1,473 matches
-
pitice și vegetație săracă arsă de soarele Iudeii. Caravana ajunse în cele din urmă în Bethleem într-o după amiază unde o mică parte din bunuri fu descărcată. Amenințarea unei furtuni îi făcu pe negustori să oprească peste noapte caravana. Magistrul Ruthavan împreună cu Muso profitară de ocazie și întrebând prin orășel aflară peștera în care se născuse cu treizeci și trei de ani în urmă învățătorul Iisus, Fiul Lui Dumnezeu. Găsind-o, Ruthavan află că era același sălaș potrivit cu descrierile tatălui său. Era
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
își imagină steaua veghind deasupra peșterii, stea care era cusută în fir de argint pe spatele mantiei sale. Una din razele stelei era atât de lungă încât vârful ei atingea o colină la intrarea într-o deschizătură asemeni unei peșteri. Magistrul intră înlăuntru cu Muso alături și, copleșit de sfințenia locului, Ahnbar Ruthavan fiul lui Melchior își plecă genunchii în mijlocul sălașului. Impresionat, centurionul Muso făcu și el la fel. -Ce am putea face aici magistre? întrebă abia șoptit după un timp
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
într-o deschizătură asemeni unei peșteri. Magistrul intră înlăuntru cu Muso alături și, copleșit de sfințenia locului, Ahnbar Ruthavan fiul lui Melchior își plecă genunchii în mijlocul sălașului. Impresionat, centurionul Muso făcu și el la fel. -Ce am putea face aici magistre? întrebă abia șoptit după un timp, Muso. Magistrul Ruthavan care medita la ale sale fu surprins de spusele centurionului. -Adevăr ai grăit Genarius! Ce am putea face aici? Printr-o simplă întrebare mi-ai dat și răspunsul. Vom merge imediat
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
înlăuntru cu Muso alături și, copleșit de sfințenia locului, Ahnbar Ruthavan fiul lui Melchior își plecă genunchii în mijlocul sălașului. Impresionat, centurionul Muso făcu și el la fel. -Ce am putea face aici magistre? întrebă abia șoptit după un timp, Muso. Magistrul Ruthavan care medita la ale sale fu surprins de spusele centurionului. -Adevăr ai grăit Genarius! Ce am putea face aici? Printr-o simplă întrebare mi-ai dat și răspunsul. Vom merge imediat și cumpărând cele de trebuință vom umple locul
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
și cumpărând cele de trebuință vom umple locul de lumină. Vom cumpăra untdelemn cât va trebui și vom lumina acest loc întunecos și sordid, unde Domnul a binevoit a se sălășlui cu trupul. Muso avea însă unele îndoieli, pe care magistrul le observă tocmai din atitudinea și comportamentul său stângaci. -Îți înțeleg slăbiciunea Genarius. Nu poți crede că fiul lui Dumnezeu s-ar putea sălășlui tocmai aici în acest lăcaș sordid și nepotrivt cu statura Sa și care nu spune nimic
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
Colecția SINTEZE 67 Magistrul Demetrio Marin a fost asistent la Universitatea din Iași, după stabilirea sa în Italia, profesor titular la Universitatea din Bari (19481976). Specializarea sa a fost filologia clasică și filologia comparată indoeuropeană. A fost decorat de Ministrul Instrucției Publice Aldo Moro
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
impactul ei cu civilizația europeană. Reprezintă, însă, o lucrare de referință în cultura românească și un model de pledoarie pentru cercetarea culturii indiene. Studiile din volumul de față ne-au fost puse la dispoziție de profesorul universitar Marcello Marin, fiul magistrului Demetrio Marin, actualmente profesor al Universității din Foggia, fapt pentru care noi îi mulțumim cordial. Publicarea acestui volum este un act de cultură și, totodată, un omagiu adus unui învățat român, trecut în lumea de dincolo, în urmă cu trei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
aflau N.I. Herescu și V. Buescu, de la Universitatea din București, dar și tînărul Dumitru Marin de la Universitatea din Iași. Aceștia s-au integrat în lumea universitară occidentală și au înnobilat, prin opera lor, destinul filologiei clasice românești în spațiul european. Magistrul Demetrio Marin a urmat liceul la Bîrlad, unde fusese elev și celebrul Vasile Pârvan, iar studiile universitare la Facultatea de Litere, secția de Limbi clasice, de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, obținînd diploma de licență cu distincția magna cum
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Filologia Clasică. Tot în anul 1944, a fost mobilizat pe frontul de est și a fost decorat, în anul 1945, cu medalia "Steaua României". În toamna anului 1945, a fost numit asistent titular la Catedra de Filologie comparată, condusă de magistrul Theofil Simenschi. Tînărul filolog clasic Demetrio Marin studiase limba sanscrită cu profesorul Simenschi și dovedise vocație pentru această disciplină. Cariera sa universitară în România s-a încheiat însă în anul următor, 1946, cînd, primind o bursă la Academia Română din Roma
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Cavaler al Meritului Republicii Italiene". A decedat in anul 1976, în urma unei conferințe despre cultura indiană în opera lui Ovidiu. După două decenii de la decesul său, în anul 1996, Primăria Municipiului Bari a dat unei străzi din acest oraș numele magistrului român. În cultura română, studii despre India apar tîrziu și sînt influențate de perspectiva Occidentului față de India. Imaginea Orientului s-a clădit, rareori, prin contact direct cu această lume mirifică. Indianismul filologic la Hasdeu, indianismul literar la Eminescu sau chiar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Orientul, îndeosebi Orientul apropiat, dar starea lor de vasalitate față de turci și viața lor la răscrucea imperiilor nu a dus la dezvoltarea timpurie a studiilor de orientalistică. Volumul de față reflectă ipostaza de exeget al culturii indiene, domeniul in care magistrul Demetrio Marin a excelat. Această carte cuprinde două părți complementare: I receptarea culturii indiene în lumea cultă occidentală și II afinități elective între paremiologia indiană și proverbele populare românești. Ambele exegeze reprezintă o incitantă călătorie în universul gîndirii indiene și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
metodologiile cercetării, ci de esența fenomenelor, de dinamica valorilor, de studiul imaginarului cultural în perspectivă antropologică. Demetrio Marin cultivă hermeneutica istorică și comparativă a ideilor, degajă probleme majore, propune soluții deschise realizînd, astfel, o lucrare de referință în cultura românească. Magistrul Demetrio Marin face parte dintr-o strălucită generație de filologi români, din secolul trecut, care au contribuit și au afirmat pe plan european studiile de limbă și cultură indiană. Numele lui Theofil Simenschi, Cicerone Poghirc, Sergiu Al. George, Traian Costa
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai departe de mulți tineri cu vocație. Demetrio Marin a fost însă nu numai un om de carte, ci și un om de caracter care a purtat în suflet, ca pe o icoană, patria sa. În corespondența cu Th. Simenschi, magistrul său de limbă sanscrită și de filologie comparată indoeuropeană, sau cu Gheorghe Ivănescu, distins coleg al său și mare lingvist român, precum și prin scrisorile cu care m-au onorat pe mine, Demetrio Marin și-a dezvăluit interesul constant pentru mediul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cabinet responsabil al României. Astfel se zice că d. Tache Giani vine ministru de justiție. Cine-i d. Giani, vor fi întrebînd periferiile țării. Distinsu-s-au prin ceva ca jurisconsult, e un orator mare, un celebru diplomat, vrun învățat magistru, vrun om care să fi dovedit o energie mare de caracter sau o minte vastă? Nimic din toate acestea. E un tânăr care e în stare a scrie fraze fără de nici un înțeles, a ținea discursuri confuze, fără cap și fără
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un partid atunci când primește în sânul [său] orice individualitate onorabilă cu seria ei de principii, cu întregimea ființei sale și când linia generală de purtare a partidului răsare din concursul tuturor ideilor emise, nu din formule dictatoriale ale unui mare magistru ca cel din Strada Doamnei. Dar, când cineva renunță la individualitatea sa pentru a avea principii identice cu onorabilele Fleva sau Serurie și cu marele magistru, atunci nu înțelegem ce esclusivism ar mai fi cu putință. Asta ar însemna a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
partidului răsare din concursul tuturor ideilor emise, nu din formule dictatoriale ale unui mare magistru ca cel din Strada Doamnei. Dar, când cineva renunță la individualitatea sa pentru a avea principii identice cu onorabilele Fleva sau Serurie și cu marele magistru, atunci nu înțelegem ce esclusivism ar mai fi cu putință. Asta ar însemna a se esclude pe sine însuși, ca un personaj comic al unei foi umoristice vieneze care, neavând cine-l da afară și fiind deprins cu aceasta, s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
multe din cele citate partidul care se fălește cu ele n-au contribuit întru nimic. A lua pe rând cele opt scrisori ar însemna a ne supune unei dispoziții de materie precum i-a convenit, poate din întîmplare numai, bătrânului magistru al democrației române. Va fi mai interesant poate pentru public daca din numărul celor opt enciclice vom începe cu aceea care istoricește e cea mai însemnată, de vreme ce atinge convenția ruso-romînă, participarea noastră la război, pierderea Basarabiei, impunerea cestiunii izraelite. Aceasta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care l-am slobozit la trezire, mi-am amintit de Michel de Montaigne: acest scriitor povestește că sfîntul Augustin a fost un faimos pîrțoman și că izbutea să interpreteze adevărate partituri." Cînd demontam fraza pentru a zecea oară, tocmai trece magistrul Brînzei: Ce-i bre, nu ți-i bine? Magistre, niciodată nu m-am simțit mai bine ca acum. 14 ianuarie Prin mamă un Cantacuzin, pictorul și-a onorat de-a lungul vieții obîrșia nobiliară, dar într-un răspăr niciodată ogoit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stîngaci înscenate. Prin anii șaptezeci, peste curtea Socolei domnea împăratul Stelică. Se credea Napoleon și i se acordau, de alienați și alieniști, deopotrivă, onorurile de rigoare. Stelică deținea, într-adevăr, grandoarea discursului napoleonian, dar se îmbrăca în stilul fraților Petreuș. Magistrul Brînzei, cu deferența necesară rolului său de psihiatru, îl invita pe împăratul Stelică să-și dezvolte grandoarea în fața amfiteatrului plin cu studenți. Singur Stelică și aici se afla drama nu știa, sărmanul, că e doar contrafacerea tragic-derizorie a împăratului. 20
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în pasajele "normale". ... Dacă celor doi ași ai picturii făurite aici îi alături umila-mi persoană alăturarea circumscriindu-se strict temei -, atunci tabloul îmi pare oarecum întregit. Neștiutor de biografie, vizitatorul candid al Muzeului de Artă, în cazul celor doi magiștri, frecventatorul expozițiilor, în cazul meu, străin deci de datele unor atari biografii periodic bulversate, acest vizitator, acest frecventator, va descoperi doar unda de lumină inefabilă ce marchează, inimitabil, unicitatea. Datele se modifică în cazul unui alt vîrf al picturii ieșene
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîntînd fals, însoțite de inevitabilele țigănci cu puradeii aferenți. Și asta, într-un oraș care a cunoscut ținuta civică, bunul gust, demnitatea. 9 iunie În preajma sfîrșitului, internat, Camil Petrescu nu-și dezminte forța caracterului și, de ce nu, umorul. Tratat de magistrul doctor Lupu, este găsit de acesta cu un tratat medical, studiat și subliniat, sub pernă. Domnule Camil Petrescu, nu mă asculți și faci tot posibilul să mori. Da, dar vreau să mor pe ideile mele... Ce moment cutremurător (dar și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ludic, să mixez trei imagini Nae Ionescu: fotografia din anii brianți ai afirmării, caricatura lui Ross, desenul lui Mircea Vulcănescu. Sunet unic: Mefisto. Desenul de amator al strălucitului emul, șovăitor, nesigur, insistă însă, ingenios, doar pe capul și pe mîna magistrului, aceasta cu degetele diavolesc rășchirate: capul și mîna, atît, suficiente pentru sugerarea demoniei. Șarja lui Ross, virtuos profesională, augmentează expres masca: un Mefisto văzut de un nordic Kirchner. Fotografia maturului Nae Ionescu, monden-fascinantul magistru, induce același aer demonic. E greu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doar pe capul și pe mîna magistrului, aceasta cu degetele diavolesc rășchirate: capul și mîna, atît, suficiente pentru sugerarea demoniei. Șarja lui Ross, virtuos profesională, augmentează expres masca: un Mefisto văzut de un nordic Kirchner. Fotografia maturului Nae Ionescu, monden-fascinantul magistru, induce același aer demonic. E greu să te sustragi acestei hipnoze, amplificată de mîinile cu degete viril-agile, de prestidigitator, de papionul cu buline, de batista butonierei, hipergonflată. Dar mai ales... mai ales... de privirea brună, părelnic brună. Părelnic, pentru că mărturia
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sustragi acestei hipnoze, amplificată de mîinile cu degete viril-agile, de prestidigitator, de papionul cu buline, de batista butonierei, hipergonflată. Dar mai ales... mai ales... de privirea brună, părelnic brună. Părelnic, pentru că mărturia fostului student Mihai Șora explică enigma acestei priviri: magistrul era ceacîr, unul din ochi era albastru, celălalt verzui. 18 decembrie E înduioșător cît talent avem în a ne dezavua, cîtă vocație (nou descoperită) în a ne adulmeca vintrele și a exulta în descrierea minuțioasă a zemurilor fetide. Nu știu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tăiat-o pe la Bojdeucă, s-ajungem jos, în Veneția, și de-acolo, pieptiș, la Cuciureanu, delenda Carthago, delenda Carthago, scandările lui aburite, la Casa Universitarilor... Cioc, cioc. Domnia sa, Cuciureanu, ne aștepta în odaia din față, cu undița rezemată de ușor: magistre, i-am spus cu respect, afară-i Ajunul, uită-te pe fereastră (tocmai exploda o petardă albastră), pînă-n pescuit mai sînt vreo patru luni... și-a agățat undița de grinda-iască, și-a aprins mărășeasca și-am ieșit tustrei în sfînta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]