unui marinar cățărându-se pe catarg, se urcă la bord neașteptat de ușor. Dar nu fusese dintotdeauna așa? Ia amintește-ți puțin prologul... Și amintește-ți acele trei mișcări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
atentă. Pielea albicioasă arăta foarte palidă, izbind ochiul spectatorului, de parcă fata ar fi fost atacată de vreo erupție sau alergie. Avea niște sâni mari, jalnici, încrețiți chiar în mijloc, în timp ce un pliu de carne înconjura befelia înaltă a pantalonilor bleumarin, mătăsoși ca șortul unui sportiv. Da, partea de sus a sânilor avea mici creneluri, încă și mai albe ca restul pielii. Asemenea urme la douăzeci de ani sau la nouăsprezece: ceva nu era în regulă. Ființa își trăda oboseala și nesiguranța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
s-a întors în pat. Nici nu se punea problema să mă duc după ea. Știi, interiorul coapsei fetei ăsteia e deosebit de neted. Pielea e a dracului de excitată acolo: are luciul unui șarpe. Când te uiți, descoperi cute complice, mătăsoase, în tendoanele de lângă crăpătură. Nu dai în fiecare zi peste fete cu asemenea coapse pe dinăuntrul lor. Selina arată ca o fată din revistele pentru bărbați. Probabil că e o fată din revistele pentru bărbați: astăzi sunt atât de multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]