2,090 matches
-
colț. A ajuns ca vai de ea.” „Măturați mult ?” a întrebat moșul. „Măturăm, ce să facem. Toată lumea care intră și se roagă să primeasca daruri, lasă în urmă gunoi. Pe afară, tinerii aruncă pe unde apucă ce au în mână. Mătur de câte 10 ori numai dimineața în fața Bisericii. Peste un ceas, este la fel, nici nu se vede că am măturat”. Moșul avea iar ceva în ochi. S-a întors. „Măturați în continuare, doamnă. Vă aduc eu o matură”. Și
MĂTURA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342537_a_343866]
-
roagă să primeasca daruri, lasă în urmă gunoi. Pe afară, tinerii aruncă pe unde apucă ce au în mână. Mătur de câte 10 ori numai dimineața în fața Bisericii. Peste un ceas, este la fel, nici nu se vede că am măturat”. Moșul avea iar ceva în ochi. S-a întors. „Măturați în continuare, doamnă. Vă aduc eu o matură”. Și moș Nicolae le-a adus o mătură, după cum i s-a cerut. Altora le-a îndeplinit alte dorințe: jucării, păpuși, salarii
MĂTURA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342537_a_343866]
-
tinerii aruncă pe unde apucă ce au în mână. Mătur de câte 10 ori numai dimineața în fața Bisericii. Peste un ceas, este la fel, nici nu se vede că am măturat”. Moșul avea iar ceva în ochi. S-a întors. „Măturați în continuare, doamnă. Vă aduc eu o matură”. Și moș Nicolae le-a adus o mătură, după cum i s-a cerut. Altora le-a îndeplinit alte dorințe: jucării, păpuși, salarii, mașini de lux, legi mai umane, avantaje sociale, excursii în
MĂTURA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342537_a_343866]
-
bine folosit, încât abia se mai ținea în sârmă. Avea iar un ochi umezit. Ninsoarea asta sărată, măruntă... Anul acesta, nici bătrânica, nici femeia, nici fetița, nu mai erau de față. Întârziaseră. Totuși, cu o seară înainte, cineva, femeia, fetița, măturase lună toată curtea. Și lăsase mătura rezemată de zidul bisericii. „Adu-ne, moșule, o mătură și în acest an. Căci, uite, lumea intră aici și iese. Țăranii vin la oraș și pleacă. Tinerii aruncă tot ce le prisosește, pe jos
MĂTURA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342537_a_343866]
-
a pogorât ca un fulger pentru a se aprinde în inimile și sufletele celor care au mai rămas eroi creștini, demni ca autoritate a mărturisirii ortodoxe. Ecoul Mărturisitorului s-a prăvălit ca un înverșunat torent, ca o mare cascadă care, mătură în calea sa toate puhoaiele meschine, persecutoare, prigonitoare, politicianiste, ca un mare fluviu învolburat așa cum îl definea în stilul său filosoful Constantin Noica pe orgoliosul naționalist profesor Iorga: „... e ca Dunărea, spală malurile și poartă tot: case, nămolul fertil, pomi
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
puține comentarii din partea trecătorilor. Desigur, apariția ei depășea ceea ce oamenii erau obișnuiți să vadă în orele dimineții, în plin centru al orașului. O mireasă la vârsta senectuții nu-și mai pune o rochie albă de dantelă, cu o trenă care mătură trotuarul. Dar tocmai această ciudățenie îi procură Lindei un sentiment de euforie. Ca să uluiești niște necunoscuți așa dintr-o toană, într-o zi obișnuită, merita să te dai un pic în spectacol. Capriciu patetic, poate, iar unii erau convinși că
MIREASA NEBUNĂ de HARRY ROSS în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341074_a_342403]
-
și, dacă fuga aceasta ne reușea, destinul meu pe pământ ar fi fost altul, poate o sărbătoare continuă, poate o viață mai frumoasă... Era într-o după masă, tot în acea toamnă mohorâtă, îmi făceam de lucru prin curtea mânăstirii, măturam sau strângeam frunzele uscate, căzute din castanii de pe aleile bisericii. Din clădirea stăreției apare supărat și abătut de-abinelea Pater Vardian, se apropie de mine și mă întreabă dacă îl cunosc pe părintele Visarion. “Da, îl cunosc, i-am răspuns eu
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343970_a_345299]
-
-n altă viață. Autor, Maria Filipoiu CÂND VINE TOAMNA Când vine toamna și frunzele-n pomi ruginesc, Plouă cu nostalgie în ochii ce iubesc. Se stinge vâlvătaie pe-al valurilor dor, De amintiri plăcute, ascunse sub un nor. Când vântul mătură frunze-n parcuri, pe alei, Nefericirea toamnei plouă și-n ochii mei. Se ofilește floarea iubirii de vară Și doarme, ducând vis în flori de primăvară. Dar sună adunarea, al rodniciei corn, Din sânul doamnei toamnă să răspândească zvon, Că
SECȚIUNEA POEZIE- PREMIUL I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342886_a_344215]
-
Acasa > Poezie > Credinta > CHEMARE Autor: Borchin Ovidiu Publicat în: Ediția nr. 1711 din 07 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului E toamnă iubito, afară Pune-mă să număr frunzele Tratează-mă ca odinioară Și ia mătură-mi gândurile. Pune frunză lângă frunză, Galben lângă galben Ieri și astăzi adunate Fă colivă din ele și dă-le foc. E toamnă iubite, în mine Jarul verii înc-arde tare Ai grijă, căldura ce vine Pârjolește până ce doare. Pune frunză
CHEMARE de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343386_a_344715]
-
1989, sub ploaia de gloanțe: Vom muri și vom fi liberi!” Astăzi tinerii musulmani și alături de ei populația disperată de foamete și teroare a țărilor musulmane strigă la fel. Revoluțiile sunt fenomene istorice extraordinare, asemănătoare unor avalanșe din munți, care mătură în calea lor totul, nivelând terenul pentru a răsări o lume nouă, mai plină de speranțe, mai liberă, mai fericită, mai descătușată. Revoluțiile se nasc greu, după o perioadă îndelungată de gestație, se hrănesc cu mult sânge și cu multe
DUHUL LIBERTĂŢII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343449_a_344778]
-
excepție. Este din Buzău, confrate sufletesc, de obârșie, deci, cu maestrul Benone Sinulescu. Aceasta convinge într-o privința faptului că maestrul de la Siriu, un artist de efigie a muzicii folclorice românești nu a secat zona din care provine, n-a măturat ca valul totul, ca să nu mai rămână nimic, nimănui, în urmă. Din contră, a creat cale celor ce vin, i-a descoperit, chiar, pe unii și i-a sprijinit. Nicolae Datcu este unul din interpreții descoperiți de către maestrul Benone Sinulescu
NICOLAE DATCU. DRUMURI CROITE PE TEMEI DE VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344128_a_345457]
-
înseamnă că mă respectă și ... -Vă respectă și doar atât, spuse Simbinacus tăindu-i cuvântul. Ceea ce nu-i totuna cu iubirea, deși respectul are și el locul cuvenit în societate. Comus tăcu făcând un semn cu mâna ca și cum ar fi măturat ceva în fața sa. -Vă voi spune cuvântul acestui Iisus din Nazaret. Această istorisire este absolut necesară ca să înțelegem modul de gândire și punere în practică a ideologiei din cadrul acestui cult incipient. Iisus a spus așa acelui om: Un om cobora
AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342978_a_344307]
-
fătase cu 1 săptămână în urmă iar vițelul se întrema în fiecare zi.. Pentru mine, mersul cu vitele a fost o corvoadă, programul strict, plictiseala ce se aduna, rutina.. Cel mai fericit eram când norii se adunau nervoși iar ploaia mătura cu apele sale satul.. -Hai la masă copile.Hai că scroafa e nemâncată, trebuie să fug la deal oamenii ăia cu mâncare, am o sumedenie de treabă. Bunica.Pot spune că mi-a fost sprijin la bine și la greu
AMELY P 1 FRAGMENT ROMAN. de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343645_a_344974]
-
cântă. Vine un ciclon plin de mâncare, un hambar. Nu mai muncește nimeni o lună. Se termină hambarul ciclonului. - Greierule, facem concerte cu tine. - Cât am eu? - Păi eu vând biletele, eu fac afișele, eu umblu pe la mușuroaiele vecine, eu mătur, eu sunt directoare... Dacă mai rămâne ceva, iei și tu. - Bine. Și cântă. Vine alt ciclon fără mâncare. Greierul cântă. Zboară tot mușuroiul. Greierul cântă. Furnicile se duc cu ciclonul fără mâncare. Greierul cântă. Singur. Furnica Micșunica, din alt mușuroi
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
FUNERARĂ Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Se aștern în față anotimpurile, curtezane ale drumului, cuprinzând în palmă biblioteca spiritului purtător de har... Și părul orelor se lungește, aurit de revelații... Mătură înserarea cu un vis, culcat pe spaima, pe bucuria clorofilei. Absoarbe lumina.... Perdeaua de ceață în care s-au înfășurat clipele își culcă faldul la piciorul unui gând. Filtrează Apollo seninul? Îmi cioplește cu atingerea încă de pe acum piatra funerară
PIATRA FUNERARĂ de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377427_a_378756]
-
spre casă te-am sunat, doar că tu nu ai răspuns, să nu ne certăm, mai bine spune-mi ce ai pregătit de mâncare și să mergem la masă. După plecarea Mihaelei, Lăzărica a zăvorât portița, apoi a continuat să măture prin fața casei. Era sâmbătă, făcuse focul sub pirostria pe care pusese un tuci mare plin cu apă, voia să-și facă baie, se umpluse de praf cât robotise toată ziua. Își construise o baie dar nu era gata, mai avea
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377407_a_378736]
-
-și fruntea tivită-n laur ,,Kyrie eleison, Kyrie eleison ˮ, un murmur se n-alță deodată -Te-am învins Solomoane! ...în piatră, porfiră și aur! Acolo s-a scris oarecând un vis... Orașul lui Constantin... Acolo zidurile au căzut, și puhoaiele au măturat o mie de ani de istorie... Din mare mai răzbat însă acordurile unui cor divin... ,,Luați aminte, acvila cea cu două capete n-a murit. Iat-o ! E vie!ˮ Referință Bibliografică: Constantinopole. Tânguire lângă zidul Sfintei Sofia. / Mihai Condur
CONSTANTINOPOLE. TÂNGUIRE LÂNGĂ ZIDUL SFINTEI SOFIA. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377568_a_378897]
-
-mi zâmbește-n somn. Potirul se umple de picături de fericire și binecuvântare. Între ieri și azi, liniștea mă îmbracă în iubirea-ți brodată peste chipul meu. Sărutul tău princiar luminează înserarea. Îmbrățișarea ta e o pală de vânt ce mătură perdeaua de nori... Iar soarele, --răsfirat în raze peste stânca neclintită-- se miră cum de nu mă-ntreb ce va fi mâine! DAR DE CE? Tremură amintirea, sfidând vremea, în alunecarea lumii. Dar de ce soarele scapătă în marea necuprinsă? Nesfârșitul e
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
de la regulă și cu binecuvântarea stareței. Este vorba despre excepția prevăzută explicit în canonul 15 al Sfântului Nichifor Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului: „Se cuvine călugărițelor a intra în Sfântul Altar să aprindă lumânări și candele, să îl curețe și să l măture”. Acest canon este și al Sfântului Nicolae, patriarhul Constantinopolului, din secolul al XII lea: „Nu trebuie să se oprească monahul care nu s a făcut vinovat de nicio infracțiune de a intra în altar, pentru a aprinde lumânări și candele
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
fine, sursa căcărezelor ce umpleau terenul de sport dimineața și seara, spre disperarea profesorului de educație fizică, Stoi. „Tov director, îi spunea profesorul Stoi, nu se poate să faci educație fizică în căcat. Și până să pun eu să se măture zi de zi terenul, trece ora. Unde mai puneți că căcatul de pe margini, pe care nu-l mai măturăm, ar fi prea de tot, e dus zi de zi pe pantofi în clase de fetele aflate la menstruație, care nu
OREAG ŞI CAPRELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379033_a_380362]
-
director, îi spunea profesorul Stoi, nu se poate să faci educație fizică în căcat. Și până să pun eu să se măture zi de zi terenul, trece ora. Unde mai puneți că căcatul de pe margini, pe care nu-l mai măturăm, ar fi prea de tot, e dus zi de zi pe pantofi în clase de fetele aflate la menstruație, care nu pot fi obligate să facă sport, dar pe care nici de-al dracului nu le las să plece, de
OREAG ŞI CAPRELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379033_a_380362]
-
o venit TAF-u lor să-i ia? Aia face gură? Da ce mă interesează pe mine că rămân să petreacă ăia noaptea în frig? Eu am o răspundere aici. Nu le dau lor socoteală!... Și când le spun să mai măture și ele seara căcatul caprelor de pe terenul de sport, zic că aia nu a treaba lor, că nu intră în metri lor pătrați. Și că până dimineața căcatul se face oricum la loc, că caprele vin și trec, că s-
OREAG ŞI CAPRELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379033_a_380362]
-
Sau răspunzi în doi peri, Pentru tine eu vreau Să urc azi în cer, De acolo privind Să-nțeleg de ce tu Poți să spui mereu nu, De ce nu te conving, De ce-n viață omătul și frigul domină, de ce timpul ne mătură cu-ntuneric, lumină sau lumina e numai în sufletul meu, dacă eu nu am suflet, mai avem Dumnezeu? Ruga mea e-ndreptată Spre cine, spre ce? Ruginite cuvinte, Le temps est passe! Boris Marian Referință Bibliografică: Dacă poeții... / Boris Mehr : Confluențe
DACĂ POEȚII… de BORIS MEHR în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379886_a_381215]
-
urmată de pești mici, argintii. Murea împăratul Orientului. Dar ce le păsa celor din Nord? Jurnalistul Hamlet căuta un amator de interviuri. Nimeni nu-i răpundea la salut, o încrâncenare din partea localnicilor, de ce? A doua moarte era cea adevărată. Vântul mătura frunzele, toți așteptau ceva. Magul de la Răsărit trăgea să moară. Apoi va veni primăvara, cântecele florilor și zburătoarelor vor acoperi orice urmă de nefericire. ************************************************** O doamnă veni din concediu , deschise ușa, mirosea a mare, un delfin strătea pe fotoliu, discuta
PUTEREA DRAGOSTEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379982_a_381311]
-
fitness de prin anii 2008-2013, când mergeam aproape zilnic la sala de forță. Ce să vă spun ? Înaltă, aproape cât mine de înaltă, brunetă, un corp superb de top-model (fitness-ul practicat), niște ochi albaștri care pur și simplu te măturau de pe stradă în primul tomberon, ca pe-un banal gunoi. Nu ne mai văzusem de foarte mult timp, știam doar că a părăsit localitatea și a renunțat la postul de aici pentru a lucra într-o sală de sport dintr-
BUNICUŢĂ LA TREIZECI ŞI DOI DE ANI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381852_a_383181]