6,244 matches
-
meargă mai bine în anul 2006, apelați la doamna magiei albe, Larisa. Ea vă poate ajuta la scoaterea argintului viu, dezleagă cununii, împreunări de familii, alcoolism, aduce spor în casele oamenilor. Tel. 0724924978, 0742653729. Cristina, din Timișoara, îi mulțumesc doamnei magiei albe Larisa că mi-a adus soțul înapoi. Tel. 0724924978, 0742653729. Pentru întâlnirea de 30 de ani, absolvenții promoției 1976 a Liceului de Informatică Timișoara sunt rugați să sune la tel. 217769, 0724369136. DECESE Înregistrate la Timișoara în perioada 12
Agenda2006-03-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284645_a_285974]
-
află în Timișoara. Ea vă poate ajuta în orice fel de problemă, precum scoaterea argintului viu, vindecă epilepsia, impotența, alcoolismul și multe alte boli, dezleagă cununii, aduce persoana iubită, ajută în afaceri, aduce spor, cu plante și puterile ei de magie albă. Ea vă poate ajuta în orice fel de problemă. O puteți apela cu încredere la tel. 0743435942. Celebra vrăjitoare Rodica se află în Timișoara la cerința oamenilor. Ea vă poate ajuta în orice fel de problemă, scoate argintul viu
Agenda2006-02-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284620_a_285949]
-
o C.M. pentru o țară în care rugby-ul și cricket-ul produc satisfacții. De la Perth, în vest, până la Sydney (est), fanii entuziaști au ieșit pe străzi, imediat după fluierul final, în pofida unei diferențe de fus orar de aproape zece ore. „Magie pură”, a titrat „Herald Sun” din Melbourne. Cu tunurile pe Cocoși După remiza cu Elveția, presa franceză a apreciat că reprezentantiva Cocoșului Galic a ratat debutul la C.M. „Fără ritm, fără imaginație și practic fără ocazii de gol, coechipierii lui
Agenda2006-24-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285050_a_286379]
-
de creație din România. O fundație de Rubin Se spune că rubinul este considerat piatra vieții, care fortifică inima și redă vigoarea. În Evul Mediu i s-au atribuit puteri magice: rubinul îi apără pe credincioși de diavoli și de magia neagră. Pentru Timișoara, Fundația Rubin înseamnă, în primul rând, promovarea artei de valoare. Publicată pe site-ul oficial al fundației, prezentarea misiunii Rubin în Timișoara este elocventă: „Misiunea Fundației Rubin este să promoveze artele prin mijloace neconvenționale și să repună
Agenda2006-33-06-01-senzational 4 () [Corola-journal/Journalistic/285129_a_286458]
-
îndrăgostiții și multe altele. Vă poate dezlega de la distanță pe datele personale. Sunați-o la unul din următoarele numere de tele- fon: 0244/545672, 0744288220, 0720511372. Incontestabila vrăjitoare Monica, nepoata mamei Omida, se află în Timișoara. Cu puterile ei de magie albă, ea vă poate ajuta în orice fel de problemă: scoate ar- gintul viu, ameliorează epilepsia, alcoolismul, impotența și multe alte boli, aduce persoana iubită, dezleagă cununii, ajută în spor și afaceri. Puteți s-o apelați cu încredere la tel
Agenda2006-33-06-01-mica publictate () [Corola-journal/Journalistic/285124_a_286453]
-
ușor să întâmpinăm această naivitate cu o propoziție elementară a esteticii: acolo unde se realizează o formă se efectuează o operație conștientă asupra unui material amorf, subordonat puterii omului. Dar cei care cultivă acest spontaneism, ascunzându-se sub umbrela unei magii prăfuite, își iau de obicei drept acoperire teama, invocată adesea, de a nu «risipi farmecul». Asemenea false măsuri de securitate țin, fără îndoială, cel puțin de o vinovată lipsă de curiozitate; a pretexta că optezi pentru irațional și a-ți
Figura unui critic literar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3915_a_5240]
-
să determine etnia fiecăreia ceea ce nu reușește, așadar semnele exterioare ale țigăncii sînt vagi. Baba care conduce stabilimentul e și ea țigancă, de unde numele locului. Dar atît. Mobilul autorului pare să fie exotismul etniei, care teoretic vine în atingere cu magia, cu nomadismul. Totuși, căderea lui Gavrilescu în falia temporală și revenirea lui „la țigănci” atunci cînd constată că în lumea în care s-a trezit nu mai are ce căuta, în loc de ore trecînd ani, nu au legătură directă, nici enunțată
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
sfîrșitul cuvîntului - un vers fără rimă al cărui suflu este asemănător cu cel al versului alb în engleză, germană și română, limbi cu accent mobil. Pare un subiect tehnic, dar de fapt este direct legat de elanul poetic și de magia lumilor evocate. Pe mai lungă durată, pun la punct sutele de pagini de articole publicate în ultimii zece ani pe tema legăturilor dintre literatură și idealurile umane, sperînd să le pot lega într-o carte pe acest subiect, prezent în
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
cu foarte redusă autocenzură, a unei personalitrăți gigantice”, constituie „una din lecturile cele mai surprinzătoare, variate, instructive care se poate imagina”. O evaluare, în alt sens, întreprinde și Christopher Domínguez Michael, eseist, romancier și critic literar mexican, în eseul La magia blanca de Pasternak, o analiză a receptării romanului Doctorul Jivago cu care scriitorul rus a obținut succesul răsunător la marele public și Nobelul în 1958. Comentând cele două posible lecturi, politică și estetică și polarizarea reacțiilor critice spre elogiu (Nicola
„Suntem ceea ce citim“ by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4344_a_5669]
-
nu era o fată. O priveam deci cu toții, și problema era că nu găseam nimic sexual, nimic care să aibă de a face cu dorința, ca și cum privirea s-ar fi desprins de corp, iar asta mi s-a părut o magie: că un corp putea să se miște ca și cum ar fi fost o forță pură, nu un corp gol. Chiar și când am privit-o între picioare, am îndrăznit s-o fac, pentru că ea îmi dădea voie, nu mai exista acolo
Alessandro Baricco - EMAUS () [Corola-journal/Journalistic/4296_a_5621]
-
cețurile morții. Șoarecii și șobolanii, supraviețuind încă din smârcurile și grotele dinozaurilor, se târau epuizați, lăsându-se striviți sub copitele femeii Cerboaice care înainta stăruitoare, înlăturând obstacol după obstacol din calea ei, contopindu-se și lăsându-se în voia acelei magii negre, misterioasă și absurdă, prin care se încăpățâna să străbată cu-aceeași neșovăială sinucigașă apele morții și să ajungă "dincolo". În prima noapte spre dimineață cerul a căzut într-o lumină arzătoare și rece de metal. Femeia cerboaică s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
generală. Lucrurile au fost puse la locul lor, principial, de intervenții calme și lucide precum cele ale lui Andrei Pleșu sau Teodor Baconsky. Așa cum scria Andrei Pleșu, „e nevoie de oarecare diletantism ca să-ți închipui că pentru a deosebi între magie și mistică, pentru a defini alchimia ca drum spre Piatra Filozofală și metafizica drept «știință a absolutului» trebuie să te «inspiri» din d-na Underhill și din Bergson“. Iar Teodor Baconsky observa că e nevoie de o considerabilă doză de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de cartea ei pentru a gândi acele lucruri. Prelegerea a XVI-a, Mistic și magic, își are corespondentul în secțiunea introductivă a capitolului „The characteristics of mysticism“ din cartea lui Underhill, care începe prin a face distincție între mistică și magie, și în ultimul capitol al primei părți a acesteia, intitulat chiar „Mysticism and magic“. Marta Petreu susține că începutul prelegerii lui Nae Ionescu e împrumutat din primele pagini ale capitolului „Caracteristicile misticii“. Dar avem de-a face acolo cu o
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de-a face acolo cu o afirmație de cea mai mare banalitate, care explicitează chiar tema prelegerii: distincția dintre cele două atitudini spirituale. Cum altfel ar fi putut începe și unul și altul? Apoi ea face lista caracteristicilor - antinomice - ale magiei și misticii din cursul lui Nae Ionescu, declarându le un „rezumat selectiv și simplificat“ al celor două capitole menționate din cartea lui Underhill. Judecata aceasta poate părea justă la o primă privire, mai ales că Nae Ionescu își recunoaște debitul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Judecata aceasta poate părea justă la o primă privire, mai ales că Nae Ionescu își recunoaște debitul atunci când afirmă: „Dacă ar fi să întrebuințez o formulă care nu este a mea, pentru a deosebi magic și mistic, aș spune că magia ia și mistica dă.“ (Formula e folosită de Underhill, care nu e totuși creatoarea ei.) La o analiză atentă, însă, termenii folosiți de Nae Ionescu nu corespund decât parțial celor aleși de Underhill. O corespondență, fie și parțială, era inevitabilă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
analiză atentă, însă, termenii folosiți de Nae Ionescu nu corespund decât parțial celor aleși de Underhill. O corespondență, fie și parțială, era inevitabilă dat fiind că e vorba de același subiect. Totuși modul în care cei doi înțeleg mistica și magia e sensibil diferit. Pentru autoarea engleză, în cazul misticii, voința se unește cu emoțiile într-o „dorință febrilă de a transcende lumea sensibilă“, în timp ce în cazul magiei voința se unește cu intelectul într-o „dorință febrilă de a dobândi cunoașterea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
vorba de același subiect. Totuși modul în care cei doi înțeleg mistica și magia e sensibil diferit. Pentru autoarea engleză, în cazul misticii, voința se unește cu emoțiile într-o „dorință febrilă de a transcende lumea sensibilă“, în timp ce în cazul magiei voința se unește cu intelectul într-o „dorință febrilă de a dobândi cunoașterea suprasensibilă“. Pentru filozoful român, resortul fundamental al activității mistice este iubirea, iar al celei magice, voința. La Underhill ele corespund dorinței de iubire, respective celei de cunoaștere
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
1921 (Soluții filosofice la problema Dumnezeirii: teism, panteism, deism, ateism), 1923-1924 (Metafizică și religie), 1927-1928 (Filosofia protestantismului) și 1928-1929 (Filosofia catolicismului) nu au fost stenografiate. Dar acestea erau tot atâtea ocazii de a preciza natura faptului mistic. În fine, despre magie ca o cale de cunoaștere vorbise cu trei ani mai devreme, în primăvara anului 1926, în cursul Problema salvării în „Faust“ al lui Goethe. Trebuie să presupunem că, în toate aceste ocazii, Nae Ionescu nu făcea decât să „plagieze“ pe
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a da doar un exemplu la care ne-am aștepta mai puțin, în primul volum al operei lui Kuno Fisher, Geschichte der neuern Philosophie, consacrat lui Descartes și apărut în 1852, două secțiuni succesive ale capitolului despre Renaștere se intitulează „Magie“ și „Mystik“ (în ediția a treia, din 1879, ele au fost cuprinse împreună). În această monumentală operă, larg citită în facultățile de filozofie înainte de Primul Război Mondial și chiar după aceea, găsim mulți dintre topoi cursurilor lui Nae Ionescu, ceea ce
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
De aceea putea da oricărei persoane erudite în filozofie și religie sentimentul că se poate folosi de ea ca de un bun comun. Dar o parte dintre izvoarele ei nu sunt prea ortodoxe din punct de vedere științific. Pentru Underhill magia e reprezentată de ocultismul european medieval și modern, iar sursele de care se folosește pentru a o caracteriza nu sunt nicidecum studii academice, ci operele unor ocultiști contemporani precum Eliphas Lévi, R.A. Vaughan, A.E. Waite sau Rudolf Steiner. O
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
studii academice, ci operele unor ocultiști contemporani precum Eliphas Lévi, R.A. Vaughan, A.E. Waite sau Rudolf Steiner. O reminiscență - nu foarte îndepărtată în momentul în care își scria cartea - a propriilor începuturi ocultiste. Astfel, cele trei axiome fundamentale ale magiei - existența planului astral, existența unei analogii între acesta și planul sensibil, posibilitatea controlării ei prin voința disciplinată a omului - sunt preluate în mod explicit din cartea lui Eliphas Lévi, Dogme et rituel de la Haute Magie (1856). Dar Underhill, procedând descriptiv
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cele trei axiome fundamentale ale magiei - existența planului astral, existența unei analogii între acesta și planul sensibil, posibilitatea controlării ei prin voința disciplinată a omului - sunt preluate în mod explicit din cartea lui Eliphas Lévi, Dogme et rituel de la Haute Magie (1856). Dar Underhill, procedând descriptiv, nu le prezintă în această ordine. Nae Ionescu, în schimb, le expune în mod logic, deducându-le una din cealaltă. De asemenea, el adaugă un al patrulea principiu fundamental: egocentrismul (opus teocentrismului, caracteristic atitudinii mistice
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cea de-a doua axiomă, că este un „adevăr foarte banal și într-o foarte mare circulație“. Pentru a-l prezenta drept un plagiator ordinar, copiator ad litteram, Marta Petreu susține că ceea ce Profesorul enunță drept a patra trăsătură a magiei este „o idee pe care Underhill o repetă atât de frecvent - v. E.U., p. 127, 250 252, 264-266 -, încât ar putea fi luată din oricare loc“. Ea nu citează însă nimic de la aceste pagini, așa cum face în alte cazuri
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
nimic de la aceste pagini, așa cum face în alte cazuri. Întinderea lor vrea să lase impresia că Underhill dezvoltă pe larg principiul pe care Nae Ionescu îl prezintă sintetic. Dar, la paginile respective, nu se găsește decât menționat în trecere că magia este o știință „profund individualistă“ (p. 127, 250, 252, 265), în contexte care au altă finalitate argumentativă. În schimb, Nae Ionescu deduce din cea de-a treia axiomă o serie de atitudini - „afirmarea individualității și reducerea întregii existențe la individ
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
că remarcile naeionesciene asupra terapiei prin voință, sugestie și autosugestie „provin“ din cartea lui Underhill. În realitate, ele sunt cu totul diferite de cele ale autoarei engleze, care nu pomenește nicăieri despre metoda doctorului Emile Coué sau despre vindecarea prin magie a bolilor infecțioase, precum holera. Ca și prelegerile anterior discutate, și aceasta conține multe alte considerații cu totul străine de cartea lui Underhill. Cât de riguroasă este comparația întreprinsă de Marta Petreu și cât de mare tendința ei demonstrativă o
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]