2,991 matches
-
deseori făcea referințe la izvoare, pe care le cunoștea perfect, utilizând scurte însemnări pentru unele date de amănunt privitoare la istoria Imperiului Otoman” (p. 154). Maria Schmidt, pensionară din municipiul Botoșani, a sintetizat amintirile sale în propoziția „La Văleni era magistral!”, precizând că: „L-am cunoscut personal pe Nicolae Iorga cu ocazia diferitelor conferințe pe care le ținea la Botoșani și apoi, mai îndeaproape, la cursurile de vară de la Vălenii de Munte - Prahova, pe care le-am urmat în anii 1926
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
folclorul Iorga”. Nicolae Iorga a murit, dar „mitul Iorga” a trăit și este mereu augumentat. Am cunoscut pe Nicolae Iorga la Vălenii de Munte, unde mi-a dat o bursă în anul 1938. Am învățat foarte multe lucruri din expunerile magistrale, pe care le făcea la Vălenii de Munte între 15 iulie și 15 august. Veneau și profesori din străinătate, care vorbeau foarte admirativ despre activitatea multilaterală a lui Nicolae Iorga” (pp. 206 - 207). Ion T. Ionescu, general în rezervă, a
2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 888 din 06 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346262_a_347591]
-
obosite de hârjoneală, ne-am oprit uitându-ne una la alta. Până și fluviul, de altfel, învolburat și furios, ce aleargă de obicei prin porturi cu infinită lăcomie, și-a smucit hățurile și s-a poticnit, îngenunchind în fața acestui tablou magistral. El și-a strâns apele nărăvașe într-un gest sublim și le-a justificat atitudinea lăsându-le molcoame să mărșăluiască într-o orânduială conformă cu natura. A scos la iveală ținuta de sărbătoare și a primit chipul infantil al Lunii
LUNA MĂRITĂ ŞI MAGIA EI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348319_a_349648]
-
acest sens, îl constituie lungul șir de eseuri și articole (unele dintre ele sunt editoriale) publicate, mai ales, în revista Telegraful Român de la Sibiu, pe care a condus-o între anii 1934 - 1945. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae determină, în mod magistral și suveran, marile resurse expresive ale limbii și culturii române, pe care le utilizează într-un mod original, totdeauna într-un stil revelator, așa cum numai marii scriitori sunt în stare să o facă. Un mare teolog și un strălucit scriitor
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
în condiții optime, satisfăcătoare pe câmp ori în sală, în iatac sau în aula nu știu cărei universități, fie ea și APOLLONIA, unde slujim împreună. Aici totul este să te bați, nu să câștigi. Chiar poate obține ''centura neagră a deșertăciunii'', cum magistral declara moldoveanul Daniel CORBU. Ochiul de Argus, Marius HRISCU îl are de la mama lui și de aceea nu-i scapă nici o dimensiune din raza-lance și raza-trasoare: viață, moarte, dragoste, violență, resemnare, seninătate, apatie. Poetul, dar nu numai el, merită o
DE LA ISTORIE LA POEZIE SAU CURAJUL DE A PROVOCA OCHIUL DE SFINX de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348382_a_349711]
-
politic, unde se recitau textele, se rezolvau la ședințele de partid, la intrarea în partid, la diverse ocazii oficiale sau sărbători” Ioan Dragan era fascinat de personalitatea discursiva a profesorului și rectorului UBB, Ștefan Păscu: „Ștefan Păscu era discursiv și magistral. De regulă ținea un curs în care noi nu puteam interveni. Mă rog aveam reținerea tânărului în fața unor magiștri. Ștefan Păscu nu-și anunță niciodată titlul cursului. Începea să vorbească după ce făcea câțiva pași de la ușă către catedră și se
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
Arendt a scris: „Memoria, iar nu așteptarea, este cea care dă unitate și plenitudine experienței umane”. Grație marilor ei disidenți, grație intelectualilor critici, grație învățăturii lui Ioan Paul al II-lea, Polonia și-a asumat ceea ce Monica Lovinescu a formulat magistral în imperativul unei etici a neuitării. O etică în care iertarea nu justifică nicicum și niciodată uitarea. Pe de altă parte, cei din urmă ajung uneori cei dintâi. Cine și-ar fi închipuit, acum zece ani, să spunem, că România
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
purtare'' și ''Să nu vă plângeți!'', m-am considerat mereu, pe bune, un spectator avizat și, uneori, un cronicar atent la detalii. De aceea mărturisesc din start emoția reîntâlnirii lui Ion Nebunul, mai ales că-mi rămăsese în minte evoluția magistrală în acest rol al maestrului Emil Botta, care părea să mă domine când am venit să văd recenta montare a Teatrului Dramatic ''Fani Tardini'' cu ''Năpasta'' lui Caragiale, considerat de Mihai Ralea ''cel mai național scriitor''. Este unica sa dramă
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
adulatoare și covoarele de flori ce i se așezau cvasiconstant la ieșirea din marile teatre ale lumii, semne elocvente ale vibrației pozitive inegelabile pe care artista o producea constant în sufletul publicului său de pe toate continentele. Dacă, după ce a susținut magistral rolul poetesei Saffo din opera omonimă a lui Pacini, locuitorii Florenței au așteptat-o cu ramuri albe și roz de piersici și zarzări înfloriți, îmbrăcându-i cu ele atât trăsura, cât și drumul dintre teatru și hotel, ei bine, „dâra
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
mâinile la spate, încătușându-le. Liniștit, de parcă nimic deosebit nu se întâmplase, aruncă o privire cercetătoare către agentul principal Mititelu. Acesta îl privea uluit și îi răspunse cu un zâmbet larg, plin de satisfacție: - Bravo, colega! Șah-mat în două mișcări magistrale. Ești bun, tăticule! Felicitări și mulțumiri! Ridică jigodia asta și hai să vedem care-i treaba în casă!... Oameni buni, intrați vă rog și culcați-vă liniștiți! se adresă el imediat celor câteva persoane care ieșiseră de după ușile la adăpostul
D'ALE POLIŢIEI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375905_a_377234]
-
creat să fie bun. Cu siguranță poetul își va fi propus ca prin urcușul neîncetat în căutarea drumului către sine, călătorie interioară pentru redescoperirea și întalnirea cu sinele pur și luminat (- devenirea întru ființă - cum se exprima într-un mod magistral C.Noica), să atingă acest ideal, să se ferească de idoli, de slăvirea deșartă a celor nemeritorii, a străinilor, care ne-ar îndepărta de noi înșine, până la uitarea de sine și de neam, de tradițiile specifice nouă care ne conferă
POET PRINTRE MURITORI, ÎNGER PRINTRE POEŢI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375051_a_376380]
-
a trăirii și reflecției, în sensul trecerilor de prag: „Lăudat să fii, Doamne,/ pentru lumină și soare,/ lăudat pentru alba ninsoare...”, pe care Mirela-Ioana Borchin o reia și aici (vezi și p. 509), pentru aceleași virtuți asupra cărora va zăbovi magistral în treapta a IX-a, Nirvana - impresie și expresie, un capitol de hermeneutică aplicată, de critică și de stilistică exhaustivă, căreia nu-i scapă nimic din ceea ce e de luat în seamă la împlinirea estetică a întregului: acumularea lexematică, repetiția
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
ca alde Aristide, Toderici stă lângă primărie, Oprescu la fel, asemenea și Predescu sau Popa Andrei. Majoritatea țăranilor sunt încă săraci. Gospodăriile sunt compuse dintr-o casă, un grajd, curte, grădină, căruță, vite și câteva păsări. Obiceiurile satului sunt descrise magistral. Jocul călușului și jocul copiilor de-a șotronul și de-a bobicul, inelușul seara la clic sau la furcărie, Formele de ritualuri străvechi cum ar fi spălatul picioarelor la Rusalii, obiceiuri legate de viața omului (nașterea, botezul, dragostea, nunta, înmormântarea
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
care a și asigurat, alături de Lazăr Morcan, „interfață grafică“ a acestui număr al revistei), Vasile Cristea, Iosif Ciuterei, Petru Jichici, Romulus Moldovan, Gjekȅ Marinaj, Oana Manolescu, George Echim, Ioan Cărășel, Eleonora Kohn, Horea Gana, Laurențiu Orășanu, Pat Ingoldsby (din Irlanda, magistral tălmăcit de Radu Vida), Meșter Jozsef Tamâș (tradus de Regeczy Szabina Perle), Geo Călugăru, Ana Selicean. Este de subliniat faptul că, deși publicația clujeana este editata de Liga Scriitorilor din România, în paginile „Agorei literare“ își găsesc loc autori de
A APĂRUT AGORA LITERARĂ, ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372763_a_374092]
-
o să zbor... / îmi las aripile albastre și urlu către vânt”) cu care începe totul, să dea Dumnezeu să nu se sfârșească ! Junele poet conștientizează actul asumării debutului editorial. În Prefață intitulată “O analiză a generației actuale” criticul Alexandru Cîrțu notează magistral :“ Există un fenomen interesant: o întragă generație se ridică, asimilind parțial, concepte complicate”. Cu așa povară pe umeri poetul deschide prin “VII” poartă înspre opt, infinitul promis. Scormonind arghezian prin “bube, mucegaiuri și noroi” pune la zid o lume ipocrita
CRONICA UNUI DEBUT AURIT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372150_a_373479]
-
avea să întocmească lucrări de referință privind caracterul lor permanent românesc. O activitate neobosită și de prestigiu a desfășurat cărturarul și omul politic Nicolae Iorga și pe plan internațional pentru edificarea opiniei publice mondiale asupra istoriei românilor prin susținerea unor magistrale conferințe, prelegeri, dizertații, intervenții în principalele centre universitare din Europa și America, sau în cadrul unor reuniuni științifice, precum și prin difuzarea unor lucrări proprii, de înalt nivel teoretic, privind geneza daco-romană a poporului nostru, latinitatea limbii și a culturii, dăinuirea sa
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
și ideologia națională, comunitatea tradițiilor, stărilor de spirit, idealurilor și aspirațiilor politice ale tuturor românilor. De altfel, N. Iorga inițiază la Universitatea din București un curs intitulat în mod semnificativ Dezvoltarea ideii unității politice a românilor. În mai multe prelegeri magistrale, el demonstrează, pe baza argumentului continuității istorice, caracterul legitim al refacerii unității politice a românilor pornind de la ideea că „la început a existat o unitate politică românească”, în anumite forme potrivite cu epoca, fără a fi avut un stat românesc
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
atunci iudeii de pe vremea lui Zaharia; Halal Împărat! - vor fi gândit fariseii și cărturarii de acum 2000 de ani; Halal Dumnezeu mai aveți și voi, creștinii! - vor gândi și acum deștepții lumii noastre. Și totuși proorocia s-a împlinit întocmai, magistral tâlcuită de Sf. Ioan Gură de Aur, patru veacuri mai târziu. Acesta ne încredințează ca mânzul asinii pe spinarea căruia Iisus Hristos a fost purtat spre Ierusalim nu simbolizează altceva decât Biserica cea nouă a creștinilor, iar asana, mama acestui
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
marelui său admirator, Dostoievski, vede adâncimi sufeltești abisale acolo unde omul de rând nici nu le bănuiește. Bun psiholog, Preda coboară în infernul sufletului , scoțând la suprafață tot mâlul care s-a așezat în om. Mai ales femeile lui sunt magistral descries în astfel de situații. Să nu uităm că multe din scenele acestea sunt scene din viața lui, experiențe amorose care l-au dezamăgit și le-a transferat eroului din roman, dându-le strălucire. Convingerea lui este că dragostea nu
DRAMA EROTICĂ ÎN CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377743_a_379072]
-
44 M. Heidegger, Op.cit., p. 83. 45 G. Vattimo, Aventurile diferenței, Ed. Pontica, p. 214. 46 Jean Pierre Richard, Op.cit., pp. 68-69. De amintit: în Orient călătorește și D. Bolintineanu: La piramide, din ciclul Reverii, este un topos pre-eminescian, cu magistrale realizări pe tema ubi sunt: "Dar acolo pe hotarul deșertelor tăcute / Era odinioară acel vestit Memfis. / Luminile, știința și artele plăcute / Făcuseră acolo al lumii paradis. / Aici era cetatea cu magice palate, / Aici locuitorii trăiau ca-n sărbători / Dar una
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
privilegiații secolului: l-am apucat. Frecventînd, cu oarecare perseverență, expozițiile tinerilor, am avut, subit, revelația unei constatări. Privind etica profesională. Mai exact, concesiile, și chiar, în unele perioade, compromisurile. Cei tineri, unii din ei cu studiile abia terminate, se prezintă magistral în expozițiile lor de început. Personale. Totul e văzut grandios, temerar. Suprafețe mari, gîndite curajos, tratate curajos, cu deplină siguranță, cu ingeniozitate artizanală. Toate astea, toate aceste materiale costă imens acum. De unde iau debutanții banii? Oricum, bravo! pentru puritatea demersului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trăiești în orașul primei pinacoteci a țării, Muzeul de Artă! Azi, ce? Un tablou de Pallady. Care? Oricare. Ochii-mi cad pe crudul peisaj cu atît de căutatul de pictori munte St. Victoire. Lucrare timpurie, cînd alexandrinismul nu cotropise încă, magistral și definitiv, gestica generală a rafinatului dandy al picturii. Timpurie, dar pînza atestă deja instaurata "fraîcheur", prospețime care avea să decidă întregii opere marca definitivă. Un peisaj răcoros, în plină vară. În fine, cu instinct detectiv, nu-mi pot reprima
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
deocamdată: Iugoslavia, Cecenia. Dacă tot e să considerăm nu avem cum altfel civilizația nord-americană model plauzibil și deci de urmat, de ce să nu observăm că nu componentele confesionale și naționaliste sînt cele ce rezolvă, acolo, imensul angrenaj statal, ci conjugarea magistrală a strategiilor economice, în stare să ofere, doar ele, bunăstare și stabilitate. Existînd, se înțelege, un infailibil garant: sistemul politic de acreditată stabilitate. Romano-catolici, protestanți, neoprotestanți, mormoni și încă atîtea alte denominații: îi trece cuiva prin cap să acceadă la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
semnal doar de el auzit, își privea ceasul: era ora 19, se scuza și o ștergea cu pași mari, de căpcăun sublim. Era 19, era Europa liberă! Într-o după-amiază, ne-am urcat în Rosinanta lui pe care o șofa magistral și ne-am trezit sus, la Babele. Fulguia rar. Timpul stătuse în frumusețe. Uitase de Europa liberă? Nu. Și-a lovit fruntea-i cu palma enormă, s-a uitat la ceas, ne-am urcat în rablionetă și-am luat-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cazurilor în noile date conjugale. Totul, evident, într-un climat de uluitoare facilități moderne. (Inaccesibile, vai, nouă, aici, mai ales într-o materie atît de gingașă.) Dacă tot se vorbește de irelevanța unei antinomii stînga/dreapta, atunci Vadim a dat magistrala lovitură, uitînd pur și simplu de stînga lui (ceaușistă) și plasîndu-se, voios, într-o dreaptă (extremistă). Ce vreți, se plictisise și el! Schimbarea cum bate vîntul. De la răsărit. De la apus. A pictat, o parte din viață, ca Repin. Și n-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]